Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Protestele din Iran, descrise de regim ca o „fază nouă” a războiului cu Israelul; represiunea se intensifică
Unele voci din conducerea regimului iranian susțin că protestele actuale fac parte dintr-o „fază nouă” a războiului Israel-Iran, deși confruntările militare directe s-au încheiat în iunie 2025 , informează Institute for the Study of War . Această narațiune pare menită să justifice represiunile dure împotriva protestatarilor și să consolideze sprijinul în interiorul aparatului de securitate, marcând o continuare a unei retorici care urmărește să asocieze mișcările de contestare cu influențe externe, în special Statele Unite și Israel. Într-un discurs rostit pe 11 ianuarie, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a lansat amenințări directe la adresa SUA, avertizând împotriva „unor calcule greșite” și sugerând că Iranul ar putea lovi bazele americane din regiune sau chiar Israelul, în cazul unui atac american asupra Iranului. Declarația vine în contextul în care, potrivit unor surse media occidentale, președintele SUA, Donald Trump, ia în calcul mai multe opțiuni de intervenție în sprijinul protestatarilor iranieni. Totodată, regimul iranian ar încerca să portretizeze protestatarii drept „teroriști” și să-i asocieze cu inamici externi pentru a motiva forțele de ordine, în special pe cele ezitante, să intensifice represiunea. Această tactică a fost frecvent utilizată în trecut de regim pentru a descuraja simpatiile interne față de mișcările de protest. Un alt aspect alarmant este numărul ridicat de membri ai forțelor de securitate uciși de la începutul protestelor, pe 28 decembrie 2025 . Potrivit presei apropiate Gărzilor Revoluționare (IRGC), cel puțin 114 membri ai structurilor de ordine, inclusiv din cadrul poliției, milițiilor Basij și IRGC, au fost uciși. Cu toate acestea, sursele independente observate de CTP-ISW indică faptul că bilanțul ar putea fi mult mai mare, unele regiuni, precum provincia Teheran, nefiind incluse în statistica oficială. În ciuda severității represiunii, nivelul protestelor a scăzut semnificativ în data de 11 ianuarie , ceea ce ar putea fi consecința întreruperii internetului la nivel național și a acțiunilor regimului împotriva utilizării rețelei de satelit Starlink. Limitarea accesului la informație și comunicare liberă este o strategie cunoscută a regimului în perioade de criză, menită să fragmenteze și să descurajeze mișcările de stradă. Atmosfera din Iran rămâne tensionată, iar eforturile autorităților de a controla narațiunea internă și de a reprima orice formă de contestare devin tot mai agresive, pe fundalul unei crize sociale și politice profunde. [...]
Trump evaluează opțiuni de intervenție în Iran; posibilitatea acțiunilor militare și nemilitare în discuție
Președintele Donald Trump analizează opțiuni de acțiune împotriva Iranului , conform unor rapoarte citate de CNBC . Printre planurile prezentate președintelui se numără atât posibile lovituri militare, cât și acțiuni nemilitare. Consilierii lui Trump urmează să-l informeze marți despre măsurile care ar putea include intervenții militare, cibernetice și economice, ca răspuns la amenințările sale recente. Discuțiile despre posibila intervenție vin pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din 2022 încoace. Peste 500 de persoane au fost ucise în timpul protestelor care durează de trei săptămâni, iar guvernul iranian a intensificat represiunea, inclusiv prin întreruperi ale internetului. Situația economică din Iran este critică, cu o inflație de peste 50%. În ultimele zile, Trump a amenințat cu intervenția militară dacă Iranul va continua să suprime protestele. Teheranul a avertizat că va riposta împotriva bazelor militare americane și israeliene în cazul unor atacuri americane. În acest context, unii politicieni americani și-au exprimat scepticismul față de o intervenție, subliniind riscurile istorice ale implicării SUA în Iran. Cu toate acestea, alți oficiali, precum senatorul Lindsey Graham , au îndemnat la acțiuni mai ferme, sugerând că SUA ar trebui să sprijine protestatarii și să intimideze regimul iranian. Graham a declarat că liderii iranieni ar trebui eliminați pentru a proteja populația. Dezbaterea privind intervenția SUA în Iran continuă, iar evoluțiile sunt atent monitorizate. [...]
