Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Trump ar fi decis o intervenție militară în Iran, potrivit unui oficial israelian - Reuters indică un orizont de 24 de ore
SUA retrag preventiv personal din baze-cheie din Orientul Mijlociu pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, iar un oficial israelian susține că Donald Trump ar fi decis o intervenție militară, informează Digi24 , citând Reuters. Potrivit a trei diplomați citați de Reuters , Statele Unite retrag o parte din personal din bazele considerate esențiale în regiune, descriind măsura drept una de precauție, în contextul unor „tensiuni regionale crescute”. Unul dintre diplomați a precizat că este „o schimbare de poziție și nu o evacuare ordonată”. Mișcarea vine după ce Teheranul a amenințat că va lovi baze americane din țările vecine, în cazul în care Washingtonul ar ataca Iranul. Un înalt oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că Iranul a avertizat statele din regiune în acest sens, după ce Trump a amenințat cu intervenția. În paralel, un oficial israelian a declarat pentru Reuters că Trump ar fi luat decizia de a interveni militar în Iran, însă amploarea și momentul nu ar fi fost încă stabilite. Separat, un oficial european a spus agenției că un atac american ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, iar un alt oficial european a apreciat că o intervenție „pare probabilă” în acest moment. Un punct central în acest tablou este baza Al Udeid din Qatar , descrisă drept cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, care găzduiește aproximativ 10.000 de soldați. Ambasada SUA la Doha nu a comentat imediat, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru confirmare sau comentarii. Contextul are și un precedent recent: anul trecut, cu mai mult de o săptămână înainte ca SUA să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului, o parte din personal și familiile acestora au fost mutate din bazele americane din Orientul Mijlociu. După atacurile americane din iunie, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazei din Qatar, potrivit aceleiași relatări. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită ar fi transmis Teheranului că nu va permite folosirea teritoriului și a spațiului său aerian pentru eventuale atacuri împotriva Iranului, au declarat pentru AFP două surse apropiate conducerii de la Riad. În același timp, Turcia ar fi în contact cu oficiali iranieni și americani pentru o posibilă revenire la negocieri, însă o sursă diplomatică regională citată de CNN a avertizat că s-ar putea să fie „prea târziu”. Ministrul turc de externe Hakan Fidan i-ar fi cerut omologului iranian ca tensiunile să fie rezolvate prin negocieri, potrivit agenției Anadolu. Echipa Consiliului de Securitate Națională a lui Trump s-a reunit pentru a pregăti opțiuni privind Iranul, a relatat Washington Post , citând o sursă familiarizată cu dosarul. În discuție ar fi fost atât opțiuni militare, cât și alternative precum sancțiuni economice, atacuri cibernetice sau sprijin mai clar pentru mișcările de protest. Elementele-cheie menționate în relatare includ: retragerea preventivă a unei părți din personalul american din baze-cheie din Orientul Mijlociu; amenințarea Iranului că va lovi baze americane din țările vecine dacă SUA atacă; informațiile Reuters, pe surse, despre o posibilă intervenție americană într-un orizont de 24 de ore; rolul bazei Al Udeid din Qatar, cu circa 10.000 de militari americani. Separat, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că își continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare privind evoluțiile de securitate din Iran, după o ședință convocată de Oana Țoiu, la care au participat ambasadoarea României în Iran și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu . [...]
Macron avertizează SUA asupra Groenlandei; „consecințe în cascadă fără precedent” dacă e atinsă suveranitatea
Macron avertizează că atingerea suveranității Groenlandei ar declanșa efecte fără precedent , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și BFMTV, în contextul în care Donald Trump și-a intensificat apelurile ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom danez. Emmanuel Macron a transmis mesajul miercuri, în Consiliul de Miniștri, subliniind că Parisul nu tratează ca simple declarații pozițiile venite de la Washington. Președintele francez a spus că Franța urmărește situația „cu cea mai mare atenție” și că va acționa „în deplină solidaritate” cu Danemarca și suveranitatea acesteia. Și premierul francez a avertizat că intențiile administrației Trump trebuie luate în serios, insistând că nu ar trebui „subestimate” cuvintele președintelui american. Declarația a fost făcută în camera inferioară a parlamentului, pe fondul escaladării retoricii de la Casa Albă. Donald Trump a reiterat miercuri că SUA „trebuie” să dețină Groenlanda , considerând orice altă variantă „inacceptabilă”. El a invocat argumente de securitate națională și a legat miza de „ Cupola de Aur ”, descrisă în articol ca scut antirachetă, afirmând că NATO „ar trebui să ne arate calea” pentru a obține insula. Ieșirile lui Trump au precedat o reuniune la Casa Albă pe această temă, în ziua în care miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmau să se întâlnească cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio. Danemarca și Groenlanda susțin că insula nu este de vânzare, că amenințările cu forța sunt imprudente și că problemele de securitate trebuie discutate între aliați. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, și omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, urmau să prezinte un front comun , iar prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a descris situația drept „o criză geopolitică” și a respins perspectiva ca teritoriul să devină parte a SUA. [...]
