Știri
Știri din categoria Politică
AUR își mobilizează integral parlamentarii pentru moțiunea de cenzură, iar miza imediată este dacă opoziția poate transforma votul de marți într-un test real de majoritate care să blocheze Guvernul Bolojan, potrivit Digi24.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că „este exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea, invocând disciplina de partid. Declarația vine înaintea dezbaterii moțiunii de cenzură, programată marți.
Mesajul transmis de AUR indică o strategie de reducere a riscului de absențe sau „derapaje” la vot într-un moment în care fiecare vot poate conta. În varianta relatată de Agerpres, Peiu a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai AUR vor fi prezenți la dezbatere și vor vota în favoarea moțiunii.
Totodată, Peiu a precizat că AUR nu va impune parlamentarilor săi „votul la vedere”, susținând însă că nu se așteaptă ca cineva să nu voteze moțiunea.
Întrebat despre o eventuală propunere de premier din partea AUR, Peiu a condiționat discuția de eventuale consultări la Cotroceni, menționând că președintele Nicușor Dan nu ar dori să acorde AUR un rol în Executiv, conform relatării Agerpres.
În același context, Peiu a vorbit și despre limitele unei posibile majorități AUR–PSD și a susținut că „nu există noțiunea de guvern minoritar”, pe motiv că nu ar avea voturile necesare pentru învestire.
Recomandate
USR avertizează că amendamentul PSD-AUR la legea ANI poate bloca un jalon din PNRR și pune în joc 800 de milioane de euro , pe fondul unei dispute politice care vizează inclusiv mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit HotNews . În Comisia juridică a Camerei Deputaților , PSD a trecut luni, cu voturile AUR, UPR și SOS, un amendament la legea reformei ANI (Agenția Națională de Integritate) care prevede că persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte ca legea să intre în vigoare. În această situație s-ar afla și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, după ce Înalta Curte a stabilit în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese. Miza de reglementare: efect retroactiv și risc de blocaj în PNRR Deputatul USR Cătălin Drulă susține că amendamentul este „neconstituțional” deoarece ar introduce „o pedeapsă nouă, retroactiv”. Într-o postare pe Facebook, el a comparat demersul cu OUG 13 și l-a acuzat pe deputatul PSD Radu Marinescu că ar fi „cro[it] cu dedicație” o modificare care îl vizează pe Fritz. Drulă afirmă că liderii PSD și AUR ar ști că legea ar putea fi respinsă la Curtea Constituțională, iar efectul colateral ar fi blocarea unui jalon din PNRR, cu riscul ca România să piardă 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). „Știu și ei că nicio Curte Constituțională din lumea asta nu lasă o asemenea mizerie să treacă. Știu că se va bloca jalonul din PNRR și că România riscă să piardă 800 de milioane de euro.” Alte modificări votate în comisie Tot luni, în aceeași comisie, AUR a obținut voturile PSD pentru un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și la partenerii demnitarilor, nu doar la soți, conform informațiilor din articol. [...]
Un amendament votat în Comisia juridică a Camerei Deputaților extinde obligațiile de declarare a averii și intereselor către partenerii de viață ai demnitarilor , nu doar către soți, ceea ce poate schimba din nou arhitectura de conformare la regulile de integritate după decizia CCR din 2025 privind confidențialitatea declarațiilor, potrivit HotNews . Amendamentul a fost propus de AUR și a trecut cu voturi de la PSD. Textul introduce obligația ca „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelor dintre soți” cu o listă de demnitari (inclusiv președintele, parlamentari, premier, membri ai Guvernului, șefi și secretari din aparatul guvernamental) să completeze și să depună declarații de avere și de interese. Ce se schimbă concret în regimul de integritate Pe lângă extinderea obligației de depunere, comisia a votat și un al doilea amendament AUR: declarațiile partenerilor de viață ar urma să fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) , chiar dacă, în forma proiectului discutat, declarațiile demnitarilor și funcționarilor nu ar mai fi publicate. În schimb, ar rămâne publică „declarația de interese financiare”, descrisă ca o combinație între declarația de avere și cea de interese. Ambele amendamente AUR au trecut cu „largă majoritate”, fiind consemnate câte 4 voturi „împotrivă” la fiecare. Problema de aplicare: cum dovedești „relația asemănătoare” Întrebată cum poate fi demonstrată o relație de acest tip în lipsa unui cadru legal pentru parteneriatul civil, deputata AUR Ramona Bruynseels a spus că ar urma să existe „norme metodologice” care să aducă clarificări. Din partea PSD, deputatul Radu Marinescu a susținut că sintagma „relații asemănătoare cu cele dintre soți” este un termen juridic uzitat și a indicat că proiectul va ajunge la Senat, unde „se va analiza această chestiune”. Context politic și miza de reglementare Votul pe amendamentul AUR a venit după ce AUR a susținut, în aceeași comisie, un amendament PSD la reforma ANI: persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese ar urma să își piardă automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi. PNL a acuzat public că textele adoptate sunt neconstituționale și că introduc neclaritate legislativă, iar liberalii au legat subiectul și de riscul asupra accesării fondurilor europene, conform pozițiilor citate de HotNews. De ce contează: după decizia CCR din 2025, Parlamentul redesenează obligațiile HotNews amintește că, pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere se depun în continuare la ANI, dar nu mai sunt publice, iar veniturile soțului/soției nu mai trebuie trecute în declarație. În acest context, amendamentul AUR încearcă să reintroducă, pe o altă cale, obligații pentru persoanele apropiate demnitarilor, inclusiv prin publicarea declarațiilor partenerilor. Următorul pas este parcursul legislativ în Parlament, inclusiv dezbaterea la Senat, unde formularea și aplicarea noii obligații pot fi menținute, modificate sau contestate. [...]
