Știri
Știri din categoria Apărare
Președintele Nicușor Dan spune că Europa poate acoperi treptat golul de securitate lăsat de SUA, pe fondul semnalelor de reducere a prezenței militare americane pe continent, potrivit News. Șeful statului afirmă că, în orizontul imediat, „de 1-2-3 ani”, nu vede „niciun fel de pericol”.
Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce Nicușor Dan a fost întrebat dacă îl îngrijorează anunțul SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania și dacă subiectul va fi discutat la Summitul B9 de la București. Președintele a spus că tema summitului este relația transatlantică și că a fost stabilită cu „3-4-5 luni” în urmă, dar că între timp a devenit „foarte actuală”.
Nicușor Dan a arătat că anunțul american nu este o surpriză și a plasat decizia în linia strategiei SUA încă din primul mandat al lui Donald Trump, când Washingtonul a indicat o concentrare mai mare pe Indo-Pacific decât pe Europa și „pași graduali” în această direcție.
În acest context, președintele a susținut că Europa a început deja să compenseze „deficitul de securitate” asigurat anterior de Statele Unite și că există un proces în derulare care include „SAFE și alte instrumente” pentru recuperarea acestui deficit.
Șeful statului a descris perioada actuală drept una cu „tensiuni, emoții, impulsuri”, însă a insistat că este „foarte optimist” că Europa va reuși să compenseze pe măsură ce SUA se vor dezangaja parțial.
„În linii mari, sunt foarte optimist că, pe măsură ce Statele Unite se vor dezangaja parţial din Europa, Europa singură va reuşi să compenseze. În orice caz, niciun fel de pericol pentru viitorul imediat, de 1-2-3 ani de acum.”
În același cadru, News notează că Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenționează să reducă drastic numărul soldaților americani staționați în Germania, după anunțul unei reduceri cu 5.000 de soldați, măsură contestată inclusiv în propria tabără.
Recomandate
România își extinde rapid capacitatea de apărare anti-dronă prin sprijin aliat , după ce Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente suplimentare, potrivit Antena 3 , care citează o postare a președintelui Nicușor Dan de la Bruxelles. Anunțul vine în contextul în care, spune șeful statului, în concluziile Consiliului European urmează să fie menționat subiectul dronelor care au pătruns pe teritoriul României. În viziunea sa, această referire ar însemna „o atenție suplimentară acordată Flancului Estic” și întărirea proiectelor dedicate, inclusiv „Eastern Flank Watch”. Ce se schimbă operațional: dislocare de echipamente în România Nicușor Dan afirmă că oferta Portugaliei și Slovaciei a fost exprimată la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi dimineață, unde cele două țări „au manifestat disponibilitatea de a disloca echipamente suplimentare în România pentru apărarea împotriva dronelor”. Cine mai contribuie și de ce contează Potrivit președintelui, Portugalia și Slovacia se adaugă unui grup de aliați care „contribuie sau au anunțat deja contribuții cu echipamente și expertiză” pentru protecția României față de incursiuni ale dronelor: SUA Franța Italia Spania Din perspectiva impactului operațional, extinderea listei de state dispuse să trimită echipamente sugerează o consolidare a apărării pe termen scurt, prin capabilități puse la dispoziție de aliați, pe fondul riscurilor de securitate asociate Flancului Estic al NATO. [...]
Revizuirea Pentagonului asupra prezenței militare în Europa va depinde de cât de repede își asumă europenii propria apărare , în condițiile în care SUA avertizează că resursele sale pot fi „prea dispersate” într-un posibil război pe mai multe fronturi, potrivit Biziday , înaintea reuniunii miniștrilor Apărării din NATO, de la Bruxelles. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a transmis că aliații nu pot conta „întotdeauna” pe sprijinul american într-un conflict și a legat această realitate de nevoia de planificare militară mai riguroasă în cadrul Alianței. El a explicat că angajamentele din „Modelul de Forță al NATO” (instrumentul de planificare a contribuțiilor militare ale statelor membre) trebuie să fie „clare” și „completate” acolo unde contribuțiile s-au redus, tocmai pentru a evita goluri de capacitate în scenarii de criză. Mesajul NATO: planificarea trebuie să acopere și limitele SUA Rutte a nuanțat că, dacă izbucnește un război, toți aliații – inclusiv SUA – vor face „tot ce le stă în putință”, însă a indicat că îndeplinirea integrală a promisiunilor din planurile NATO poate depinde de tipul conflictului și de alte constrângeri. Mesajul SUA: „NATO 3.0” și condiționarea evaluării de șase luni În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a criticat aliații europeni și a spus că revizuirea de șase luni a Pentagonului privind forțele americane din Europa va depinde de ritmul în care Europa își asumă „responsabilitatea principală” pentru apărarea continentului. Oficialul a cerut ca NATO să avanseze „rapid și ireversibil” către un rol de lider al Europei în interiorul Alianței, în cadrul unei viziuni pe care a numit-o „NATO 3.0”. Hegseth a descris „NATO 3.0” ca o revenire la o „alianță militară reală și fermă”, cu „capacități militare concrete” pentru descurajare pe continent și pentru preluarea conducerii în apărarea convențională a Europei. Context: ținta de 5% din PIB și tensiunile politice În același context, Hegseth a atacat politicile europene privind migrația și egalitatea de gen și a criticat aliații care nu ar fi acordat forțelor americane acces la baze din Europa pentru a lansa atacuri asupra Iranului, calificând acest lucru drept „rușinos”. Pe fond, mesajul se înscrie în linia promovată de Donald Trump, care a cerut în repetate rânduri creșterea cheltuielilor europene de apărare și reducerea dependenței de SUA, pe fondul reorientării Washingtonului către China și Indo-Pacific. Statele NATO au convenit majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, iar Hegseth a afirmat că, deși mulți și-au respectat angajamentul, unii „trebuie încă să depună mai multe eforturi”. [...]
