Știri din categoria Politică & Externe
Știri Politică & Externe
Confruntarea SUA-Iran, o amenințare majoră; Qatarul avertizează privind consecințele catastrofale
Qatarul avertizează că o confruntare între SUA și Iran ar fi catastrofală pentru regiune , informează AGERPRES . Această declarație vine în contextul în care președintele american a amenințat cu o intervenție militară în Iran, țară afectată de o mișcare amplă de proteste. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Qatar, Majed al-Ansari , a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Doha că escaladarea tensiunilor ar putea avea efecte devastatoare nu doar asupra regiunii, ci și dincolo de ea. El a menționat că Qatarul dorește să evite o astfel de situație cât mai mult posibil. Donald Trump a continuat să sugereze posibilitatea unei intervenții militare, în urma protestelor din Iran, care au dus la moartea a peste 600 de persoane, conform unui ONG. Iranul, la rândul său, a amenințat cu represalii împotriva obiectivelor militare și a transportului maritim al SUA. Qatarul, care găzduiește cea mai mare bază americană din regiune, a fost anterior ținta unui atac cu rachete din partea Iranului, ca răspuns la un atac american asupra siturilor nucleare iraniene. În acest context, tensiunile dintre cele două state sunt în creștere. Pe lângă amenințările militare, Trump a anunțat sancțiuni vamale împotriva partenerilor comerciali ai Iranului. Totuși, Casa Albă a subliniat că, deși opțiunea loviturilor aeriene rămâne pe masă, diplomația este considerată prima opțiune. Majed al-Ansari a mai declarat că Qatarul este în discuții cu toate părțile implicate, inclusiv cu vecinii și partenerii din regiune, pentru a găsi o soluție diplomatică la criza actuală. Această abordare subliniază eforturile de a preveni o escaladare a conflictului care ar putea avea consecințe grave pentru întreaga regiune. [...]
Proiectul Revolution Wind din SUA repornit prin decizie judecătorească; Orsted își revine pe bursă
Potrivit MarketWatch , decizia instanței din Districtul Columbia de a anula suspendarea proiectului eolian Revolution Wind marchează o victorie juridică importantă pentru Orsted, compania daneză afectată sever de politicile anti-eoliene ale fostei administrații Trump. Revolution Wind , un proiect comun între Orsted și Sky Renewables , fusese oprit în decembrie 2025, la doar 90% din stadiul de finalizare, sub pretextul unor „îngrijorări privind securitatea națională” . Turbinele ar fi putut, potrivit autorităților, interfera cu sistemele radar militare. Oprirea acestuia a fost parte dintr-o campanie mai largă dusă de Donald Trump împotriva energiei eoliene, pe care a descris-o în mod repetat ca fiind ineficientă și periculoasă pentru fauna marină. Suspendarea a avut consecințe financiare majore pentru Orsted , care pierdea aproximativ 1 milion de dolari în fiecare zi de inactivitate. Într-un context deja tensionat — compania lansase în 2025 o majorare de capital de 9,5 miliarde de dolari după eșecul atragerii de fonduri pentru proiectul Sunrise Wind — oprirea forțată a lucrărilor a pus și mai multă presiune pe stabilitatea sa financiară. Reacția pieței a fost imediată și pozitivă : acțiunile Orsted au crescut cu aproape 7% pe bursa din Copenhaga în ziua anunțului. Deși compania pierduse 18% din valoarea de piață în ultimele 12 luni, investitorii salută această victorie juridică ca pe un semn că incertitudinile ar putea fi pe cale să se diminueze. Analiștii de la Bank of America au estimat un potențial de redresare de până la 10%, iar cei de la Handelsbanken prevăd o revenire mai modestă, de aproximativ 4%. Totuși, pe termen lung, rămân multe necunoscute . Instabilitatea politică și lipsa unei politici coerente în SUA privind energia regenerabilă afectează capacitatea companiilor de a atrage investiții. Analistul Deepa Venkateswaran de la Bernstein a remarcat că incertitudinea juridică obligă investitorii să ia în calcul un cost al capitalului mai mare, ceea ce ar putea încetini dezvoltarea proiectelor viitoare. Orsted a transmis printr-un comunicat oficial că va „ căuta modalități de colaborare cu administrația americană pentru a obține o soluție durabilă și rapidă ”. Este o declarație ce pare să semnaleze o intenție de reconciliere, dar în același timp reflectă nevoia acută de stabilitate juridică pentru desfășurarea eficientă a proiectelor. Această decizie judecătorească reprezintă un precedent important și ar putea influența în viitor și alte cazuri, inclusiv reluarea proiectului Sunrise Wind. Până atunci însă, reluarea lucrărilor la Revolution Wind este o gură de aer pentru Or [...]