Teheranul se pregătește de conflict extern; protestele au lăsat peste 500 de morți, afirmă un ONG
Valul de proteste din Iran a făcut peste 500 de victime, potrivit grupului pentru drepturile omului HRANA, iar regimul de la Teheran avertizează că va riposta militar dacă Statele Unite intervin , informează Reuters . Protestele, declanșate la finalul lunii decembrie 2025 din cauza scumpirilor, s-au transformat rapid într-o revoltă anti-regim, fiind considerate cele mai ample din 2022 încoace. HRANA, un ONG cu sediul în SUA, susține că a confirmat moartea a cel puțin 490 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de ordine, iar peste 10.600 de persoane au fost arestate în doar două săptămâni. Autoritățile iraniene nu au prezentat un bilanț oficial, iar cifrele nu au putut fi verificate independent. În paralel, președintele american Donald Trump a lansat amenințări repetate privind o posibilă intervenție în sprijinul manifestanților. În replică, președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a transmis că „toate bazele și navele americane, precum și teritoriile ocupate” (referire la Israel) vor deveni „ținte legitime” dacă Iranul va fi atacat. Tensiunile cresc și în regiune. Surse israeliene afirmă că Israelul este în stare de alertă maximă pentru eventualitatea unei intervenții americane. În același timp, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „națiunea persană merită să fie eliberată de sub jugul tiraniei”. Situația este complicată și de poziția internă fragilă a Iranului, aflat încă în refacere după războiul din 2025 cu Israelul, în care SUA au fost implicate punctual. Președintele Masoud Pezeshkian a acuzat SUA și Israel că orchestrează destabilizarea prin „teroriști care incendiază moschei și atacă instituții publice”, însă a spus că guvernul e dispus să asculte nemulțumirile economice ale populației. Internetul a fost blocat parțial din 9 ianuarie, însă pe rețele sociale circulă imagini dramatice cu marșuri de noapte, incendii, explozii și confruntări violente între protestatari și forțele de ordine. În Mashhad și Teheran, s-au raportat mai multe decese, confirmate de imagini cu saci mortuari prezentate de televiziunea de stat, care îi numește pe protestatari „teroriști”. Guvernul a declarat trei zile de doliu național pentru „martirii uciși în lupta împotriva SUA și regimului sionist”, iar 30 de membri ai forțelor de securitate urmează să fie înmormântați în Isfahan. În SUA, opiniile politicienilor sunt împărțite. Dacă unii senatori, ca Lindsey Graham, cer atacuri directe asupra conducerii iraniene, alții, precum Rand Paul sau Mark Warner, avertizează că o intervenție ar putea întări regimul și întoarce populația împotriva Occidentului. Vocea opozanților din exil, inclusiv Reza Pahlavi (fiul ultimului șah) și Maryam Rajavi (lidera Consiliului Național de Rezistență din Iran), încurajează protestele și cer sprijin internațional, afirmând că populația a preluat controlul străzilor și „a schimbat peisajul politic al Iranului”. Pe fondul crizei, Iranul a convocat și ambasadorul britanic, în urma unor declarații critice și a unui incident simbolic la ambasada iraniană din Londra, unde un protestatar a înlocuit steagul oficial cu cel folosit înainte de Revoluția Islamică din 1979. Criza continuă să evolueze rapid, cu posibile implicații regionale și internaționale majore. [...]