Mesajul lui Trump despre Groenlanda: „orice altceva este inacceptabil” - NATO, chemată să sprijine demersul
Donald Trump spune că SUA trebuie să preia controlul asupra Groenlandei potrivit HotNews.ro , într-un mesaj publicat pe Truth Social înaintea unei întâlniri la Casa Albă despre viitorul insulei. Președintele american afirmă că Groenlanda este necesară „în scopul securității naționale” și o leagă de proiectul „ Golden Dome ”, despre care spune că este în construcție. Trump susține că NATO ar trebui „să fie în fruntea demersurilor” pentru ca Statele Unite să obțină Groenlanda și avertizează că, în caz contrar, ar putea interveni Rusia sau China, scenariu pe care îl declară inacceptabil. În același mesaj, Trump invocă rolul militar al Statelor Unite în cadrul NATO, afirmând că alianța ar fi mult mai puțin eficientă fără puterea americană și că NATO ar deveni „mult mai formidabilă” dacă Groenlanda ar ajunge „în mâinile Statelor Unite”. El își încheie poziția fără echivoc: „Orice altceva mai puțin decât aceasta este inacceptabil.” Declarațiile vin înaintea unei întâlniri programate miercuri la Casa Albă, unde miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, Lars Lokke Rasmussen și Vivian Motzfeldt , urmează să discute cu vicepreședintele american JD Vance și cu alți oficiali americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio. Danemarca și Groenlanda au respins public ideea că insula ar fi de vânzare și au cerut ca eventualele preocupări de securitate să fie gestionate între aliați, poziție susținută și de țări importante din Uniunea Europeană . Motzfeldt a transmis că Groenlanda alege să rămână „ca parte a Regatului Danemarcei”, iar premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a descris situația drept „o criză geopolitică”, respingând perspectiva de a deveni teritoriu american. Întrebat despre această poziție, Trump a spus că nu este de acord și a sugerat că va fi „o mare problemă” pentru Nielsen, în timp ce, potrivit sursei, oficialii de la Casa Albă au luat în calcul mai multe variante pentru a controla Groenlanda, inclusiv opțiuni militare și plăți către groenlandezi. [...]
România, aproape de top 10 global – Pașaportul românesc permite acces în 178 de țări fără viză
Pașaportul românesc se clasează în 2026 pe locul 11 la nivel global , oferind acces fără viză sau cu viză la sosire în 178 de destinații, potrivit Profit.ro , care citează datele actualizate din Henley Passport Index . Acest clasament evaluează anual puterea pașapoartelor în funcție de mobilitatea internațională, folosind date oficiale furnizate de International Air Transport Association (IATA) . România, în topul celor mai valoroase pașapoarte din lume Clasarea pe locul 11 reprezintă un progres notabil pentru România, situând-o la doar un pas de top 10 și alături de țări ca Bulgaria și Monaco , care oferă același nivel de acces fără viză (178 de destinații). Această performanță reflectă atât stabilitatea diplomatică a țării, cât și încrederea altor state în sistemul românesc de documente de călătorie și control la frontieră. Top 15 cele mai puternice pașapoarte în 2026 (în funcție de numărul de destinații accesibile fără viză) Loc Țară/Țări Destinații fără viză 1 Singapore 192 2 Japonia, Coreea de Sud 188 3 Danemarca, Luxemburg, Spania, Suedia, Elveția 186 4 Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia 185 5 Ungaria, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Emiratele Arabe Unite 184 6 Croația, Cehia, Estonia, Malta, Noua Zeelandă, Polonia 183 7 Australia, Letonia, Liechtenstein, Regatul Unit 182 8 Canada, Islanda, Lituania 