Nou proiect de lege pentru prevenirea burnout-ului; concediu plătit fără diagnostic medical
Un proiect de lege depus la finalul anului 2025 propune introducerea unui concediu plătit pentru refacere profesională, fără necesitatea unui diagnostic medical. Potrivit Puterea , inițiativa urmărește să ofere un cadru legal clar pentru prevenirea burnout-ului, un fenomen tot mai des întâlnit în rândul angajaților. Proiectul este inițiat de Irineu Darău , senator USR și ministru al Economiei, și susținut de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Acesta definește burnout-ul ca un fenomen profesional, nu ca o afecțiune medicală, preluând definiția Organizației Mondiale a Sănătății, care îl descrie ca rezultat al stresului profesional cronic. Inițiatorii recunosc un gol legislativ în România privind burnout-ul, subliniind că actuala legislație nu tratează distinct acest fenomen. Deși există obligații generale privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, riscurile psihosociale nu sunt clar definite, iar epuizarea profesională nu este monitorizată sistematic. Proiectul introduce noi obligații pentru angajatori, care vor trebui să informeze anual salariații despre riscurile de epuizare profesională și să includă aceste riscuri în evaluarea generală a riscurilor la locul de muncă. Companiile cu peste 50 de angajați vor fi obligate să efectueze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale și să elaboreze planuri de prevenire. Concediul de refacere profesională ar putea fi acordat la cererea angajatului, fără justificări medicale, fiind opțional pentru angajatori. Aceștia pot stabili un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit, prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Proiectul mai prevede drepturi suplimentare pentru salariați, cum ar fi posibilitatea de a semnala riscurile de epuizare fără consecințe negative și de a solicita discuții formale cu angajatorul. De asemenea, angajații pot beneficia de sprijin psiho-emoțional, cu costuri suportate de angajator. Dacă va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, iar angajatorii vor avea un an pentru a se conforma noilor prevederi. Legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. [...]
Proiect de lege pentru reglementarea activităților sexuale; inițiativa vizează combaterea traficului de persoane
Un proiect de lege pentru reglementarea activităților sexuale a fost depus în Parlament de deputatul PNL Ion Iordache , conform Adevărul . Inițiativa urmărește combaterea traficului de persoane și protejarea sănătății publice prin scoaterea fenomenului din „zona neagră”. Proiectul, semnat de 19 parlamentari, dintre care 18 de la PNL și unul de la PSD, propune un control riguros din partea statului asupra activităților de natură sexuală. Acesta include controale medicale periodice pentru prevenirea răspândirii bolilor cu transmitere sexuală și interzicerea desfășurării acestor activități în apropierea școlilor, parcurilor sau lăcașurilor de cult. Ion Iordache subliniază că reglementarea este preferabilă ipocriziei, având în vedere că activitățile de acest tip se desfășoară deja fără control sanitar și sub influența rețelelor de trafic de persoane. El argumentează că statul are obligația de a reglementa realitatea, nu de a o ignora. În expunerea de motive, inițiatorul proiectului critică regimul juridic actual, care se limitează la sancțiuni contravenționale, considerându-l ineficient în protejarea persoanelor implicate și în combaterea exploatării. Deputatul liberal invocă exemplele unor țări europene precum Germania, Olanda și Austria, unde legalizarea a redus influența traficanților. Fostul consilier prezidențial Iulian Fota susține inițiativa, subliniind beneficiile legale și fiscale ale reglementării prostituției, precum și protecția oferită persoanelor vulnerabile. Proiectul de lege propune ca activitățile sexuale să fie desfășurate doar de persoane majore, care acționează voluntar și sunt autorizate, evidențiind nevoia de responsabilitate și control în locul indiferenței. [...]