Trump solicită un plan militar pentru invadarea Groenlandei - conducerea militară se opune vehement
Donald Trump ar fi cerut armatei americane un plan de invadare a Groenlandei, însă generalii se opun ferm acestei idei, considerând-o ilegală și riscantă pentru relațiile internaționale l . Conform surselor citate de The Mail on Sunday , Trump ar fi fost influențat de consilierul său politic Stephen Miller, care ar vedea în această acțiune o modalitate de a contracara influența Rusiei și Chinei în regiune. Totodată, se speculează că președintele american ar încerca să distragă atenția electoratului de la problemele economice interne înaintea alegerilor parlamentare de la mijloc de mandat. Un astfel de demers ar putea provoca tensiuni majore în relațiile transatlantice, punându-l pe Trump în opoziție cu lideri europeni precum premierul britanic Keir Starmer. De asemenea, ar putea duce la o criză în cadrul NATO, unii oficiali europeni temându-se că acesta ar putea fi un obiectiv al facțiunii radicale MAGA din jurul lui Trump. Generalii americani încearcă să-l orienteze pe Trump către opțiuni mai puțin controversate, cum ar fi acțiuni împotriva navelor rusești care ocolesc sancțiunile sau o eventuală lovitură militară împotriva Iranului. În același timp, se discută posibilitatea unui compromis în care Danemarca ar putea acorda Statelor Unite acces militar deplin la Groenlanda, blocând prezența rusă sau chineză. În concluzie, armata americană consideră planul lui Trump privind Groenlanda ca fiind „nebunesc și ilegal”, încercând să-i distragă atenția cu alte operațiuni. Această situație subliniază tensiunile și provocările din cadrul relațiilor internaționale actuale. [...]
Planul de restricționare a dronelor chineze, anulat de SUA; Trump caută să evite tensiunile înaintea summitului cu Xi Jinping
Departamentul Comerțului din SUA a renunțat la planul de a impune restricții dronelor chinezești , potrivit South China Morning Post . Inițial, măsura fusese propusă din motive de securitate națională, dar a fost abandonată pentru a nu alimenta tensiunile înaintea unui summit planificat între Donald Trump și președintele Xi Jinping. Decizia subliniază dorința președintelui Trump de a menține cadrul comercial aprobat anterior cu Xi și de a asigura o întâlnire cordială între cei doi lideri în timpul vizitei sale din aprilie la Beijing. Ali Wyne, consilier de cercetare la International Crisis Group, a remarcat că această mișcare reflectă afinitatea lui Trump pentru Xi și abordarea sa centrată pe comerț în competiția strategică dintre SUA și China. Liu Pengyu , purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington, a solicitat SUA să îmbunătățească relațiile și să elimine politicile discriminatorii împotriva companiilor chineze. El a subliniat necesitatea creării unui mediu echitabil și nediscriminatoriu pentru cooperarea bilaterală. [...]
Presa maghiară acuză Comisia Europeană că favorizează România; reacția experților români
Alocările recente de fonduri europene către România au stârnit reacții critice în presa din Ungaria , mai multe publicații susținând că Bruxelles-ul, sub conducerea Ursulei von der Leyen, ar favoriza România în detrimentul Budapestei. Potrivit Digi24 , acest val de nemulțumiri apare în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de peste doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept. Profesorul de economie Christian Năsulea susține că reacția maghiară reflectă în principal consecințele deciziilor politice luate de guvernul Viktor Orban. România, chiar dacă nu a avut în ultimii ani o guvernare excepțională, a menținut o direcție pro-europeană clară , care a permis Comisiei Europene să colaboreze mai eficient cu autoritățile de la București. „Este o chestiune internă a Ungariei. România nu a fost favorizată, ci pur și simplu nu a blocat reformele și a colaborat cu Bruxelles-ul” , afirmă Năsulea. De ce a primit România fonduri suplimentare Economistul menționează mai multe motive pentru care România a reușit să atragă sume importante de fonduri europene: Deschiderea către Bruxelles : în ultimele 6 luni, autoritățile române au colaborat activ cu Comisia Europeană. Reformularea planurilor PNRR : reeșalonarea și regândirea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Semne de progres în gestionarea fondurilor : conform datelor oficiale, eficiența în absorbția fondurilor pare să fi crescut recent. Chiar și în acest context pozitiv, Năsulea avertizează că România nu este o poveste de succes completă . Reforme structurale, în special în justiție și la nivelul companiilor de stat, sunt încă întârziate, iar sistemul continuă să fie afectat de rezistențe și privilegii vechi. Ce spun criticile presei ungare și cum le interpretează specialiștii Publicațiile din Ungaria au denunțat ceea ce numesc o „schimbare de abordare fără precedent” la Bruxelles. Năsulea însă consideră că această atitudine reflectă nemulțumirea crescândă față de politica internă a guvernului Orban și izolarea față de instituțiile europene. „În Ungaria se iau frecvent decizii contrare politicii europene, iar presa reflectă frustrările populației. Nu e o chestiune de relații externe, ci una de politică internă maghiară” , a explicat Năsulea. Acesta mai adaugă că deși în România reformele se mișcă lent, pare să existe voință politică, iar acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea relației cu UE pe termen lung. [...]