Votul pe Legea integrității riscă să devină un precedent de „legi cu dedicație” , după ce PSD și AUR și-au susținut reciproc amendamentele care vizează direct două persoane – Dominic Fritz și Mirabela Grădinaru – potrivit Mediafax . Legea integrității a fost votată luni în plenul Camerei Deputaților, în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor” și „partenerilor de viață” a trecut anterior de Comisia Juridică. În același timp, a trecut și un amendament propus de PSD, despre care sursa arată că îl vizează pe Dominic Fritz. Marți, proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate din Senat, iar de la ora 17.00 este programat votul în plenul Senatului. Acuzația PNL: „troc politic” între PSD și AUR Alexandru Muraru , vicepreședinte PNL, susține că cele două partide „și-au împărțit țintele” și și-au votat reciproc amendamentele. El descrie situația drept un schimb politic în care miza ar fi fost, pe de o parte, mandatul lui Dominic Fritz, iar pe de altă parte, viața privată a familiei președintelui. „PSD a vrut capul lui Dominic Fritz, iar AUR a vrut să o transforme în țintă pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României. Și-au votat reciproc amendamentele. Un troc politic primitiv: mandatul lui Fritz contra vieții private a familiei președintelui”, afirmă Muraru. Miza amendamentului AUR: extinderea obligației de declarare a averii Muraru argumentează că Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, nu are funcție publică și nu ia decizii în numele statului, iar includerea ei în sfera obligațiilor de declarare a averii ar transforma legea într-un instrument politic. „Nu transparența este problema — transparența demnitarilor trebuie apărată. Problema este folosirea legii pentru a transforma viața personală a unei femei într-o armă politică”, spune vicepreședintele PNL. Miza amendamentului PSD: cazul Dominic Fritz În ceea ce îl privește pe Dominic Fritz, Muraru afirmă că PSD și AUR ar folosi un mecanism similar, pe fondul unei campanii publice ostile, și susține că se încearcă eliminarea „retroactiv” printr-o „lege cu dedicație”, deși Fritz a fost ales prin vot de cetățenii Timișoarei. Ce urmează: test de majoritate în Senat și avertisment politic Muraru mai afirmă că PSD și AUR ar fi demonstrat că pot opera coordonat în Parlament, „se negociază ținte, se schimbă voturi și se testează o nouă majoritate”, iar în acest context lansează un avertisment privind posibile evoluții politice ulterioare, inclusiv scenarii legate de suspendarea sau demiterea președintelui, pe măsură ce se apropie 2028. În același mesaj, vicepreședintele PNL susține că președintele Nicușor Dan „riscă să culeagă ceea ce a semănat” prin concesiile făcute PSD și prin tolerarea „jocului său dublu”, subliniind că „legile trebuie făcute pentru România, nu împotriva unor persoane”. [...]
