Știri
Știri din categoria Politică
AUR își mobilizează integral parlamentarii pentru moțiunea de cenzură, iar miza imediată este dacă opoziția poate transforma votul de marți într-un test real de majoritate care să blocheze Guvernul Bolojan, potrivit Digi24.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că „este exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea, invocând disciplina de partid. Declarația vine înaintea dezbaterii moțiunii de cenzură, programată marți.
Mesajul transmis de AUR indică o strategie de reducere a riscului de absențe sau „derapaje” la vot într-un moment în care fiecare vot poate conta. În varianta relatată de Agerpres, Peiu a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai AUR vor fi prezenți la dezbatere și vor vota în favoarea moțiunii.
Totodată, Peiu a precizat că AUR nu va impune parlamentarilor săi „votul la vedere”, susținând însă că nu se așteaptă ca cineva să nu voteze moțiunea.
Întrebat despre o eventuală propunere de premier din partea AUR, Peiu a condiționat discuția de eventuale consultări la Cotroceni, menționând că președintele Nicușor Dan nu ar dori să acorde AUR un rol în Executiv, conform relatării Agerpres.
În același context, Peiu a vorbit și despre limitele unei posibile majorități AUR–PSD și a susținut că „nu există noțiunea de guvern minoritar”, pe motiv că nu ar avea voturile necesare pentru învestire.
Recomandate
AUR anunță că nu va vota Cabinetul Mureșan, crescând riscul de blocaj la învestire și apropiind scenariul alegerilor anticipate , potrivit Agerpres . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că nominalizarea europarlamentarului Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu schimbă poziția partidului: AUR nu va susține la vot un guvern condus de Mureșan. Dungaciu afirmă că, în aceste condiții, România este „mai aproape” de alegeri anticipate, pe care le vede drept pasul următor dacă nominalizarea eșuează. În evaluarea sa, este posibil „să nici nu se ajungă la vot în Parlament”, iar dacă procedura va ajunge totuși la vot, candidatul „nu va întruni numărul necesar” pentru învestire. Mesajul AUR: fără implicare în formarea guvernului, miză pe anticipate Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a reiterat că partidul nu va vota „nicio nominalizare” care nu include sau nu implică AUR și a spus că ideea alegerilor anticipate este „tot mai vie”. Avrămescu a adăugat că AUR nu se va implica în formarea sau votarea unui guvern cu această candidatură și a calificat anticipatele drept „cele mai importante” pentru România. Context: desemnarea lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, conform Agerpres. În acest cadru, AUR își leagă explicit poziția de refuz de perspectiva anticipatelor, pe fondul unei tensiuni politice pe care o descrie ca fiind la „maximum” și al unei „tensiuni din societate” pe care o numește „fără precedent”. Avrămescu a invocat și date din sondaje, susținând că „peste 90%” dintre respondenți ar spune că România merge într-o direcție greșită, concluzionând că actuala criză ar trebui încheiată „în cel mai scurt timp”. [...]
Victoria Stoiciu avertizează că AUR poate bloca sau decide legi fără să guverneze , iar partidele pro-occidentale ajung să-i valideze agenda în Parlament, într-un context pe care senatoarea îl descrie ca anormal pentru o democrație care încearcă să țină un „cordon sanitar” față de extremism, potrivit unui interviu acordat HotNews . Stoiciu, care a demisionat din PSD după ce partidul a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, susține că alegerile anticipate ar echivala, în practică, cu „o guvernare AUR” și cu „o glisare clară a României pe drumul fascismului”. În același timp, ea afirmă că formațiunea condusă de George Simion are „ultimul cuvânt” pe multe proiecte de lege, deși nu se află la guvernare. Miza: „cordonul sanitar” și capacitatea de decizie în Parlament În interviu, senatoarea independentă pune accentul pe efectul politic și instituțional al unei situații în care un partid din opoziție, catalogat de ea drept extremist, ajunge să fie pivot în adoptarea sau respingerea unor proiecte. Stoiciu spune că această dinamică nu este compatibilă cu ideea unei delimitări ferme între forțele pro-europene și cele extremiste. Naționalism, religie și „narative” anti-occidentale Stoiciu face și o distincție între naționalism și patriotism, susținând că „nu există naționalism sănătos, ci patriotism” și că naționalismul are o „tentă periculoasă” din care „pleacă extremismul”. Ea oferă și un exemplu personal, afirmând că a auzit într-un context religios promovarea unor mesaje pe care le descrie ca fiind asociate lui „Georgescu”, despre „Vestul care ne dictează”. Context social: stânga politică și raportarea la muncă În același interviu, Stoiciu explică de ce, în opinia ei, România nu are „un partid veritabil de stânga”, indicând drept cauză o percepție întreținută în spațiul public potrivit căreia „stânga egal comunism”. Totodată, ea descrie o atitudine socială pe care o consideră încă prezentă: ideea că angajatul ar trebui să fie recunoscător angajatorului „că-ți dă o pâine să mănânci”, chiar și atunci când salariul este la nivelul minim pe economie. Ce urmează Interviul plasează în prim-plan o temă de funcționare a majorităților parlamentare: dacă partidele pro-occidentale nu reușesc să mențină o delimitare coerentă față de AUR, formațiunea poate continua să influențeze decisiv agenda legislativă, chiar din opoziție, cu efecte directe asupra stabilității politice și a direcției de guvernare. [...]