Jean-Noël Barrot avertizează SUA în privința Groenlandei; europenii „își pot apăra interesele”
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, avertizează Statele Unite că „Groenlanda este un teritoriu european și protejat de NATO”, cerând încetarea presiunilor. Aflat într-un interviu acordat publicațiilor Ouest-France , Funke (Germania) și Gazeta Wyborcza (Polonia), citat de Digi24 , Jean-Noël Barrot a reacționat ferm față de declarațiile recente ale fostului președinte american Donald Trump, care a reluat ideea achiziției sau ocupării Groenlandei. Barrot a declarat că nu consideră plauzibilă o acțiune militară americană în zonă, dar a subliniat că „nimic nu ar putea justifica acest lucru”. Potrivit acestuia, europenii „dispun de mijloace foarte puternice pentru a-și apăra interesele”, inclusiv în regiuni strategice precum Groenlanda. Afirmațiile vin în contextul în care Donald Trump a avertizat vineri că „Rusia sau China intenționează să ocupe Groenlanda” , sugerând că SUA ar trebui să acționeze preventiv. „Vom face ceva cu Groenlanda, fie pe cale pașnică, fie cu forța”, a mai spus fostul președinte, reluând retorica din 2019, când a propus oficial Danemarcei cumpărarea insulei, propunere respinsă categoric de guvernul de la Copenhaga. La rândul lor, liderii celor cinci partide reprezentate în parlamentul local groenlandez au reacționat printr-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi” . Aceștia au reafirmat că viitorul Groenlandei trebuie decis doar de poporul său. Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, beneficiază de autonomie din 1979 și are propriul parlament. Insula, deosebit de bogată în resurse minerale și tot mai importantă din punct de vedere strategic pe fondul topirii ghețarilor arctici, face obiectul unor interese geopolitice crescânde. În prezent, funcționează un acord de apărare trilateral, semnat în 1951, între SUA, Danemarca și Groenlanda. Acesta permite prezența militară americană pe insulă, cu condiția notificării prealabile a autorităților locale. Deși pozițiile SUA indică un interes tot mai pronunțat pentru regiune, intervenția ministrului francez semnalează o poziționare mai fermă a Uniunii Europene în fața unei eventuale escaladări în Arctica. [...]
Israelul în alertă maximă; Iranul avertizează cu riposte în cazul unei intervenții americane
Iranul amenință cu atacuri asupra Israelului și bazelor militare americane dacă SUA intervin în protestele din țară , potrivit unei declarații făcute de președintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, informează Digi24 . El a subliniat că aceste locații sunt considerate „ținte legitime” în cazul unui atac american. Israelul se află în stare de alertă maximă, în contextul în care SUA ar putea sprijini mișcarea de protest anti-regim din Iran. Surse citate de Times of Israel au menționat că, deși nu au fost furnizate detalii concrete despre măsurile luate de Israel, tensiunile sunt ridicate din cauza preocupărilor legate de programele nuclear și de rachete balistice ale Iranului. În cadrul unei convorbiri telefonice, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și secretarul de stat american Marco Rubio au discutat despre posibilitatea unei intervenții americane în Iran. Deși nu au fost dezvăluite detalii despre discuție, oficialii au confirmat că aceasta a avut loc. Netanyahu a avertizat că un atac asupra Israelului ar avea consecințe grave pentru Iran. Pe fondul acestor tensiuni, protestele din Iran continuă să se extindă, afectând aproximativ 100 de orașe, inclusiv Teheran. Regimul iranian a reacționat dur, cu arestări masive și restricții severe, inclusiv blocarea accesului la internet și întreruperea iluminatului stradal, acuzând SUA de incitare la violență. [...]