Rusia sugerează că va sprijini SUA în preluarea Groenlandei; temerile privind un război global cresc
Retorica Kremlinului escaladează pe fondul crizei din Groenlanda: oficiali ruși sugerează că Rusia ar putea sprijini Statele Unite într-o eventuală preluare a insulei arctice , crescând temerile privind un conflict militar de amploare, în contextul în care războiul din Ucraina intră în al patrulea an, transmite The Express . Propagandistul pro-Kremlin Vladimir Soloviov a declarat într-o emisiune difuzată pe postul național rus că Rusia ar putea „ajuta America să elibereze Groenlanda de influențe străine”, referindu-se la Danemarca și aliații NATO. Declarația a fost însoțită de atacuri la adresa Regatului Unit, în special împotriva premierului britanic Keir Starmer și ministrului apărării John Healey, ironizați pentru intenția de a trimite trupe în Groenlanda pentru a contracara un potențial control american. „Trump se pregătește pentru un război major” , a afirmat Soloviov, susținând că bugetul militar al SUA a crescut cu 50% și sugerând că un conflict cu Europa ar putea fi „benefic” pentru Rusia. El a ridiculizat capacitatea militară a Marii Britanii, afirmând că „nu aveți trupe, nu aveți cu ce le transporta, iar dacă americanii doresc, vă vor scufunda”. Declarațiile vin în paralel cu noi atacuri aeriene ale Rusiei în Ucraina , inclusiv cu rachete capabile nuclear, și într-un moment simbolic: 1.419 de zile de la începutul invaziei , o durată care depășește oficial participarea Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial (1941–1945). Kremlinul ar fi ordonat mass-mediei de stat să evite menționarea acestui reper, din cauza lipsei de progrese teritoriale semnificative și a pierderilor masive - peste un milion de morți sau răniți, conform estimărilor occidentale. Soloviov a mers mai departe, cerând eliminarea fizică a liderilor militari și politici ai Ucrainei , inclusiv a președintelui Volodîmîr Zelenski, generalului Valerii Zalujnîi și fostului șef al informațiilor militare, Kirilo Budanov. Această escaladare verbală a coincis cu noi atacuri rusești asupra Kievului, Odessei și regiunii Cernihiv, unde două cadre medicale au fost rănite după ce o ambulanță a fost lovită. Între timp, Zelenski a avertizat din nou că acțiunile Rusiei repetă crimele fascismului, subliniind că „fiecare zi de război e o dovadă că lumea nu se poate apăra singură de oamenii nebuni” . Pe fundalul acestor tensiuni, administrația Trump continuă să susțină ideea preluării Groenlandei , argumentând că insula ar fi vulnerabilă la influența Rusiei și Chinei. Casa Albă a declarat că discută „activ” o ofertă de cumpărare , fără a exclude în mod expres o acțiune militară, ceea ce alimentează speculații privind o posibilă confruntare între SUA și aliații săi europeni. Astfel, criza din Groenlanda devine un nou punct fierbinte al confruntării globale, unde interesele strategice, minerale și militare se intersectează periculos, într-un climat tot mai instabil. [...]