181 9 Malaysia 180 10 Statele Unite ale Americii 179 11 România, Bulgaria 178 12 Monaco 177 13 Chile 175 14 Cipru 174 15 Andorra, Hong Kong (Regiune Administrativă Specială) 171 După locul 15 urmează alte țări cu valori apropiate, precum Argentina, Brazilia, Israel, Barbados, etc. Ce înseamnă acest clasament pentru români? Pentru cetățenii români, acest loc înseamnă: Acces fără viză în toate țările UE și Spațiul Schengen Călătorii fără viză în Japonia, Coreea de Sud, Singapore și majoritatea statelor asiatice dezvoltate Intrare facilitată în America Latină, multe state africane și insule din Oceania Totuși, pentru unele destinații populare, cum sunt SUA , Canada sau Australia , este necesară obținerea unor autorizații electronice de călătorie, chiar dacă nu sunt considerate vize tradiționale. De ce contează Henley Passport Index? Henley Passport Index este considerat cea mai de încredere sursă globală pentru evaluarea libertății de circulație, fiind folosit de guverne, companii de migrație și cetățeni în deciziile privind relocarea sau investițiile. Indexul monitorizează 199 de pașapoarte și 227 de destinații și oferă o imagine clară a dinamicii globale a mobilității. Comparația cu alte pașapoarte din regiune evidențiază avantajele deținătorilor pașaportului românesc. Serbia se află pe locul 34 (136 de destinații), Ucraina pe 30 (143), iar Moldova abia pe 44 (120). În același timp, țări ca China (locul 59, cu 81 de destinații) sau India (locul 80, cu doar 55 de destinații) confirmă discrepanțele între zonele geopolitice în materie de libertate de circulație. [...]
Trecerea Bulgariei la euro provoacă aglomerație în bănci; un client a adus trei canistre cu monede leva pentru schimb
Primele zile de la adoptarea monedei euro în Bulgaria au adus un val de tranzacții în numerar și cozi la ghișeele bancare, uneori absurde , informează Știrile PRO TV . Un caz devenit simbolic pentru haosul inițial este cel al unui bărbat care s-a prezentat cu trei canistre pline cu monede de leva pentru a le converti în euro. Petya Dimitrova , președinta Asociației Băncilor din Bulgaria, a confirmat pentru postul bTV că astfel de situații au generat întârzieri în sucursale și au îngreunat fluxul normal de lucru. Totuși, băncile au reușit să proceseze toate solicitările, fără a percepe comisioane pentru schimbul de numerar în primele 6 luni ale tranziției. Tranziția către moneda unică s-a dovedit a fi un test logistic fără precedent. În doar două zile lucrătoare, peste 240.000 de persoane au vizitat sucursalele bancare, fiind manipulate peste 30 de milioane de monede și bancnote , cu o greutate totală estimată la 150 de tone . Pentru a preveni colapsul operațional, băncile au decis ca: tranzacțiile de peste 30.000 leva (aprox. 15.380 euro) să necesite notificare prealabilă cu 3 zile lucrătoare; schimburile de peste 5.000 euro să fie însoțite de o declarație privind originea fondurilor , conform legislației împotriva spălării banilor; în ianuarie, să fie deschise peste 100 de sucursale și sâmbăta, pentru a evita aglomerările. La început, au existat și limitări temporare la retragerile de numerar de la bancomate , dar acestea au fost eliminate. Oficialii încurajează utilizarea plăților digitale ori de câte ori este posibil, pentru a degreva personalul bancar. Deși procesul a fost unul dificil, Dimitrova a subliniat că „sistemul bancar bulgar funcționează eficient, în ciuda presiunii uriașe” . Bulgaria a devenit oficial membră a zonei euro în ianuarie 2026, în timp ce România rămâne în afara acesteia, blocată de criterii fiscale neîndeplinite. [...]
