Știri
Știri din categoria Politică
Kremlinul a extins semnificativ măsurile de securitate în jurul lui Vladimir Putin, pe fondul unei serii de asasinate ale unor oficiali militari ruși și al temerilor privind o posibilă lovitură de stat, potrivit unui raport al unei agenții europene de informații obținut de CNN.
Noile protocoale ar include instalarea de sisteme de supraveghere în locuințele unor membri apropiați ai personalului, interdicția pentru bucătari, bodyguarzi și fotografi de a folosi transportul public, precum și dublarea filtrării pentru vizitatorii care ajung în preajma liderului de la Kremlin. De asemenea, cei care lucrează aproape de Putin ar putea folosi doar telefoane fără acces la internet, conform documentului.
Raportul descrie o restrângere a expunerii publice și a deplasărilor președintelui rus, cu efect direct asupra modului în care Kremlinul își gestionează aparițiile și mesajele:
Documentul mai susține că, după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, Putin ar petrece uneori săptămâni întregi în buncăre modernizate, inclusiv în regiunea Krasnodar, la Marea Neagră.
Potrivit raportului, o parte dintre măsuri ar fi fost introduse în ultimele luni după uciderea unui general de rang înalt în decembrie, eveniment care ar fi alimentat o dispută în vârful aparatului de securitate. În lectura autorilor, schimbările indică o neliniște în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe, inclusiv dificultăți economice, semne de nemulțumire și eșecuri pe frontul din Ucraina.
Raportul menționează și un episod de tensiune la o reuniune de la Kremlin, la finalul anului trecut, după asasinarea locotenent-generalului Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025, atribuită „probabil” Ucrainei. La întâlnirea convocată ulterior, șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, l-ar fi criticat pe directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, pentru eșecul protecției, iar FSB ar fi invocat lipsa de resurse și personal, potrivit documentului.
În urma acestui episod, Putin ar fi cerut soluții într-o săptămână, iar una dintre consecințe ar fi fost extinderea rolului Serviciului Federal de Protecție (FSO) pentru a oferi protecție suplimentară încă „la 10 comandanți” de rang înalt, nu doar lui Gherasimov, cum ar fi fost anterior.
Raportul susține că, din începutul lui martie 2026, Kremlinul și Putin ar fi fost preocupați de posibile scurgeri de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În mod particular, Putin ar fi atent la riscul folosirii dronelor într-un posibil atentat, inclusiv din partea unor membri ai elitei politice ruse, potrivit documentului.
Cea mai sensibilă concluzie îl vizează pe Serghei Șoigu, fost ministru al Apărării, în prezent secretar al Consiliului de Securitate, despre care raportul afirmă că ar fi „asociat cu riscul unei lovituri de stat”, pe motiv că ar păstra influență în conducerea militară. Documentul leagă și arestarea, la 5 martie, a fostului adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țsalikov, de o posibilă slăbire a poziției acestuia. Comitetul de Investigații al Rusiei a transmis în martie că Țsalikov a fost arestat sub acuzații legate de delapidare, spălare de bani și luare de mită.
CNN notează că raportul nu oferă dovezi care să susțină afirmațiile privind Șoigu și că natura unor astfel de informații le face dificil de verificat. Publicația a cerut un punct de vedere Kremlinului.
Raportul apare într-un moment în care Rusia se confruntă cu atacuri cu drone în profunzime, inclusiv un incident relatat de autorități locale și imagini de la fața locului, în care o dronă a lovit o clădire rezidențială în vestul zonei centrale a Moscovei.
În paralel, Moscova a anunțat recent modificări importante pentru parada din 9 mai din Piața Roșie: evenimentul din acest an ar urma să aibă loc fără armament greu, precum blindate și rachete. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a invocat amenințarea „teroristă” și necesitatea reducerii riscurilor.
Putin a mai trecut printr-o tentativă de lovitură de stat în iunie 2023, când șeful grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a condus un marș eșuat spre Moscova, amintește materialul.