Reducerea imediată a contribuției SUA la planificarea forțelor NATO obligă aliații să acopere rapid golurile , iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , spune că nu poate garanta că Washingtonul va livra integral resursele militare promise în „modelul de forțe” al NATO, potrivit TVR Info . Rutte a făcut declarațiile la Bruxelles, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din statele aliate. El a insistat că, în cazul unui conflict, SUA vor sprijini Alianța „cu tot ce le stă în putință”, dar a nuanțat că acest lucru nu înseamnă automat îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate anterior în cadrul planificării NATO. „Dacă izbucneşte un război, este clar că toţi aliaţii, inclusiv Statele Unite, vor face tot ce le stă în putinţă. Nu spun că pot îndeplini tot ce au promis în cadrul modelului de forţe NATO, dar cu siguranţă vor da tot ce au mai bun.” Efect imediat și redistribuirea sarcinilor între aliați Secretarul general al NATO a precizat că reducerea contribuțiilor americane la forțele de criză ale NATO „a intrat în vigoare imediat”, după ce Washingtonul a anunțat ajustarea contribuției la planificarea forțelor. În acest context, Rutte a spus că alți aliați își intensifică eforturile pentru a acoperi golurile lăsate de decizia SUA. „Întrebarea de ieri a apărut: Este acest lucru cu efect imediat sau nu? Este cu efect imediat.” Din informațiile prezentate, nu reiese ce tip de capabilități sau resurse sunt afectate și nici dimensiunea concretă a reducerii, iar Rutte nu a intrat în detalii operaționale. Context: sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agenda de la Bruxelles Tot joi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la sediul NATO din Bruxelles la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei , format care coordonează sprijinul militar pentru Kiev, potrivit aceleiași surse. Informația este atribuită de TVR Info agenției Agerpres. [...]
Liderii G7 au convenit să crească livrările de apărare antiaeriană și capabilități cu rază lungă pentru Ucraina , un pachet care combină sprijin militar imediat cu posibile măsuri de creștere a producției interne de armament și cu întărirea rezilienței energetice înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post . Decizia, anunțată după summitul G7 de la Évian (Franța), vine pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone asupra orașelor, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. În declarația comună, liderii G7 afirmă că rămân „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și invocă „un nou impuls” în evoluțiile recente de pe câmpul de luptă. „Pentru a sprijini și accelera acest nou impuls, suntem de acord să creștem livrarea de capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare, precum și capabilități cu rază lungă”, se arată în declarația comună citată de publicație. Ce include angajamentul G7 Potrivit articolului, înțelegerea are câteva direcții operaționale: Extinderea apărării aeriene : livrări mai mari de sisteme și interceptoare pentru protejarea orașelor și a infrastructurii critice. Capabilități cu rază lungă : sprijin suplimentar pentru a întări capacitatea Ucrainei de a perturba operațiunile militare ruse. Producție de apărare : G7 spune că este pregătit să ia în calcul extinderea licențelor care ar permite creșterea producției militare interne a Ucrainei. Reziliență energetică : sprijin suplimentar pentru a trece peste iarna următoare, în contextul atacurilor continue asupra facilităților energetice. Patriot și licențe de producție: miza industrială Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, conform aceleiași surse, că președintele SUA Donald Trump a răspuns pozitiv solicitării Ucrainei pentru mai multe rachete Patriot (interceptoare pentru sistemul antiaerian Patriot ). Zelenski a mai spus că cei doi au discutat și despre posibile licențe americane care ar permite Ucrainei să producă intern rachete Patriot. Presiune economică asupra Rusiei În paralel cu componenta militară, liderii G7 au reiterat intenția de a crește presiunea asupra economiei de război a Rusiei , inclusiv prin întărirea sancțiunilor care vizează sectoarele de petrol și gaze . Zelenski a mai afirmat că summitul reflectă o înțelegere comună că Rusia „nu câștigă războiul” și că trebuie împinsă către un acord, potrivit articolului. [...]
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