Bugetul de apărare al SUA urcă spre 1.000 de miliarde de dolari pe an - ținta ar putea fi atinsă în 2026
Statele Unite sunt pe punctul de a depăși 1.000 de miliarde de dolari pe an la apărare , în contextul accelerării datoriei publice și al creșterii costurilor cu dobânzile. Textul subliniază că anul 2024 a fost primul din istorie în care plățile de dobândă ale unui guvern național pentru datoria sa au depășit 1.000 de miliarde de dolari, conform datelor Federal Reserve Bank of St Louis. În paralel, deși președintele Donald Trump a promis reducerea cheltuielilor federale și a declanșat un război comercial global, SUA ar adăuga acum 1.000 de miliarde de dolari la datoria națională la fiecare 71 de zile, față de 150 de zile în 2024, potrivit Comitetului Economic Mixt al Congresului SUA. Analiza descrie acest ritm drept cea mai rapidă acumulare a datoriei în timp de pace, fără semne clare de încetinire. Pe partea de apărare, administrația Trump a prezentat anul trecut un plan pentru atingerea unui buget de 1.000 de miliarde de dolari spre finalul anilor 2020, ulterior revizuit în sus la 1.500 de miliarde de dolari până în 2027. Cheltuielile militare ale SUA de anul trecut sunt estimate între 832 și 962 de miliarde de dolari, iar autorul notează că, în lipsa unei surprize majore, SUA ar putea deveni prima țară care cheltuie anual 1.000 de miliarde de dolari pentru armată, fie anul acesta, fie anul viitor. În același timp, unii observatori invocă reziliența economiei americane, cu o creștere anualizată a PIB de 4,3% în trimestrul al treilea al anului trecut, peste majoritatea economiilor dezvoltate. [...]
Raportul serviciilor daneze: competiția marilor puteri se intensifică în Arctica - Groenlanda, punct-cheie pentru avertizare timpurie
Raportul serviciilor daneze avertizează că rivalitatea marilor puteri se intensifică în Arctica iar, potrivit The Guardian , Groenlanda capătă o miză strategică tot mai mare, inclusiv pentru sistemele de avertizare timpurie ale Statelor Unite. În paralel, Donald Trump a amplificat presiunea publică asupra Danemarcei și Groenlandei înaintea discuțiilor, susținând pe rețelele sociale că doar SUA ar putea contracara amenințările invocate din partea Rusiei și Chinei. NATO: Spuneți Danemarcei să-i scoată de aici, ACUM! Două sănii trase de câini nu sunt de ajuns! Doar SUA pot!!! Trump a distribuit și un articol despre un raport al serviciilor daneze de informații, publicat luna trecută, care arată că Rusia, China și Statele Unite au interese divergente în Arctica , dar toate urmăresc să-și crească influența în regiune. Documentul subliniază că intensificarea competiției dintre marile puteri a atras atenție internațională semnificativă asupra Arcticii, în special pe fondul interesului tot mai mare al SUA pentru Groenlanda și al implicațiilor pentru securitatea națională americană. Raportul explică de ce Arctica este văzută la Washington drept o zonă critică de apărare: pentru SUA, regiunea reprezintă „prima și cea mai importantă linie de avertizare timpurie” în eventualitatea unui conflict major cu Rusia sau China. În acest context, radarele de la baza spațială Pituffik sunt descrise ca având un rol central în detectarea rachetelor ostile îndreptate spre teritoriul continental al SUA. În privința Rusiei, raportul notează că, deși Moscova se confruntă cu presiuni legate de războiul din Ucraina și cu o perspectivă economică în deteriorare, capabilitățile sale de bază în Arctica rămân „în mare parte intacte”. Rusia ar păstra inclusiv capacitatea de a desfășura rapid avioane de vânătoare și bombardiere în bazele sale arctice, ceea ce i-ar permite să lovească ținte occidentale în Arctica și Atlanticul de Nord „în scurt timp”. Totodată, serviciile daneze avertizează că Rusia ar putea reacționa la creșterea activității SUA și a Occidentului în Arctica prin demonstrații de forță „în moduri noi”, cu un comportament „din ce în ce mai imprevizibil și confruntațional”. Sunt menționate posibile răspunsuri agresive la exercițiile militare occidentale, inclusiv navigație periculoasă sau atacuri simulate. În ceea ce privește China , raportul precizează că, deși nu are în prezent prezență militară în Arctica, urmărește să dezvolte în următorii cinci până la zece ani o capacitate independentă de operare a navelor de suprafață și a submarinelor în apele arctice. Raportul mai anticipează extinderea cooperării arctice dintre Rusia și China în anii următori, în pofida intereselor lor conflictuale în regiune, inclusiv posibilitatea unor exerciții comune în Arctica rusă în 2026, ca semnal strategic către SUA și Occident. Pe scurt, raportul indică trei direcții care explică de ce Groenlanda devine un punct-cheie în ecuația de securitate din Arctica: creșterea interesului strategic al SUA și rolul bazei Pituffik în avertizarea timpurie; menținerea capabilităților militare ruse în regiune și riscul de acțiuni mai agresive; ambiția Chinei de a-și construi o capacitate navală arctică și de a coopera mai mult cu Rusia. În ansamblu, mesajul raportului danez este că Arctica intră într-o etapă de competiție mai dură între marile puteri, iar Groenlanda devine un nod strategic atât pentru descurajare, cât și pentru infrastructura de supraveghere și apărare. [...]
