Știri
Știri din categoria Externe
Ai dreptate să corectezi nuanța: Rusia a anunțat deja un armistițiu, însă pentru o altă perioadă (8–9 mai) și fără coordonare directă cu Ucraina. Formularea trebuia să reflecte această diferență, nu absența totală a unei reacții. Iată varianta revizuită:
Ucraina anunță armistițiu din 6 mai și cere sincronizare cu Rusia potrivit Ukrinform, într-un context în care Moscova a comunicat deja o pauză separată a ostilităților. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului va intra în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai 2026, precizând că Ucraina nu a primit o notificare oficială directă din partea Rusiei privind coordonarea unui astfel de demers, în ciuda mesajelor apărute în spațiul public.
Liderul de la Kiev a justificat decizia prin necesitatea protejării vieților omenești, subliniind că acestea sunt mai importante decât orice eveniment simbolic. El a transmis că Ucraina va acționa „în mod reciproc”, în funcție de pașii concreți ai Moscovei, sugerând că armistițiul ar putea deveni efectiv doar în condiții de reciprocitate.
Între timp, Rusia a anunțat un armistițiu unilateral pentru perioada 8–9 mai, legat de comemorarea victoriei sovietice din 1945.Totuși, acest calendar diferit și lipsa unei înțelegeri comune evidențiază absența unei coordonări reale între cele două părți.
Situația actuală, pe scurt:
În lipsa unei alinieri între datele și condițiile propuse, inițiativele par mai degrabă gesturi politice distincte decât pași concreți către o încetare coordonată a conflictului.
Recomandate
Amenințările Rusiei cu noi „atacuri masive” vin pe fondul riscului de perturbare a aprovizionării cu combustibil a Moscovei , după ce o rafinărie importantă din regiunea capitalei a fost lovită într-un atac ucrainean cu drone, potrivit Adevărul . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat că președintele Vladimir Putin a anunțat deja desfășurarea unor „atacuri masive” împotriva Ucrainei și că armata rusă „lucrează la asta” și va continua, în contextul atacului de amploare raportat joi dimineață în regiunea Moscova. Declarațiile au fost făcute în fața unor jurnaliști, inclusiv de la AFP, iar relatarea este atribuită de publicație agenției News. Atacul cu drone și ținta: rafinăria Kapotnia Autoritățile ucrainene au descris operațiunea drept cel mai amplu atac cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului, iar autoritățile locale ruse au raportat incendii în regiunea capitalei și perturbarea operațiunilor principalelor aeroporturi. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că apărarea aeriană a doborât zeci de drone și a confirmat că una dintre ținte a fost rafinăria de petrol Kapotnia, lovită pentru a doua oară în această săptămână. Potrivit informațiilor din articol, impactul a provocat o explozie care a aruncat în aer un capac masiv din plumb, parte a structurii unui rezervor de mari dimensiuni. Imaginile au circulat pe rețelele sociale și au fost verificate de Reuters, fiind preluate pe scară largă online. De ce contează: un nod de alimentare pentru capitală și aeroporturi Rafinăria Kapotnia este prezentată ca una dintre cele mai importante din regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor publice citate, ar asigura peste o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse, inclusiv alimentarea principalelor aeroporturi. În acest context, lovirea repetată a instalației ridică miza operațională și economică a atacurilor, dincolo de dimensiunea strict militară. Reacția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul asupra rafinăriei drept un răspuns la acțiunile Rusiei împotriva orașelor ucrainene. „Este un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești împotriva orașelor și comunităților noastre”, a transmis Zelenski pe X. Tot el a avertizat că Rusia va suporta consecințele continuării conflictului. „Dacă Ucraina arde, va arde și Moscova”, a spus acesta. [...]
Kremlinul încearcă să pună sub semnul întrebării coeziunea G7 pe Ucraina , susținând că Donald Trump ar fi fost influențat de aliații europeni cu „idei dăunătoare” în timpul summitului, potrivit Adevărul . Mesajul vine în contextul în care liderii occidentali încearcă să mențină unitatea în sprijinul Kievului, iar orice semnal de „recalibrare” la Washington poate avea efecte directe asupra sancțiunilor, livrărilor de armament și negocierilor de pace. Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, unul dintre principalii consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin, la scurt timp după încheierea reuniunii G7. Oficialul rus a afirmat: „Tema ucraineană a fost discutată intens la summit. Se poate presupune că Donald Trump a fost alimentat cu idei care, după părerea mea, nu sunt utile și poate chiar sunt nocive.” Ușakov a mai spus că, după summit, nu au existat contacte directe între Kremlin și administrația Trump, ceea ce ar indica faptul că Moscova își evaluează încă poziția reală a Washingtonului. Cum ar fi încercat liderii G7 să îl influențeze pe Trump Potrivit Politico , subiectul Ucrainei a dominat una dintre cinele de lucru ale liderilor G7, unde i-au fost prezentate lui Trump argumente că Ucraina rezistă ofensivelor ruse și recuperează teren în anumite sectoare ale frontului. Aceleași surse citate de publicația americană susțin că președintele francez Emmanuel Macron ar fi avut un rol important în discuții și ar fi reușit să îl convingă pe Trump să susțină în continuare Ucraina și strategia europeană de creștere a presiunii asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, declarațiile lui Trump de după summit, considerând că mesajul potrivit căruia Rusia trebuie să oprească războiul oferă motive de optimism pentru o cooperare mai strânsă între Washington și aliații europeni. De ce contează reacția Moscovei După întâlnirile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , Trump a declarat că este pregătit să acorde din nou o atenție sporită dosarului ucrainean și eforturilor de încheiere a conflictului, alimentând speculații despre o posibilă recalibrare a politicii americane. În lectura Kremlinului, semnalele de la summit sunt privite cu suspiciune: reacția Moscovei sugerează că Rusia consideră influența partenerilor europeni asupra lui Trump un factor care ar putea complica orice tentativă de apropiere între Washington și Moscova în perioada următoare. [...]