Investitorii tech se orientează spre Groenlanda; Resursele de pământuri rare devin miză strategică în disputa cu Danemarca
Interesul investitorilor din tehnologie pentru mineritul de pământuri rare din Groenlanda a crescut semnificativ, pe fondul intensificării declarațiilor administrației Trump privind o posibilă preluare a teritoriului arctic de la Danemarca , relatează CNBC . Această evoluție geopolitică, care aduce Groenlanda în centrul unei controverse internaționale, are ramificații economice și strategice importante. Companii precum Critical Metals Corp și Amaroq , cu proiecte miniere în dezvoltare pe teritoriul insulei, au început să primească întrebări din partea investitorilor americani despre modul în care o eventuală anexare de către SUA ar putea influența perspectivele comerciale ale resurselor minerale. CEO-ul Critical Metals, Tony Sage, a declarat că proiectul său - axat pe extracția de elemente grele de pământuri rare (HREE) - a atras interesul unor investitori conectați la giganții tehnologici din grupul „Magnificii Șapte”. Printre metalele strategice care atrag interesul se numără yttriu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, holmiu, erbiu, thuliu, ytterbiu, lutețiu și galiu - toate esențiale în fabricarea de echipamente avansate din domenii precum inteligența artificială, apărare, robotică și aerospațial. Importanța acestor resurse a fost evidențiată și de restricțiile de export impuse de China în 2025, care a întrerupt livrările de galiu și germaniu, în urma tarifelor americane. În paralel, compania Amaroq a anunțat recent că a identificat niveluri comerciale de galiu și germaniu într-unul din proiectele sale din Groenlanda , metale esențiale pentru cipurile AI. CEO-ul Eldur Ólafsson a confirmat că poartă discuții cu agenții guvernamentale din SUA privind investiții potențiale. Casa Albă a confirmat că analizează activ o ofertă pentru achiziția Groenlandei , dar nu a exclus nici scenariul unei intervenții militare, în contextul în care secretarul de stat Marco Rubio urmează să se întâlnească cu oficiali danezi. Aceste declarații au alimentat speculații și au dus la creșteri bursiere spectaculoase: acțiunile Critical Metals Corp au urcat cu 116% de la începutul anului 2026. Cu toate acestea, unii experți rămân sceptici. Tracy Hughes , directoarea Institutului pentru Minerale Critice , atrage atenția că procesul de la explorare la producție industrială este complex și îndelungat, Groenlanda fiind abia în faza de început. „Pământurile rare din Groenlanda nu vor influența semnificativ piețele în următorul deceniu” , a subliniat ea. Cu toate că perspectivele imediate sunt incerte, creșterea interesului american pentru Groenlanda reflectă schimbările rapide în lanțurile globale de aprovizionare cu minerale critice , într-o lume în care tehnologia, apărarea și geopolitica devin tot mai strâns interconectate. [...]
Peste 10.000 de arestări și sute de morți în Iran; SUA pregătesc scenarii de reacție la violențele regimului
Donald Trump ia în calcul o posibilă acțiune militară împotriva Iranului, în urma represiunii violente a protestelor care au dus la moartea a peste 570 de persoane, în timp ce Teheranul afirmă că menține deschis canalul de comunicare cu SUA , transmite Reuters , citând oficiali americani și iranieni. Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial din cauza creșterii dramatice a prețurilor, dar s-au transformat rapid în manifestații împotriva regimului clerical, cel mai amplu val de revoltă din Iran de la Revoluția Islamică din 1979. Potrivit ONG-ului HRANA, 572 de persoane au fost ucise - dintre care 503 protestatari și 69 membri ai forțelor de ordine - iar peste 10.600 au fost arestate. Din cauza unei întreruperi aproape totale a internetului impusă de autorități din 8 ianuarie, fluxul de informații din Iran este grav perturbat. În acest context tensionat, Donald Trump a declarat că SUA ar putea întâlni oficiali iranieni , dar nu exclude opțiuni militare, printre care lovituri aeriene sau acțiuni cibernetice, în funcție de evoluția situației. „Diplomația este întotdeauna prima opțiune”, a transmis purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, subliniind că mesajele transmise de Iran în privat diferă semnificativ de cele publice. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a confirmat că Teheranul menține comunicarea cu trimisul special american Steve Witkoff , însă a calificat propunerile Washingtonului drept „incompatibile” cu amenințările SUA. Deși statul iranian acuză teroriști sprijiniți de SUA și Israel pentru violențele din timpul protestelor, grupările de opoziție sunt în continuare fragmentate și lipsite de un lider central. Teheranul acuză vandalizarea a peste 50 de moschei și incendierea a 180 de ambulanțe. În același timp, oficialii iranieni au avertizat că, în cazul unei acțiuni militare americane, vor considera „toate bazele și navele SUA, precum și teritoriile ocupate (Israelul)” drept ținte legitime. Cu toate acestea, ministrul Araqchi a afirmat că „situația este sub control total” , iar serviciile de internet vor fi restaurate progresiv. Totodată, Iranul se află încă în convalescență după războiul de 12 zile din iunie 2025, în care au fost bombardate facilități nucleare iraniene de către SUA și Israel, și în care și-au pierdut viața mai mulți comandanți iranieni de rang înalt. În plan diplomatic, ambasadorii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei au fost convocați la Ministerul de Externe iranian, unde li s-a cerut să ceară guvernelor lor să nu mai susțină protestele . Însă o sursă diplomatică franceză a precizat că aceștia și-au exprimat ferm îngrijorările față de represiunile violente. Între timp, Trump a confirmat că Iranul „a sunat pentru a negocia” în privința programului nuclear, însă a avertizat că SUA „s-ar putea vedea nevoite să acționeze” înainte de stabilirea unei întâlniri oficiale. O decizie este așteptată după consultările programate cu consilierii săi marți, 13 ianuarie. Situația din Iran se află la un punct critic , iar reacția SUA - fie diplomatică, fie militară - ar putea redefini dinamica geopolitică din Orientul Mijlociu, mai ales în contextul fragilizării influenței regionale a Teheranului și al precedentului creat de războiul din iunie. [...]