Franța pregătește trimiterea a 6.000 de militari în Ucraina; planul depinde de un acord de pace
Franța intenționează să desfășoare 6.000 de militari în Ucraina după încheierea unui acord de pace, informează Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a detaliat planul într-o întâlnire cu liderii politici francezi, subliniind că trupele vor avea un rol de suport logistic și securitate, nu de luptă. Reuniunea, desfășurată la Palatul Élysée, a inclus aproximativ treizeci de persoane, printre care prim-ministrul, ministrul Apărării și șeful Statului Major al Armatei. Toate forțele politice au participat, inclusiv cele mai reticente, precum Rassemblement National și La France Insoumise. Planul face parte dintr-o strategie europeană de a oferi garanții de securitate Ucrainei după un eventual armistițiu. În acest context, Marea Britanie și alte țări europene au semnat o declarație comună pentru o forță multinațională sub conducere americană, cu contribuții semnificative din partea Franței și Regatului Unit. Reacțiile internaționale au fost diverse: Kievul a salutat inițiativa ca un semnal de solidaritate europeană, în timp ce Moscova a considerat-o o „provocare directă”. În Franța, opoziția de dreapta și extrema stângă au cerut dezbateri parlamentare suplimentare, dar nu au respins categoric planul. [...]
Putin respinge din nou planul de pace propus pentru Ucraina; Moscova acuză Occidentul că vrea „escaladare, nu pace”
Vladimir Putin a respins pentru a doua oară propunerea de pace formulată de SUA și Europa , pe care Moscova o consideră o amenințare directă, nu o soluție diplomatică. Potrivit GB News , Ministerul rus de Externe a declarat joi că documentul este „departe de o reglementare pașnică” și urmărește, în schimb, militarizarea Ucrainei printr-o „forță multinațională” care ar urma să susțină reconstrucția armatei ucrainene și să mențină o capacitate de descurajare. Replica Moscovei a venit într-un moment tensionat, în care Rusia continuă atacurile asupra teritoriului ucrainean. În dimineața zilei de vineri, Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă hipersonică Oreshnik , capabilă să transporte focoase nucleare, într-un atac ce a avut loc aproape de granița cu Polonia. Deși racheta ar fi transportat focoase false, oficialii ucraineni și aliații europeni consideră acțiunea un gest de intimidare, menit să descurajeze sprijinul internațional pentru Kiev. A fost a doua utilizare cunoscută a acestei rachete de rază medie de către Moscova. În aceeași noapte, patru civili și-au pierdut viața în capitala Ucrainei în urma altor atacuri aeriene, care au provocat și avarii la ambasada Qatarului. Ministerul rus al Apărării a justificat lansarea rachetei Oreshnik printr-un presupus atac cu dronă asupra unei reședințe a lui Vladimir Putin, atac pe care Ucraina îl neagă, iar SUA îl consideră inexistent. Ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiha, a calificat justificarea drept „absurdă” și a atras atenția că utilizarea unei rachete balistice atât de aproape de frontierele NATO reprezintă „o amenințare globală”. La rândul său, președintele Volodîmîr Zelenski a subliniat că țările vecine, precum Polonia, România și Ungaria, ar trebui să trateze cu maximă seriozitate acest semnal. În paralel cu tensiunile militare, dialogul diplomatic continuă. Sâmbătă, negociatorul ucrainean Rustem Umerov a avut noi discuții cu reprezentanți ai Statelor Unite, pentru conturarea unui cadru de încheiere a războiului. Potrivit acestuia, comunicarea cu partea americană este „practic zilnică”. Tot în această săptămână, ministrul britanic al Apărării, John Healey, a efectuat o vizită oficială la Kiev. Cu acest prilej, a anunțat un pachet de 200 de milioane de lire sterline pentru pregătirea trupelor britanice în eventualitatea unui armistițiu. Banii vor fi investiți în modernizarea echipamentelor, protecție anti-dronă și sisteme de comunicații, în perspectiva participării Marii Britanii la o viitoare „Forță Multinațională Ucraina”. Zelenski a mulțumit Londrei pentru sprijinul continuu și a insistat că orice acord de pace trebuie să prevadă un răspuns clar al aliaților în cazul reluării agresiunii ruse. Prin aceste mișcări, se conturează o dispută profundă între viziunea occidentală și poziția Kremlinului: în timp ce Ucraina și aliații săi încearcă să stabilească un cadru de securitate durabil, Rusia interpretează orice consolidare militară drept o provocare, refuzând orice plan care nu presupune cedări din partea Kievului. [...]