Baza Al Udeid din Qatar, vizată de evacuări - SUA reacționează preventiv la amenințările Iranului
Statele Unite au început retragerea parțială a trupelor din baze militare-cheie din Orientul Mijlociu, ca măsură de precauție în fața escaladării tensiunilor regionale confirmă un oficial american pentru Reuters , sub protecția anonimatului. Potrivit sursei citate, decizia survine în contextul unor avertismente explicite din partea Iranului, care a transmis statelor vecine că va lovi bazele americane aflate pe teritoriul lor în cazul unui atac american asupra sa. În mod concret, astăzi, 14 ianuarie 2026 , personalul aflat la baza aeriană Al Udeid din Qatar a fost informat să părăsească locația până la finalul zilei. Al Udeid este cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de militari. Conform The Times of Israel , măsura nu este fără precedent: înaintea atacurilor aeriene lansate de SUA asupra Iranului în iunie 2025, o parte din personalul din regiune fusese deja relocat. Contextul regional este din ce în ce mai volatil , pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Teheran. Declarația oficialului iranian, făcută tot pentru Reuters, a fost tranșantă: orice stat care permite desfășurarea de trupe americane pe teritoriul său poate deveni țintă în eventualitatea unor acțiuni militare din partea SUA. Care este miza bazei Al Udeid? Localizare strategică : în Qatar, în apropierea unor puncte cheie din regiune; Număr mare de trupe : circa 10.000 de militari americani; Rol central : coordonare pentru operațiunile aeriene în Orientul Mijlociu și nu numai. Măsura actuală de retragere parțială nu înseamnă abandonarea completă a pozițiilor din zonă, ci se dorește a fi un pas temporar de protecție în fața unui posibil conflict. Totuși, avertismentele din partea Iranului și reacția SUA indică o tensiune militară crescută , cu implicații potențial grave pentru stabilitatea regională. Este de așteptat ca Washingtonul să monitorizeze îndeaproape evoluția situației, iar deciziile ulterioare să depindă de reacțiile Teheranului și ale aliaților săi din regiune. [...]
Xi Jinping primește o serie de lideri occidentali - aliații SUA caută să-și recalibreze relația cu Beijingul după războiul tarifar al lui Trump
Președintele Xi Jinping primește lideri occidentali care doresc să îmbunătățească relațiile cu China după războiul tarifar inițiat de Donald Trump, conform Economic Times . Această tendință a început cu vizita președintelui sud-coreean Lee Jae Myung, urmată de alți lideri care caută să repare legăturile cu a doua economie mondială. În următoarele zile, Mark Carney din Canada și premierul britanic Keir Starmer vor vizita China, marcând un moment important în relațiile bilaterale. De asemenea, cancelarul german Friedrich Merz este așteptat să viziteze Beijingul luna viitoare. Aceste vizite vin după ce Trump a încheiat un armistițiu tarifar cu China, care a redus tensiunile comerciale dintre cele două mari economii ale lumii. Lista liderilor care vizitează China include: Lee Jae Myung din Coreea de Sud Mark Carney din Canada Keir Starmer din Marea Britanie Friedrich Merz din Germania Pe lângă dorința de a îmbunătăți relațiile comerciale, liderii occidentali sunt interesați de accesul la minerale rare, esențiale pentru industriile lor. Beijingul a suspendat temporar controalele stricte la exportul acestor minerale, în urma unui acord comercial cu Trump. În același timp, administrația Trump a relaxat restricțiile pentru Nvidia Corp. de a vinde cipuri avansate în China, dar a menținut interdicțiile pentru produsele de vârf. Această mișcare subliniază schimbările în relațiile economice și diplomatice dintre SUA și China. Xi Jinping profită de această oportunitate pentru a izola lideri precum premierul japonez Sanae Takaichi, ale cărui comentarii privind Taiwanul au provocat nemulțumirea Beijingului. În contrast, liderii occidentali caută să-și consolideze legăturile economice cu China, un partener important pentru afacerile lor. Pe lângă aspectele economice, schimbările politice din mai multe țări facilitează această apropiere de China. În Canada, Mark Carney a preluat conducerea de la Justin Trudeau, iar în Marea Britanie, Partidul Laburist al lui Starmer a înlocuit Partidul Conservator, cunoscut pentru criticile aduse Beijingului. În concluzie, având în vedere comportamentul imprevizibil al SUA pe scena internațională, mulți lideri consideră esențial să mențină relații bune cu China, o economie în continuă expansiune. [...]