Vânzări în scădere pentru BMW, dar cu vârfuri neașteptate; modelele M și electricele salvează anul
BMW Group a încheiat 2025 cu o creștere modestă de 0,5%, în ciuda unei scăderi de 1,4% pentru marca BMW, grație vânzărilor record ale modelelor de performanță și ale brandului MINI , informează PiataAuto.md . Deși marca principală a vândut mai puțin cu peste 30.000 de unități față de 2024, MINI a compensat printr-o creștere puternică de aproape 18%, cu peste 43.000 de automobile suplimentare, reușind astfel să echilibreze scăderile BMW și Rolls-Royce. Paradoxul din 2025 este că modelele de volum ale BMW, adică cele cu motoare mai mici și mai accesibile, au înregistrat scăderi, în timp ce versiunile premium și de nișă - modelele electrice și cele de performanță din gama M - au înregistrat creșteri notabile. Gama BMW M GmbH a crescut cu 3,3%, atingând 213.457 unități vândute, iar aproximativ 1 din 10 BMW-uri vândute în lume în 2025 a fost un model M sau M Performance . Cel mai vândut a fost X3 M50, cu motor de 3,0 litri, depășind chiar și popularul model electric i4 M50. În Elveția, 25% din BMW-urile vândute au fost modele M - o cifră record, explicabilă prin preferințele locale pentru condus sportiv și puterea de cumpărare ridicată. La nivelul gamei M adevărate , modelul BMW M2 a condus în vânzări, urmat îndeaproape de gama M3/M4. Modelul M3 a fost disponibil într-o varietate mare de versiuni: cu transmisie manuală, automată, tracțiune spate sau integrală, Touring sau sedan, toate contribuind la totalul de 71.500 unități vândute. Modelul M5, deși criticat pentru greutatea sa, a contribuit și el consistent la succesul diviziei M. Pe partea electrică, BMW Group a înregistrat o creștere de 3,6% a vânzărilor de vehicule electrice, totalizând 442.072 unități. Cifrele includ toate mărcile din grup, iar în cazul BMW, e posibilă o stagnare sau o scădere temporară, în contextul în care se așteaptă revigorarea vânzărilor în 2026 odată cu lansarea noului iX3. În ceea ce privește regiunile de vânzare, China a fost cel mai dificil teren , cu o scădere de 12,5% pentru BMW și MINI. De asemenea, întreaga regiune Asia a avut un recul. În schimb, SUA au crescut cu 5% , în ciuda tarifelor vamale, datorită fabricii locale din Spartanburg, iar America de Nord și de Sud au avansat cu 5,7% . Însă cel mai mare sprijin a venit din Europa , care a generat o creștere de 7,3% pentru BMW în 2025, fiind cea mai stabilă regiune a grupului. Germania a performat peste medie, cu o creștere de 8,7%. Astfel, succesul BMW Group în 2025 s-a sprijinit pe un amestec de modele performante, electrice și MINI, alături de o revenire solidă pe piețele europene, în timp ce gama tradițională a BMW a suferit. Pe scurt, 2025 a fost un an de contraste pentru BMW: scăderi în segmentul clasic, dar vârfuri în zona premium și electrică - semn că piața se polarizează tot mai clar între accesibil și aspirational. [...]
