Kremlinul a extins semnificativ măsurile de securitate în jurul lui Vladimir Putin, pe fondul unei serii de asasinate ale unor oficiali militari ruși și al temerilor privind o posibilă lovitură de stat, potrivit unui raport al unei agenții europene de informații obținut de CNN.

Noile protocoale ar include instalarea de sisteme de supraveghere în locuințele unor membri apropiați ai personalului, interdicția pentru bucătari, bodyguarzi și fotografi de a folosi transportul public, precum și dublarea filtrării pentru vizitatorii care ajung în preajma liderului de la Kremlin. De asemenea, cei care lucrează aproape de Putin ar putea folosi doar telefoane fără acces la internet, conform documentului.

Ce se schimbă operațional în jurul lui Putin

Raportul descrie o restrângere a expunerii publice și a deplasărilor președintelui rus, cu efect direct asupra modului în care Kremlinul își gestionează aparițiile și mesajele:

• numărul locurilor pe care Putin le vizitează „în mod regulat” ar fi fost redus drastic;
• Putin și familia sa ar fi încetat să mai meargă la reședințe folosite anterior în regiunea Moscovei și la Valdai;
• în 2026, Putin nu ar fi vizitat până acum nicio facilitate militară, după deplasări regulate în 2025;
• pentru a compensa limitările, Kremlinul ar publica imagini preînregistrate cu Putin, potrivit raportului.

Documentul mai susține că, după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, Putin ar petrece uneori săptămâni întregi în buncăre modernizate, inclusiv în regiunea Krasnodar, la Marea Neagră.

De ce contează: semnal de tensiune internă și fricțiuni în aparatul de securitate

Potrivit raportului, o parte dintre măsuri ar fi fost introduse în ultimele luni după uciderea unui general de rang înalt în decembrie, eveniment care ar fi alimentat o dispută în vârful aparatului de securitate. În lectura autorilor, schimbările indică o neliniște în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe, inclusiv dificultăți economice, semne de nemulțumire și eșecuri pe frontul din Ucraina.

Raportul menționează și un episod de tensiune la o reuniune de la Kremlin, la finalul anului trecut, după asasinarea locotenent-generalului Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025, atribuită „probabil” Ucrainei. La întâlnirea convocată ulterior, șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, l-ar fi criticat pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru eșecul protecției, iar FSB ar fi invocat lipsa de resurse și personal, potrivit documentului.

În urma acestui episod, Putin ar fi cerut soluții într-o săptămână, iar una dintre consecințe ar fi fost extinderea rolului Serviciului Federal de Protecție (FSO) pentru a oferi protecție suplimentară încă „la 10 comandanți” de rang înalt, nu doar lui Gherasimov, cum ar fi fost anterior.

„Risc de lovitură de stat” și numele lui Serghei Șoigu

Raportul susține că, din începutul lui martie 2026, Kremlinul și Putin ar fi fost preocupați de posibile scurgeri de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În mod particular, Putin ar fi atent la riscul folosirii dronelor într-un posibil atentat, inclusiv din partea unor membri ai elitei politice ruse, potrivit documentului.

Cea mai sensibilă concluzie îl vizează pe Serghei Șoigu, fost ministru al Apărării, în prezent secretar al Consiliului de Securitate, despre care raportul afirmă că ar fi „asociat cu riscul unei lovituri de stat”, pe motiv că ar păstra influență în conducerea militară. Documentul leagă și arestarea, la 5 martie, a fostului adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țsalikov, de o posibilă slăbire a poziției acestuia. Comitetul de Investigații al Rusiei a transmis în martie că Țsalikov a fost arestat sub acuzații legate de delapidare, spălare de bani și luare de mită.

CNN notează că raportul nu oferă dovezi care să susțină afirmațiile privind Șoigu și că natura unor astfel de informații le face dificil de verificat. Publicația a cerut un punct de vedere Kremlinului.

Context: presiune de securitate și adaptarea evenimentelor publice

Raportul apare într-un moment în care Rusia se confruntă cu atacuri cu drone în profunzime, inclusiv un incident relatat de autorități locale și imagini de la fața locului, în care o dronă a lovit o clădire rezidențială în vestul zonei centrale a Moscovei.

În paralel, Moscova a anunțat recent modificări importante pentru parada din 9 mai din Piața Roșie: evenimentul din acest an ar urma să aibă loc fără armament greu, precum blindate și rachete. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat amenințarea „teroristă” și necesitatea reducerii riscurilor.

Putin a mai trecut printr-o tentativă de lovitură de stat în iunie 2023, când șeful grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat spre Moscova, amintește materialul.