Zelenski confirmă dialogul zilnic cu SUA; Negocierile pentru pace avansează
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorul principal al Kievului a discutat cu reprezentanți ai SUA sâmbătă, în încercarea de a ajunge la un consens privind încheierea conflictului cu Rusia, potrivit HotNews.ro . Zelenski a subliniat importanța dialogului constant cu partea americană, menționând că așteaptă un raport complet de la echipa de negociere. În cadrul negocierilor recente de la Paris, s-au discutat aspecte complexe ale unui document bilateral privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, care este aproape finalizat. Zelenski a afirmat că documentul va fi încheiat la cel mai înalt nivel, alături de președintele Statelor Unite. De asemenea, așteaptă un feedback din partea americană după un posibil contact cu Rusia. Kirilo Budanov, noul șef al cabinetului lui Zelenski, a confirmat că discuțiile de la Paris au adus rezultate concrete, deși nu toate informațiile pot fi dezvăluite publicului. Aceste discuții au implicat atât oficiali europeni, cât și americani, subliniind natura internațională a eforturilor de a găsi o soluție diplomatică. [...]
Internetul blocat în Iran; Elon Musk activează Starlink pentru a sprijini protestatarii
Avioane militare și civile rusești efectuează zboruri frecvente către Teheran, iar Moscova ar putea pregăti evacuarea liderilor iranieni , potrivit Știrile Pro TV . Aceste zboruri ar putea indica atât un sprijin militar și tehnic pentru regimul iranian, cât și un plan de evacuare pentru liderul suprem și apropiații săi, împreună cu rezervele de aur ale Iranului. În Iran, situația este tensionată, cu mii de protestatari care continuă să iasă în stradă, în ciuda riscurilor de represiune. Protestele, care au început pe 28 decembrie, sunt alimentate de nemulțumiri economice și de restricțiile asupra libertăților politice și sociale. Internetul este blocat în toată țara, iar Elon Musk a activat sateliții Starlink pentru a oferi acces la internet. Fiul fostului șah al Iranului, Reza Pahlavi, îndeamnă la continuarea protestelor și la greve naționale în sectoarele energetic și de transport. El a declarat: „Vă cer ca și astăzi și mâine, după ora 18, să ieșiți pe străzi cu steaguri, imagini și simboluri ca să revendicați spațiile publice.” Președintele SUA, Donald Trump , a avertizat regimul iranian că, în cazul unui masacru, SUA vor răspunde ferm, fără a implica trupe americane în Iran. Trump a subliniat că liderii iranieni au tratat poporul foarte urât și acum plătesc pentru asta. În același timp, economia iraniană se confruntă cu dificultăți majore. Moneda națională, rialul, a pierdut semnificativ din valoare, iar prețurile la produsele de bază au crescut dramatic. Aceste probleme economice au fost un factor declanșator pentru protestele actuale, dar nemulțumirile au evoluat rapid către cereri de libertăți politice și sociale mai mari. [...]