Atacul Ucrainei asupra unei rafinării din Moscova ridică presiunea pe veniturile petroliere ale Rusiei , într-un moment în care bugetul de stat al Kremlinului depinde semnificativ de încasările din petrol, iar sancțiunile au redus deja baza de cumpărători, potrivit CNN . Lovitura a vizat din nou rafinăria din districtul Kapotnya, la mică distanță de Kremlin, și a venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin , apărarea antiaeriană a doborât cel puțin 194 de drone care se îndreptau spre capitală, în noaptea de miercuri spre joi, un nivel peste episoadele recente, când atacurile „grele” au fost descrise ca având doar zeci de drone. Ministerul rus al Apărării a susținut că, la nivel național, au fost interceptate 555 de drone, inclusiv deasupra Mării Azov. Ce a fost lovit și ce efecte imediate sunt raportate Ținta principală menționată este Moscow Oil Refinery din Kapotnya, care, conform aceleiași surse, fusese lovită și marți. CNN relatează că imagini geolocalizate arată fum negru dens deasupra rafinăriei și o explozie care ar fi aruncat în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. Atacurile au avut și efecte civile și operaționale în zona Moscovei: au fost avariate clădiri rezidențiale și alte obiective, din cauza resturilor căzute, potrivit agenției ruse TASS, citată de CNN; cel puțin 16 persoane au fost rănite, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiev; zborurile de pe toate aeroporturile majore ale Moscovei au fost suspendate temporar, a relatat Reuters, citând agenția rusă de aviație. În afara Moscovei, Ucraina ar fi lovit și un depozit de petrol în regiunea Rostov, iar Statul Major ucrainean a menționat, de asemenea, două poduri în zone ocupate din Ucraina. De ce contează economic: petrolul rămâne pilon bugetar pentru Rusia Miza depășește componenta militară: potrivit unor analiști citați de CNN, bugetul de stat al Rusiei se bazează pe veniturile din petrol pentru cel puțin o treime din încasări. În acest context, o campanie care vizează rafinării, depozite și terminale poate crea costuri suplimentare (reparații, întreruperi, logistică alternativă) și poate amplifica riscurile de aprovizionare pe piața internă. CNN notează că, de la începutul războiului, „pool”-ul de cumpărători pentru petrolul rusesc s-a redus pe fondul sancțiunilor mai stricte ale Uniunii Europene și ale Washingtonului, deși creșterea prețurilor globale la combustibili și relaxarea unor sancțiuni în contextul războiului din Iran ar fi avantajat Moscova. Context: schimb de lovituri și discuții la NATO despre apărarea aeriană Rusia a răspuns cu propriile atacuri: Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat șapte rachete și 239 de drone, iar autoritățile ucrainene au raportat lovirea unor obiective, inclusiv infrastructură energetică. Atacul are loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski se află la Bruxelles pentru întâlniri cu lideri NATO, unde a cerut sprijin pentru apărare aeriană. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a descris loviturile drept: „un răspuns pe deplin justificat la atacurile rusești asupra orașelor și comunităților noastre” La reuniunea miniștrilor apărării din NATO, secretarul general Mark Rutte a spus că discuțiile cu aliații continuă pentru a se asigura că Ucraina are ce îi trebuie, inclusiv interceptori și sisteme de armament. Separat, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunțat o analiză pe șase luni privind postura forțelor SUA în Europa, iar contribuția anuală a Washingtonului ar urma să fie condiționată de atingerea țintelor de cheltuieli de apărare de către ceilalți aliați, potrivit CNN. În paralel, The New York Times a relatat că SUA ar planifica reducerea semnificativă a aeronavelor și navelor puse la dispoziție pentru operațiuni NATO în Europa, citând surse europene. [...]
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
Iranul își înăsprește linia de negociere cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis că Teheranul nu va accepta „cererile excesive” ale Washingtonului în eventuale discuții viitoare, potrivit The Jerusalem Post . Într-o serie de postări pe X (fostul Twitter), Khamenei a susținut că a aprobat Memorandumul de Înțelegere (MoU) doar în baza unor promisiuni făcute de președintele iranian Masoud Pezeshkian și de echipa de negociere. MoU este un document-cadru care consemnează principii și angajamente între părți, fără a fi neapărat un tratat final. Aprobarea MoU, condiționată de garanții interne Khamenei afirmă că, „din principiu”, a avut o poziție diferită, dar a acceptat documentul după ce Pezeshkian – în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională – și-ar fi asumat explicit responsabilitatea pentru „protejarea drepturilor națiunii iraniene” și a „Frontului Rezistenței”. „Eu, din principiu, am avut o altă opinie; însă, din angajamentul pe care președintele [...] l-a luat față de mine [...] privind protejarea drepturilor națiunii iraniene și a Frontului Rezistenței [...] mi-am dat permisiunea.” Mesaj către Washington: negocierile nu înseamnă acceptare În aceeași serie de mesaje, liderul suprem iranian a susținut că președintele american Donald Trump ar fi împins pentru MoU „din disperare”, folosind „tot felul de pârghii” pentru a ajunge la acest rezultat. Khamenei a mai spus că Iranul va aștepta să vadă efectele înțelegerii, dar a insistat că simplul fapt al negocierilor față în față nu echivalează cu acceptarea poziției americane. Publicația notează că informația este în curs de actualizare. [...]