Recomandate
Grupul PACE – Întâi România anunță că își asumă public votul la moțiunea de cenzură , o decizie care mută presiunea din zona negocierilor de culise în cea a responsabilității individuale a parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica unei majorități pare disputată. Potrivit Agerpres , votul „la vedere” va fi dat marți, la moțiunea de cenzură. Anunțul a fost făcut de liderul grupului, Adrian Peiu , care a precizat că cei 15 parlamentari ai Grupului PACE – Întâi România vor vota deschis. Într-un comunicat de presă, Peiu susține că grupul a rămas „consecvent” inițiativei de a depune moțiunea și că a respins „cântecele de sirenă ale puterii”. Ce semnal politic transmite votul „la vedere” În același mesaj, Adrian Peiu leagă demersul de moțiune de o repoziționare mai largă în Parlament. El afirmă că grupul a participat în Senat la susținerea și votarea unui proiect de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice de interes național până la 31 decembrie 2027. Peiu mai susține că, în urma acestor mișcări, s-ar fi conturat „o nouă majoritate parlamentară dedicată suveranității statului român”, în timp ce PNL și USR ar fi „o minoritate anti-națională”, acuzată că ar dori „înstrăinarea” unor active ale statului. Ce urmează Liderul PACE – Întâi România afirmă că data de 5 mai ar urma să fie „momentul” schimbării politice prin căderea Guvernului Bolojan, prezentând votul ca parte a unui „nou început”. În materialul Agerpres nu apar detalii suplimentare despre șansele moțiunii sau despre pozițiile altor grupuri parlamentare. [...]
Indiferent de votul la moțiune, România riscă o guvernare fragmentată , pe fondul unei neclarități constituționale privind situația în care se rupe o coaliție și al tensiunilor interne din partide, avertizează rectorul SNSPA Remus Pricopie într-o analiză publicată de Adevărul . Miza imediată nu este doar dacă Guvernul cade sau rămâne, ci ce urmează după vot: Pricopie susține că „mâine nu există o soluție bună”, deoarece ambele scenarii pot împinge sistemul politic spre negocieri dificile și instabilitate prelungită. O problemă de legitimitate și o „zonă gri” în Constituție În lectura rectorului SNSPA, într-un regim parlamentar legitimitatea premierului depinde „100%” de existența unei majorități parlamentare. În momentul în care un partid din coaliție se retrage, înțelegerea politică inițială se schimbă, iar criza se mută din interiorul coaliției în Parlament. În același timp, el atrage atenția asupra unei neclarități: Constituția nu precizează explicit ce se întâmplă când se schimbă compoziția politică a Guvernului, iar Curtea Constituțională ar fi intervenit în trecut prin decizii punctuale, fără să tranșeze direct situația premierului în cazul retragerii unui partener de coaliție. Ca exemplu de funcționare „pe susținere indirectă”, Pricopie amintește guvernarea Tăriceanu, care a continuat cu sprijin parlamentar tacit. Precedentele invocate: 2017, 2019 și „recordul” Ungureanu Analiza trece prin câteva episoade relevante pentru modul în care moțiunile de cenzură pot schimba rapid puterea: 2017 : PSD și-a demis propriul premier, Sorin Grindeanu, episod pe care Pricopie îl numește „moțiune de autocenzură”, un tip de conflict intern „externalizat” în Parlament. 2019 : retragerea ALDE din coaliția cu PSD a dus la căderea guvernului și la preluarea puterii de către PNL condus de Ludovic Orban. Pricopie subliniază diferența față de prezent: ALDE era un partid mai mic, în timp ce PSD este „un partid mare” și retragerea lui ar însemna pierderea unui număr mare de voturi (el indică aproximativ „130 de voturi”, cu precizarea „cred că de atâta au”). Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu : a căzut prin moțiune după 78 de zile , într-un context de nemulțumiri sociale acumulate. Pricopie notează că balanța s-a schimbat „în acea dimineață”, la 2-3 voturi, și spune că nu este exclus ca la votul de marți să apară surprize, inclusiv prin faptul că nu toți semnatarii moțiunii ar vota pentru căderea guvernului. De ce poate continua blocajul și după vot Pricopie susține că votul nu închide criza, ci o poate adânci: instabilitatea ar fi atât între partidele din coaliție, cât și în interiorul lor. În acest context, el afirmă că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea refuza pentru o perioadă discuțiile pentru refacerea unei coaliții „pro-europene”, ceea ce ar complica formarea unei majorități funcționale. Totodată, el indică tensiuni și incoerențe în mai multe partide, inclusiv prin mesaje contradictorii în AUR, și pune în contrast UDMR, pe care îl descrie drept o formațiune cu „maturitate” internă de a dezbate și respecta deciziile luate. „Indiferent dacă pică guvernul sau nu pică, ambele variante ne duc în ecuații tensionate și, practic, guvernare fragmentată.” În concluzie, analiza sugerează că riscul major imediat nu este doar schimbarea sau menținerea Executivului, ci intrarea într-o perioadă de negocieri grele și soluții politice fragile, într-un cadru constituțional care nu oferă un răspuns explicit pentru ruptura de coaliție. [...]