China sfidează tarifele impuse de SUA; comerțul exterior crește și generează un nou record
În ciuda taxelor vamale impuse de SUA și a tensiunilor comerciale internaționale, China a atins în 2025 un excedent comercial istoric de 1.200 miliarde de dolari , cel mai mare înregistrat vreodată de această țară, potrivit Economica.net , care citează agențiile DPA și Reuters. Datele oficiale arată o creștere de 5,5% a exporturilor, la aproximativ 3.800 miliarde de dolari, în timp ce importurile au stagnat la 2.600 miliarde de dolari. Această performanță vine pe fundalul unei contracții severe a schimburilor comerciale dintre China și SUA. Exporturile către Statele Unite au scăzut cu 20% în 2025, iar importurile din SUA au înregistrat un declin de 14,6%, pe fondul menținerii barierelor tarifare și al disputelor comerciale prelungite între cele două economii. În acest context, China și-a diversificat piețele de desfacere, orientându-se spre Asia de Sud-Est, Africa, America Latină și Europa. De exemplu, exporturile către Germania au crescut cu 10,5%, în timp ce importurile din această țară au scăzut cu 2,1%. Datele din luna decembrie au depășit așteptările analiștilor, cu exporturi în creștere de 6,6% și importuri majorate cu 5,7%, semnalând o revigorare a activității comerciale în ultimele săptămâni ale anului. Analiștii estimau o creștere modestă, de doar 0,9% a importurilor, ceea ce face ca aceste cifre să fie considerate un indicator pozitiv pentru începutul anului 2026. Fred Neumann , economist-șef la HSBC , a explicat acest avans remarcabil prin competitivitatea ridicată a economiei chineze : „Datele privind excedentul reflectă progresele în productivitate și tehnologie, în ciuda cererii interne slabe și a supracapacității de producție”. Totuși, el avertizează că această dinamică ar putea accentua tensiunile cu partenerii comerciali, mai ales cu cei care depind masiv de exporturi. China reușește astfel să transforme o situație de presiune externă într-un avantaj economic, folosindu-se de infrastructura sa de producție avansată și de capacitatea de a redirecționa fluxurile comerciale. Însă riscurile nu dispar: dezechilibrele comerciale majore ar putea alimenta noi măsuri protecționiste în relațiile cu partenerii occidentali. [...]
Groenlanda respinge ideea preluării de către SUA; premierul Nielsen spune că alege Danemarca
Groenlanda respinge ideea preluării de către SUA, alegând Danemarca, conform premierului Jens-Frederik Nielsen. Potrivit CNBC , Jens-Frederik Nielsen, șeful guvernului din Groenlanda, a declarat într-o conferință de presă la Copenhaga că insula arctică preferă să rămână alături de Danemarca, NATO și Uniunea Europeană, respingând astfel repetatele amenințări ale fostului președinte american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului. Declarațiile lui Nielsen au fost susținute de premierul danez Mette Frederiksen , care a subliniat importanța solidarității în fața presiunilor externe. Frederiksen a menționat că, deși a fost dificil să reziste presiunilor din partea aliaților apropiați, provocările cele mai mari ar putea fi încă în față. Interesul reînnoit al lui Trump pentru Groenlanda vine după o operațiune militară americană îndrăzneață în Venezuela. Trump a susținut că SUA trebuie să controleze insula bogată în minerale pentru a preveni influența Rusiei și Chinei în regiune, considerând-o esențială din perspectiva securității naționale. În contextul acestor tensiuni, Danemarca a promis să crească investițiile în sănătate și infrastructură în Groenlanda și să reducă tensiunile cu administrația Trump prin investiții în apărarea arctică, inclusiv achiziționarea a 16 avioane de luptă F-35. Sondajele anterioare arată că majoritatea groenlandezilor se opun controlului american, preferând independența față de Danemarca. [...]
