Știri
Știri din categoria Externe
Armistițiul unilateral anunțat de Rusia pentru 8–9 mai vine la pachet cu o amenințare explicită de escaladare, ceea ce ridică semne de întrebare privind aplicarea efectivă a încetării focului și riscul operațional în teren, potrivit Agerpres.
Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că armistițiul ar urma să fie în vigoare în perioada 8–9 mai 2026, în contextul marcării victoriei sovietice asupra Germaniei naziste din 1945. Anunțul a fost publicat pe MAX, o aplicație de mesagerie susținută de stat, și este atribuit unei decizii a „Comandantului Suprem” al forțelor armate ruse, președintele Vladimir Putin.
Conform comunicatului, Rusia spune că se așteaptă ca Ucraina să respecte încetarea ostilităților în aceleași zile, vineri și sâmbătă, când la Moscova este programată parada militară din Piața Roșie, potrivit EFE.
În același timp, Ministerul rus al Apărării a avertizat că va reacționa dacă armistițiul este încălcat de partea ucraineană, inclusiv printr-un „atac masiv cu rachete” asupra Kievului.
Mesajul Moscovei combină o măsură de dezescaladare (armistițiul) cu o amenințare de lovituri asupra „centrului Kievului” în cazul unor acțiuni care ar perturba evenimentele de 9 mai. În practică, această formulare poate amplifica incertitudinea privind respectarea armistițiului și crește riscul de escaladare rapidă în intervalul anunțat.
Nu există, în materialul citat, o reacție a Ucrainei la anunțul Rusiei.
Recomandate
Amenințările Rusiei cu noi „atacuri masive” vin pe fondul riscului de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Moscovei , după ce o rafinărie importantă din regiunea capitalei a fost lovită într-un atac ucrainean cu drone, potrivit Adevărul . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că președintele Vladimir Putin a anunțat deja desfășurarea unor „atacuri masive” împotriva Ucrainei și că armata rusă „lucrează la asta” și va continua, în contextul atacului de amploare raportat joi dimineață în regiunea Moscova. Declarațiile au fost făcute în fața unor jurnaliști, inclusiv de la AFP, iar relatarea este atribuită de publicație agenției News. Atacul cu drone și ținta: rafinăria Kapotnia Autoritățile ucrainene au descris operațiunea drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului, iar autoritățile locale ruse au raportat incendii în regiunea capitalei și perturbarea operațiunilor principalelor aeroporturi. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că apărarea aeriană a doborât zeci de drone și a confirmat că una dintre ținte a fost rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână. Potrivit informațiilor din articol, impactul a provocat o explozie care a aruncat în aer un capac masiv din plumb, parte a structurii unui rezervor de mari dimensiuni. Imaginile au circulat pe rețelele sociale și au fost verificate de Reuters, fiind preluate pe scară largă online. De ce contează: un nod de alimentare pentru capitală și aeroporturi Rafinăria Kapotnia este prezentată ca una dintre cele mai importante din regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor publice citate, ar asigura peste o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse, inclusiv alimentarea principalelor aeroporturi. În acest context, lovirea repetată a instalației ridică miza operațională și economică a atacurilor, dincolo de dimensiunea strict militară. Reacția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra rafinăriei drept un răspuns la acțiunile Rusiei împotriva orașelor ucrainene. „Este un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești împotriva orașelor și comunităților noastre”, a transmis Zelenski pe X. Tot el a avertizat că Rusia va suporta consecințele continuării conflictului. „Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”, a spus acesta. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
Iranul își înăsprește linia de negociere cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis că Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului în eventuale discuții viitoare, potrivit The Jerusalem Post . Într-o serie de postări pe X (fostul Twitter), Khamenei a susținut că a aprobat Memorandumul de Înțelegere (MoU) doar în baza unor promisiuni făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian și de echipa de negociere. MoU este un document-cadru care consemnează principii și angajamente între părți, fără a fi neapărat un tratat final. Aprobarea MoU, condiționată de garanții interne Khamenei afirmă că, „din principiu”, a avut o poziție diferită, dar a acceptat documentul după ce Pezeshkian – în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională – și-ar fi asumat explicit responsabilitatea pentru „protejarea drepturilor națiunii iraniene” și a „Frontului Rezistenței”. „Eu, din principiu, am avut o altă opinie; însă, din angajamentul pe care președintele [...] l-a luat față de mine [...] privind protejarea drepturilor națiunii iraniene și a Frontului Rezistenței [...] mi-am dat permisiunea.” Mesaj către Washington: negocierile nu înseamnă acceptare În aceeași serie de mesaje, liderul suprem iranian a susținut că președintele american Donald Trump ar fi împins pentru MoU „din disperare”, folosind „tot felul de pârghii” pentru a ajunge la acest rezultat. Khamenei a mai spus că Iranul va aștepta să vadă efectele înțelegerii, dar a insistat că simplul fapt al negocierilor față în față nu echivalează cu acceptarea poziției americane. Publicația notează că informația este în curs de actualizare. [...]
SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]
Acordul SUA–Iran intră în faza de negociere cu „garanții” cerute la Teheran , după ce liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , a transmis că a aprobat memorandumul de înțelegere semnat cu Washingtonul, deși inițial s-a opus, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat de presa de stat iraniană și citat de BBC, indică faptul că acceptarea acordului este condiționată de protejarea intereselor Iranului și ale „Axei Rezistenței”, într-un moment în care miza economică a discuțiilor rămâne ridicarea sancțiunilor. Memorandumul deschide o perioadă de 60 de zile de negocieri între Statele Unite și Iran pentru un acord final privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și viitorul relațiilor bilaterale. În paralel, documentul prevede redeschiderea traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz și ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene — elemente cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și energetice din regiune. Ce a spus Khamenei și de ce contează pentru negocieri În mesajul său, Khamenei susține că nu și-a schimbat „poziția de principiu” față de negocieri, dar că a acceptat demersul după ce președintele Masoud Pezeshkian i-ar fi oferit garanții privind apărarea intereselor naționale și a promis că Iranul nu va accepta cereri „excesive” din partea Washingtonului. „Eu, din principiu, aveam o opinie diferită; totuși (...) mi-am dat acordul.” „El [Pezeshkian] a declarat, de asemenea, în mod explicit că, dacă partea americană va încerca să formuleze cereri excesive, nu li se va supune.” Khamenei mai afirmă că negocierile directe care urmează „nu vor însemna acceptarea poziției inamicului”, sugerând că Teheranul încearcă să limiteze costul politic intern al dialogului cu SUA, în timp ce urmărește beneficii concrete, inclusiv pe zona sancțiunilor. Ce se schimbă pe mare: ridicarea blocadei și monitorizarea militară Tot joi, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat ridicarea blocadei navale asupra traficului maritim către și dinspre porturile iraniene. Potrivit autorităților americane, operațiunile de aplicare a blocadei au încetat, însă navele militare americane vor rămâne în regiune pentru a monitoriza respectarea prevederilor acordului. Context politic la Teheran: reacții împărțite În timp ce președintele Masoud Pezeshkian a salutat memorandumul și l-a descris drept un „document istoric”, reacțiile din Iran rămân divizate. O parte a oficialilor, presa de stat și personalități apropiate establishmentului îl prezintă drept o victorie diplomatică, în timp ce reprezentanții aripii dure a regimului și o parte a opoziției iraniene din diaspora rămân critici față de acord. În perioada de 60 de zile anunțată pentru negocieri, principalul test va fi dacă discuțiile pot avansa spre un acord final fără ca una dintre părți să invoce „cereri excesive” sau încălcări ale memorandumului, într-un dosar în care sancțiunile și securitatea regională sunt strâns legate de fluxurile comerciale și energetice. [...]
Benjamin Netanyahu condiționează relația cu Washingtonul de prioritățile de securitate ale Israelului , refuzând să promită retragerea armatei din sudul Libanului , în pofida acordului Iran–SUA care prevede încetarea operațiunilor militare „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, potrivit Digi24 . Mesajul premierului israelian vine într-un moment în care administrația americană transmite public că sprijinul militar pentru Israel rămâne un instrument de influență. Netanyahu a cerut menținerea „relației vitale” cu Statele Unite după încheierea acordului dintre Iran și SUA, amintind că Washingtonul a fost „alături de Israel” în timpul războiului dintre Iran și Irak, relatează AFP, citată de Agerpres. În același timp, liderul israelian a insistat că „lupta nu s-a încheiat” și că urmează „alte provocări” care cer „o apărare fermă a intereselor de securitate” ale Israelului, concomitent cu păstrarea parteneriatului cu SUA. Israelul menține trupele în sudul Libanului, în pofida acordului Premierul a reafirmat că forțele israeliene vor rămâne în sudul Libanului și vor menține o „zonă de securitate”, cu obiectivul declarat de a restabili „securitatea și prosperitatea comunităților din nordul Israelului”, „atât timp cât nevoile de securitate o cer”. Potrivit aceleiași surse, Netanyahu nu a comentat direct acordul americano-iranian, respins anterior semnării de unii membri ai coaliției sale. Acordul include, între altele, „o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, iar în Israel a fost criticat dur, pe fondul evaluărilor unor analiști că ar oferi Iranului concesii fără să răspundă preocupărilor de securitate ale statului israelian. Replica Washingtonului: dependența de armament american, spusă explicit Vicepreședintele american JD Vance a răspuns criticilor venite din guvernul israelian la adresa președintelui Donald Trump, îndemnându-i pe israelieni să „deschidă ochii” și amintind dependența Israelului de sprijinul militar american. „În ultimele trei luni, două treimi din armele defensive care au protejat țara dumneavoastră au fost fabricate de americani și plătite de contribuabilii americani.” Tot în acest context, Trump îl criticase cu câteva ore înainte de anunțarea acordului pe Netanyahu pentru atacuri asupra suburbiilor sudice ale Beirutului, despre care a spus că riscau să compromită negocierile. „Este un tip foarte dificil.” „Ar trebui să ne fie foarte recunoscător pentru că facem asta. Pentru că dacă Iranul ar avea o armă nucleară, Israelul nu ar rezista două ore.” Președintele SUA a lăudat însă, miercuri, „parteneriatul extraordinar” cu Netanyahu, descriind dezacordul legat de Liban drept o „dispută minoră”, potrivit relatării citate. [...]