AUR ia în calcul să boicoteze eventualele consultări de la Cotroceni , pe fondul acuzației că președintele Nicușor Dan ar fi exclus partidul din orice „combinație” de guvernare, potrivit declarațiilor făcute de Petrișor Peiu la „Interviurile Adevărul”, relatate de Adevărul . Petrișor Peiu a spus că, deocamdată, nu știe dacă Nicușor Dan va invita liderii AUR la consultări după moțiunea de cenzură , dar a arătat că nu se așteaptă la o schimbare de atitudine din partea președintelui. În același context, Peiu l-a acuzat pe Nicușor Dan că a exclus AUR „de la orice combinație posibilă de guvernare” și a indicat că ar susține în interiorul partidului o poziție de neparticipare la consultări. „Personal, voi susține în interiorul partidului că nu ar trebui să mergem la consultări cu cineva care ne-a exclus din viața politică”, a spus Petrișor Peiu. De ce contează O eventuală neparticipare a AUR la consultările de la Cotroceni ar reduce spațiul de negociere politică într-un moment în care, potrivit informațiilor din material, discuția este legată de consultări „după moțiunea de cenzură”. În practică, un boicot ar muta presiunea pe celelalte partide pentru conturarea unei majorități și ar accentua polarizarea în jurul formării sau reconfigurării guvernării. Ce se știe și ce rămâne incert Cert : Petrișor Peiu afirmă că nu știe încă dacă va exista o invitație la consultări pentru AUR. Cert : Peiu susține că Nicușor Dan ar fi exclus AUR din scenariile de guvernare și spune că ar pleda intern pentru a nu merge la consultări. Incert : dacă Nicușor Dan va convoca AUR la consultări și care va fi decizia finală a conducerii partidului în cazul unei invitații. [...]
Plecarea Victoriei Stoiciu din grupul PSD schimbă aritmetica internă din Senat , prin trecerea ei la statutul de parlamentar independent, într-un moment în care opoziția încearcă să coaguleze o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Senatoarea a anunțat luni, de la tribuna Senatului, că nu va mai activa în grupul PSD. „Începând cu data de astăzi nu voi mai activa în grupul PSD, ci voi activa ca parlamentar independent” Decizia vine la câteva zile după ce Stoiciu și-a dat demisia din Partidul Social Democrat, în contextul refuzului de a semna moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului. În mesajul public anterior, ea a indicat că ruptura s-a produs când „viziunea” sa și „direcția actuală a partidului” au intrat „pe contrasens total”. Miza politică: moțiunea și linia de demarcație față de extremism Stoiciu a legat explicit decizia de nevoia unui „cordon sanitar” care să țină „forțele extremiste” în „izolare politică totală”, avertizând că abaterea de la acest principiu ar avea consecințe pe termen lung. „Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem. Istoria este cel mai bun profesor” În argumentația sa, senatoarea a invocat și perioada interbelică, susținând că ascensiunea fascismului nu a fost „subită”, ci rezultatul unor „concesii repetate” făcute de forțele democratice „pentru calcule politice mici și rațiuni de moment”. Ce a mai spus senatoarea În final, Stoiciu a afirmat că nu poate susține un proiect politic care, în opinia sa, se abate de la valori democratice fundamentale. „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece” [...]