Peste 2.000 de morți în Iran; Trump și Zelenski susțin protestele și atacă regimul de la Teheran
Donald Trump cheamă iranienii la revoltă și promite sprijin: „Ajutorul e pe drum” – a fost mesajul transmis de fostul președinte american într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, în contextul celor mai violente proteste din Iran din ultimii ani. Într-un apel direct, Trump le cere iranienilor să preia controlul instituțiilor și să nu renunțe, spunând că agresorii vor plăti. Aflat într-o poziție tot mai clară de susținător al mișcărilor anti-regim, Trump afirmă că a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până la încetarea represiunii asupra civililor. Postarea sa vine pe fondul escaladării violențelor, în contextul în care autoritățile de la Teheran au recunoscut oficial moartea a circa 2.000 de persoane – protestatari și membri ai forțelor de securitate – în ultimele două săptămâni, potrivit unei declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian. Escaladarea crizei: bilanț uman și poziții internaționale Potrivit Digi24 , revoltele din Iran au început ca reacție la dificultățile economice, inflația accelerată și deprecierea monedei naționale . Inițiate de comercianți din Marele Bazar din Teheran, manifestațiile au evoluat rapid în proteste politice extinse în toată țara. Autoritățile au răspuns cu represiune, blocarea internetului și măsuri de securitate severe. În paralel, guvernul a acuzat Israelul și Statele Unite că ar fi instigat revolta, iar indivizii necunoscuți, catalogați drept „teroriști”, ar fi deturnat manifestațiile. Situația de criză este confirmată și de avertismentele emise de mai multe state. SUA, prin intermediul așa-numitei „ambasade virtuale”, le-au transmis cetățenilor americani să părăsească imediat Iranul, avertizând asupra riscurilor crescute de arestări și rețineri. Avertismente similare au fost emise și de Franța, care și-a îndemnat cetățenii să evite deplasările și să fie extrem de vigilenți, mai ales pe timp de noapte. În plus, potrivit Mediafax , Trump nu a oferit detalii despre natura ajutorului promis, însă tonul său ferm și refuzul de a mai purta discuții cu Teheranul semnalează o înăsprire clară a poziției față de regimul iranian. Zelenski intervine: „Este timpul ca Iranul să se elibereze” Un alt mesaj notabil vine din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a postat în limba persană pe platforma X un îndemn adresat comunității internaționale. Potrivit Digi24 , liderul ucrainean a subliniat că protestele din Iran reprezintă nu doar o revoltă internă, ci și o oportunitate pentru o schimbare globală, în special în contextul alianței militare dintre Iran și Rusia . El a denunțat regimul de la Teheran ca fiind responsabil nu doar pentru opresiunea propriului popor, ci și pentru sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, prin furnizarea de drone și tehnologie militară. Zelenski a cerut liderilor internaționali să nu rateze ocazia de a sprijini o posibilă tranziție în Iran, exprimându-și speranța că poporul iranian va putea, în cele din urmă, să se elibereze de un regim represiv care „a adus atâta rău în lume”. Principalele mesaje transmise de Trump: „Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul instituțiilor!” „Rețineți numele ucigașilor și agresorilor. Vor plăti un preț mare.” „Ajutorul e pe drum.” Tensiunile din Iran capătă astfel o dimensiune geopolitică, în care lideri internaționali reacționează direct și public, încurajând o schimbare internă. În lipsa unei dezescaladări, situația ar putea duce la o izolare și mai severă a Teheranului, cu potențialul de a reconfigura raporturile regionale și globale. [...]