Semnarea decretului de desemnare a lui Siegfried Mureșan declanșează oficial calendarul de 10 zile pentru formarea unei majorități , iar președintele Nicușor Dan spune că va face acest pas sâmbătă, cu publicarea în Monitorul Oficial luni, potrivit HotNews . Miza este una de procedură și aritmetică parlamentară: abia după publicare începe să curgă termenul legal în care candidatul la funcția de premier trebuie să își negocieze sprijinul. Aflat la Bukovel, în Ucraina, șeful statului a declarat că decretul va fi semnat „mâine” (sâmbătă) și că va fi publicat luni. Întrebat despre șansele ca un eventual Guvern Mureșan să treacă de votul Parlamentului, Nicușor Dan a spus că „e dificil”, dar că își dorește să reușească. În privința scenariului alegerilor anticipate, în cazul în care Mureșan nu obține votul senatorilor și deputaților și ar deveni a doua propunere de premier respinsă, președintele a evitat să avanseze o concluzie: „Haideți să ne uităm la prima etapă și după să vedem”. Ce urmează după publicarea decretului După desemnarea de joi seara (în urma unor discuții cu partidele care au durat aproape șase ore), următorul pas procedural este semnarea și publicarea decretului. Din acel moment, începe termenul de 10 zile în care Siegfried Mureșan are timp să își negocieze majoritatea. Dacă nu își depune mandatul, candidatul PNL ajunge la vot în Parlament. Aritmetica votului și blocajele politice Conform calculelor prezentate de HotNews, Mureșan ar porni „teoretic” cu 170 de voturi de la PNL, USR și UDMR, însă voturile din aripa contestatarilor lui Ilie Bolojan nu sunt garantate, pe fondul tensiunilor interne din PNL. Pentru a atinge pragul minim de 233 de voturi necesare, premierul desemnat ar mai avea nevoie de cel puțin încă 74 de voturi. În același timp, mai mulți parlamentari social-democrați au declarat pentru HotNews că nu vor vota „pentru”, dar o decizie oficială ar urma să fie luată luni, în ședința conducerii PSD. Nici parlamentarii AUR nu ar urma să susțină Guvernul Mureșan, potrivit aceleiași surse, context în care „din start, se pierd 218 voturi”. Un parlamentar USR a rezumat situația astfel: „Luptăm și negociem ca această propunere să treacă, dar va fi complicat”. Varianta „rotativei”, ca soluție de negociere În încercarea de a obține susținerea PSD, lideri din PNL și USR discută varianta unei „rotative”: un premier care să conducă două guverne minoritare succesive, primul cu miniștri PNL, USR și UDMR, iar al doilea cu PSD. În acest moment, însă, cheia rămâne semnarea și publicarea decretului, care pornește oficial cronometrul negocierilor. [...]