Cinci deputați UNIT își retrag sprijinul pentru moțiunea de cenzură , slăbind aritmetica parlamentară a demersului împotriva Guvernului Bolojan , după ce anunță că nu o vor vota „în forma actuală”, deși au semnat-o inițial, potrivit News . Parlamentarii Partidului Uniunea Națională pentru Inovație și Tradiție (UNIT), care s-au rupt din grupul parlamentar POT, spun că au semnat moțiunea ca „semnal politic ferm” împotriva măsurilor guvernului, dar acuză inițiatorii că nu au prezentat „o alternativă credibilă de guvernare”. Ei afirmă că au așteptat desemnarea unui candidat de prim-ministru și un plan concret, însă „aceste elemente esențiale nu au fost oferite”. În argumentația lor, deputații UNIT susțin că li s-a transmis intenția de a reveni la „aceeași formulă politică” și „aceleași politici publice”, sub un alt premier, iar o simplă schimbare de prim-ministru fără schimbare de direcție ar însemna „o continuitate mascată”. În acest context, anunță că refuză să susțină un demers pe care îl consideră lipsit de „claritate, responsabilitate și alternative reale”. Ce condiții pun pentru perioada următoare UNIT afirmă că, dacă moțiunea va fi respinsă și va exista o reconfigurare a majorității parlamentare, nu va susține proiecte sau acte normative care „afectează negativ cetățenii” și că va analiza inițiativele în funcție de impactul asupra populației. Printre solicitările enunțate de grup se numără: renegocierea programului SAFE, pe motiv că forma actuală „nu servește intereselor României”; opoziția față de listarea la bursă a companiilor strategice ale statului și menținerea acestora „sub control național”; reducerea TVA la 19% și scăderea dividendelor la 10%; revenirea la 300 de parlamentari; eliminarea sau suspendarea subvențiilor pentru partide, cu excepția anilor electorali; alegerea primarilor în două tururi. Cine sunt parlamentarii din grup Din grupul UNIT fac parte deputatul Aurora Tășică Simu (președinte al formațiunii) și deputații Andrei Csillag, Dumitrița Albu, Gheorghe Petru Pîclișan și Ștefan Borțun. Totodată, secretarul general al UNIT, deputatul Călin Groza, și-a dat demisia luni din partid, conform aceleiași surse. [...]
USR își suspendă practic rolul de „balama” la moțiune și condiționează orice viitoare înțelegere cu PSD , într-o mișcare care poate complica rapid formarea unei majorități dacă moțiunea trece. Potrivit HotNews , președintele USR Dominic Fritz a anunțat că parlamentarii partidului vor fi prezenți în plen, dar nu vor participa la votul asupra moțiunii de cenzură . Decizia a fost luată într-o ședință a deputaților și senatorilor USR, la care a participat parțial și premierul Ilie Bolojan. Fritz a spus că o abordare similară ar urma să aibă și PNL și UDMR. Ce urmărește USR și de ce contează pentru stabilitatea guvernării Prin neparticiparea la vot, USR evită să fie asociat direct cu o eventuală cădere a guvernului, dar transmite și un mesaj de delimitare față de jocul politic dintre PSD și AUR. Fritz a susținut că moțiunea ar urma să eșueze, invocând „aritmetica” parlamentară și ideea că nu toți semnatarii vor vota pentru adoptare. În același timp, liderul USR a ridicat miza pentru relația cu PSD: partidul nu va mai intra la negocieri cu social-democrații dacă aceștia votează moțiunea alături de AUR, pe motiv că un astfel de vot ar indica renunțarea PSD la o direcție „pro-europeană”, în formularea sa. Scenariile invocate: guvern minoritar, opoziție sau anticipate Fritz nu a exclus complet ca moțiunea să treacă. În acest caz, a indicat că USR ar putea ajunge în opoziție, dar a menționat și varianta unui guvern minoritar, pe care a numit-o „realistă” și „sănătoasă”. „Mâine vom explora toate opțiunile, de exemplu opțiunea unui guvern minoritar este una realistă și credem noi sănătoasă. Nu ne e frică de anticipate și nici de opoziție.” El a mai spus că președintele Nicușor Dan va chema partidele la consultări pentru a discuta opțiunile și că USR își va argumenta poziția privind imposibilitatea continuării cu PSD, dacă social-democrații votează moțiunea. Poziția față de premier și rolul președintelui Dominic Fritz a respins ideea că președintele Nicușor Dan ar susține schimbarea lui Ilie Bolojan din funcția de premier, afirmând că nu l-a auzit pe președinte cerând „debarcarea” acestuia și că ar fi vorba despre o „narativă” promovată de PSD. [...]