Discuțiile despre un guvern tehnocrat arată că blocajul politic prelungește interimatul și amână decizii-cheie , într-un moment în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate pentru un nou executiv, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că, în ultimele două săptămâni, au existat discuții politice care „nu au apărut în spațiul public” privind formarea guvernului, iar una dintre variantele luate în calcul de președintele Nicușor Dan ar fi un guvern tehnocrat. Ciucu a spus că PNL ia în calcul „toate variantele”, cu excepția refacerii unei alianțe cu PSD. În același context, liderul liberal a indicat că ar putea reveni în discuție și scenariul unor „guverne consecutive minoritare”, deși a susținut că, din discursul președintelui, ar rezulta că acesta „nu agreează ideea de guvern minoritar”. Ciucu a avansat ipoteza unui guvern minoritar PSD, urmat de unul PNL-USR-UDMR, dar a punctat că „e timp scurt”. Ce înțelege PNL prin „tehnocrat pe bune” Ciucu a condiționat sprijinul pentru o formulă tehnocrată de profilul miniștrilor și de distanța față de partide, inclusiv prin excluderea unor persoane percepute ca fiind apropiate politic. „Dacă vor fi tehnocrați pe bune, putem discuta pentru un guvern care să fie de șase luni sau chiar de mai mult timp.” El a definit tehnocratul ca o persoană cu „viață profesională” recunoscută în domeniul portofoliului, fără legături de partid sau asocieri publice repetate cu un partid, menționând explicit PSD. Totodată, Ciucu a spus că PNL nu ar accepta o nominalizare care ar urmări „preluarea ostilă” a partidului, dând ca exemplu nominalizarea lui Adrian Veștea. Context: desemnări eșuate și interimat prelungit Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier: Eugen Tomac (care și-a depus mandatul înainte de vot) și Adrian Veștea (respins în Parlament). Ulterior, șeful statului a respins propunerile Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL), motivând că nu există o majoritate. De la demiterea guvernului prin moțiunea PSD-AUR din 5 mai, premierul Ilie Bolojan se află într-un interimat care a depășit recordul anterior, iar consultările de la Cotroceni (18 mai, 23 iunie și 13 iulie) s-au încheiat fără acord politic. În acest cadru, varianta tehnocrată apare ca soluție de avarie într-un blocaj care, deocamdată, nu are o ieșire anunțată public. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România își menține traiectoria financiară și jaloanele PNRR, deși criza politică rămâne blocată , potrivit G4Media . Într-un mesaj video înregistrat, transmis la aproape trei luni după declanșarea crizei prin căderea Guvernului Bolojan, șeful statului nu anunță însă niciun demers concret pentru deblocarea situației (consultări noi cu partidele sau desemnarea unui premier). Mesajul are o miză directă pentru mediul economic și financiar: Nicușor Dan susține că, „în ciuda zgomotului politic”, instituțiile continuă să livreze pe angajamentele din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ) și pe disciplina bugetară, iar această separare între „acțiunea politică” și „zgomotul politic” ar trebui să fie luată în calcul inclusiv de investitori. PNRR: legi trecute, trei jaloane rămase Președintele afirmă că Parlamentul a adoptat în săptămâna respectivă mai multe legi care reprezintă jaloane în PNRR și că urmează să le promulge săptămâna viitoare. Printre acestea, el menționează Codul urbanismului, aflat în dezbatere din 2019. În mesaj, Nicușor Dan spune că au mai rămas trei jaloane PNRR: legea ANI (Agenția Națională de Integritate) – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea biodiversității – ar urma să fie dezbătută săptămâna viitoare; legea salarizării – descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”, aflat în dezbatere. Tot în acest context, președintele afirmă că greva din sănătate a fost suspendată, „un mic pas înainte”. Semnale către piețe: „acord politic” pe traiectoria financiară, bugetul 2027 și euro Nicușor Dan susține existența unui „acord politic” pe câteva direcții cu relevanță pentru stabilitatea macroeconomică: păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de componența viitorului guvern; elaborarea bugetului pe 2027 încă din toamna acestui an, invocând nevoia de predictibilitate; trecerea la euro: viitorul guvern, împreună cu Banca Națională, ar urma să întocmească o „foaie de parcurs” pentru următorii ani. În mesaj, președintele salută și raportul Fitch , despre care spune că reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar notează că există „o oarecare îngrijorare” în raport față de situația politică. Criza politică: fără pași noi anunțați Deși vorbește despre „scandal inutil” și despre faptul că „suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile”, Nicușor Dan nu indică măsuri instituționale pentru ieșirea din blocaj. Publicația notează și că președintele nu face nicio referire la acțiunile PSD de blocare în Parlament a reformelor din PNRR. În același mesaj, șeful statului recunoaște scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar afirmă că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”. „În ciuda zgomotului politic, România funcționează.” „Suntem cu toții exasperați de dezbaterile politice sterile pe care le vedem zilnic.” „Există acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern.” [...]
O eventuală suspendare a președintelui Nicușor Dan are șanse mici să treacă, atât politic, cât și la vot , în condițiile în care partidele nu ar reuși să se alinieze în jurul unei acțiuni comune, iar electoratul nemulțumit nu se traduce automat într-o majoritate pentru demitere, potrivit news.ro . Traian Băsescu a declarat vineri seară, la B1 TV , că nu crede că partidele „se vor înțelege la suspendarea președintelui” și că nici nu vede șanse ca o astfel de procedură să aibă succes. „Nu cred că se vor înţelege la suspendarea preşedintelui. Şi nici nu cred că ar avea succes suspendarea preşedintelui.” De ce contează: pragul politic și testul referendumului Fostul președinte susține că nemulțumirea unei părți din alegători față de acțiunile lui Nicușor Dan nu înseamnă, automat, că aceiași oameni ar vota pentru suspendare. Mesajul indică un risc major pentru inițiatorii unei astfel de mișcări: chiar dacă ar exista tensiuni politice, transformarea lor într-un rezultat validat prin vot rămâne incertă. Precedentul invocat de Băsescu Băsescu a făcut trimitere la propria experiență, arătând că, deși a existat nemulțumire în electorat în momentul în care Parlamentul l-a suspendat, la referendumul ulterior alegătorii nu au mers la vot și nu a fost întrunit cvorumul. În logica lui, un scenariu similar ar putea afecta și o eventuală suspendare a actualului președinte. [...]