PSD condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de schimbarea politicilor economice și bugetare , după desemnarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , susține că o formulă „stabilă” de guvernare trebuie construită „în jurul PSD” și avertizează că partidul nu va accepta „aceleași politici” promovate în perioada în care Ilie Bolojan a condus guvernarea. Manda a criticat modul în care s-a ajuns la nominalizarea lui Mureșan, afirmând că acesta i-ar fi transmis președintelui Nicușor Dan că are nevoie de „timp de gândire”, deși fusese prezentat public de liderul PNL, Ilie Bolojan, drept soluție pentru funcția de premier. În acest context, liderul PSD pune sub semnul întrebării dacă a fost o propunere reală sau „o minciună politică”. Linia roșie a PSD: „aceleași politici” economice și bugetare Pe fondul unei crize politice pe care o plasează la „patru luni”, Manda afirmă că România are nevoie de stabilitate, redresare economică și de un guvern „cu puteri depline”. În mesajul său, el leagă explicit sprijinul PSD de direcția economică a viitorului executiv și respinge continuitatea politicilor actuale sub un alt premier. „PSD nu va accepta aceleași politici, împachetate diferit și prezentate românilor drept un nou început. Nu vom accepta ca românii să plătească din nou pentru decizii greșite.” Miza politică: majoritatea din Parlament și negocierile pentru guvern Manda mai susține că, deși președintele „poate alege pe cine desemnează”, nu poate schimba „realitatea politică din Parlament”, argumentând că PSD este „cel mai mare partid” și că orice formulă stabilă trebuie să țină cont de acest fapt. Totodată, el îl atacă pe Ilie Bolojan, acuzându-l că a cerut „sacrificii” și că a numit drept reforme politici care au pus presiune suplimentară pe oameni și pe economie. În final, Manda îi cere lui Siegfried Mureșan să precizeze dacă intenționează să schimbe direcția guvernării sau să continue politicile promovate de Ilie Bolojan și face o comparație între președintele Nicușor Dan și fostul șef al statului Klaus Iohannis, susținând că actualul președinte ar fi nominalizat într-un an la fel de mulți premieri liberali cât Iohannis în 10 ani. [...]
UDMR condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea AUR din ecuația majorității , după desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier, potrivit Agerpres . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis că formațiunea va fi „partener” în demersul de construire a unei majorități parlamentare, dar a fixat o linie roșie: nu acceptă o majoritate „bazată pe voturile AUR și ale partidelor extremiste”. Mesajul a fost publicat de liderul UDMR într-o postare pe Facebook. „Într-un singur lucru nu facem compromisuri: nu acceptăm o majoritate bazată pe voturile AUR și ale partidelor extremiste.” Ce înseamnă politic: o limită explicită pentru negocierile de majoritate Poziționarea UDMR introduce o condiție directă în negocierile care urmează după nominalizarea premierului: orice formulă de guvernare care ar depinde de voturile AUR este respinsă din start de Uniune. În practică, această poziție poate restrânge opțiunile de aritmetică parlamentară pentru validarea Cabinetului, dacă sprijinul UDMR devine necesar pentru majoritate. Contextul desemnării lui Siegfried Mureșan Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultări la Palatul Cotroceni cu partidele și formațiunile politice parlamentare. Șeful statului a explicat că l-a ales pe Mureșan, „prima opțiune” a sa, deoarece acesta a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. La rândul său, Siegfried Mureșan a anunțat, tot într-o postare pe Facebook, că acceptă propunerea președintelui României. [...]
România are nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline , iar nominalizarea lui Siegfried Mureșan la funcția de premier este prezentată ca o soluție de accelerare a formării executivului, pe fondul presiunii de a ieși din interimat, potrivit Agerpres . Președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a transmis că „avem nevoie rapid de un Guvern cu puteri depline” și a argumentat că Mureșan „și-a demonstrat eficiența la Bruxelles”, unde este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și al Grupului PPE din Parlamentul European, precum și negociator pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, „de aproape 2.000 de miliarde de euro”. „Acum, această experiență trebuie pusă în slujba României”, a scris Abrudean pe Facebook. Ce a decis președintele și pe ce bază Joi, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Șeful statului a precizat că Mureșan a fost „prima opțiune” și că l-a ales deoarece a avut cele mai multe voturi din partea partidelor venite la consultări. De ce contează: ieșirea din interimat și miza de capacitate executivă Mesajul lui Abrudean pune accentul pe urgența instalării unui guvern cu mandat deplin, într-un moment în care deciziile executive sunt, implicit, mai greu de susținut politic în lipsa unei majorități consolidate. În același timp, argumentul central invocat pentru nominalizare este profilul european al lui Mureșan și experiența sa în negocieri la nivelul UE, inclusiv pe dosarul bugetului multianual. [...]