România, în topul celor mai sigure țări din lume; SUA o plasează în aceeași categorie cu Elveția și Canada
Departamentul de Stat al SUA plasează România în categoria celor mai sigure țări din lume , potrivit unei evaluări oficiale publicate pe site-ul instituției . Raportul confirmă statutul României ca stat stabil și cu risc scăzut pentru cetățenii americani care călătoresc în Europa, poziționând-o alături de țări precum Canada, Australia, Elveția și Japonia. Evaluarea este parte a sistemului global de avertizări de călătorie emis de guvernul SUA, care clasifică statele în funcție de nivelul de risc. România a fost încadrată în „Level 1 – Exercise Normal Precautions” , adică nivelul cel mai favorabil, acordat doar țărilor cu un climat de siguranță generală ridicată. Acest nivel implică riscuri minime în privința criminalității, stabilitate socială și absența amenințărilor majore pentru turiști, investitori și studenți. Ce înseamnă Nivelul 1, conform SUA: Precauții normale – fără recomandări speciale de securitate; Riscuri scăzute de criminalitate violentă ; Situație politică stabilă și predictibilă ; Infrastructură sigură pentru turism și afaceri . Guvernul SUA folosește o scară de patru trepte pentru a clasifica nivelul de siguranță: Level 1 – Precauții normale Level 2 – Atenție sporită Level 3 – Reconsiderați călătoria Level 4 – Nu călătoriți România se află, așadar, în aceeași categorie cu unele dintre cele mai dezvoltate și sigure state din lume: Canada, Australia, Irlanda, Portugalia, Elveția, Japonia și Noua Zeelandă . Această poziționare favorabilă, venită din partea unei instituții internaționale de prestigiu, poate contribui la consolidarea încrederii investitorilor străini și a turiștilor care aleg România ca destinație. De asemenea, reflectă un context intern de stabilitate politică și socială, contrar percepțiilor mai pesimiste vehiculate adesea în spațiul public autohton. Evaluarea completă poate fi consultată aici : Travel Advisory – România [...]
Maia Sandu spune clar că ar vota pentru unirea cu România; e prima oară când face această declarație
Maia Sandu afirmă clar că ar vota pentru reunirea cu România dacă ar avea loc un referendum , subliniind pentru prima dată această poziție într-un interviu public. Declarația a fost făcută în cadrul podcastului britanic The Rest is Politics , găzduit de Rory Stewart și Alastair Campbell , un format influent în Marea Britanie. Președinta Republicii Moldova a vorbit deschis despre trecutul sovietic, provocările democratice actuale și presiunea constantă exercitată de Federația Rusă în regiune. Maia Sandu a rememorat mișcările de renaștere națională de la finalul anilor ’80, când sute de mii de moldoveni au ieșit în stradă pentru limba română și pentru apropierea de România. În lipsa unui referendum în acea perioadă, lidera de la Chișinău crede că unirea ar fi fost posibilă, dat fiind sprijinul masiv popular. În prezent, ea afirmă că, personal, ar vota în favoarea unificării , dar ca președinte recunoaște că în societatea moldovenească nu există o majoritate clară care să susțină acest pas . Totodată, Sandu subliniază că există consens larg pentru integrarea europeană, obiectiv pe care îl consideră mai realist și cu șanse concrete de reușită. „Este din ce în ce mai greu pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască singură ca democrație și stat suveran”, a declarat aceasta, menționând riscurile tot mai mari din partea Rusiei. În cadrul aceluiași interviu, președinta a atras atenția asupra ambițiilor expansioniste ale lui Vladimir Putin , despre care susține că nu doar vizează Republica Moldova, ci încearcă să influențeze direct politicile Uniunii Europene . Declarațiile vin într-un moment sensibil, în care Chișinăul își consolidează relațiile cu Bruxellesul, iar războiul din Ucraina menține regiunea într-un climat de incertitudine. Aceasta este prima oară de la preluarea mandatului prezidențial când Maia Sandu se exprimă ferm în favoarea unirii, dacă aceasta ar fi supusă voinței populare printr-un referendum. Deși nu indică o acțiune imediată în această direcție, poziția sa marchează un moment important în discursul politic al Republicii Moldova față de România. Conform Digi24 , interviul integral poate fi urmărit online și include teme legate de identitatea națională, integrarea europeană și pericolele geopolitice din vecinătatea estică. [...]
China răspunde dur după declarațiile lui Trump despre Groenlanda; Beijingul acuză SUA de ambiții geopolitice mascate
China a cerut Statelor Unite să nu invoce alte țări drept pretext pentru a-și urmări propriile interese strategice , după ce președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, pentru a nu ajunge „pe mâinile Rusiei sau Chinei” , transmite Digi24 , citând agenția Reuters. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning , a subliniat că Arctica este o regiune de interes internațional și că Beijingul își desfășoară activitățile acolo în spiritul păcii, al stabilității și al dezvoltării durabile. În plus, a insistat asupra dreptului tuturor națiunilor de a desfășura activități legale în zonă. Declarațiile Chinei vin în contextul unei serii de afirmații făcute de Donald Trump, care a reiterat public că dorește ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite. La bordul Air Force One, duminică, Trump a afirmat că nu este vorba despre o „închiriere” pe termen scurt, ci despre obținerea unui „titlu de proprietate” asupra insulei, considerată de el o zonă de interes strategic major. „Dacă nu o luăm noi, o vor face Rusia sau China” , a avertizat liderul american. Această poziție a fost exprimată și vineri, când Trump a susținut că Washingtonul trebuie să acționeze în privința Groenlandei pentru a preveni o extindere a influenței chineze sau ruse în regiune. El a invocat totodată importanța strategică a insulei și prezența tot mai activă a navelor rusești și chineze în apele arctice. Însă Danemarca a respins ferm aceste intenții. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că o acțiune unilaterală a SUA asupra Groenlandei ar putea duce la destrămarea NATO. Groenlanda, parte a Regatului Danemarcei de peste 600 de ani, beneficiază în prezent de un statut semiautonom și este dependentă economic de sprijinul financiar oferit de guvernul de la Copenhaga, în valoare de aproximativ un miliard de dolari anual. Totodată, insula deține importante resurse naturale, inclusiv zăcăminte de petrol și gaze. În ciuda tensiunilor, nici SUA, nici China nu au anunțat inițiative concrete în sensul preluării controlului asupra Groenlandei, dar disputa ridică semne de întrebare asupra viitorului echilibrului geopolitic în regiunea Arctică, în contextul schimbărilor climatice și al accesului tot mai facil la rutele maritime și resursele subsolului. [...]
Protestele din Iran escaladează; Trump amenință cu intervenție militară
Protestele din Iran au escaladat, iar Donald Trump a amenințat cu intervenție militară în cazul în care situația devine violentă, informează Digi24 . Protestele au început pe 28 decembrie 2025, inițial ca o reacție la probleme economice, dar s-au transformat rapid în demonstrații antiguvernamentale. Acestea sunt cele mai mari de la mișcarea din 2022-2023, provocată de moartea Mahsei Amini. Sute de persoane au fost ucise în confruntările cu forțele de ordine. Președintele american a declarat că armata SUA ia în considerare „opțiuni puternice” împotriva Teheranului dacă violențele continuă. Trump a menționat că primește informări constante despre situația din Iran și că liderii iranieni au contactat SUA pentru a negocia. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a afirmat că situația este „sub control” și a acuzat SUA de incitarea violențelor. Araghchi a declarat că protestele au fost alimentate de agenți străini și că autoritățile iraniene sunt pregătite atât pentru dialog, cât și pentru război. În același timp, guvernul iranian a organizat marșuri pro-guvernamentale în mai multe orașe, chemând populația să susțină regimul clerical. Participanții au scandat lozinci antiamericane și au fluturat steaguri ale Republicii Islamice. Accesul la internet în Iran este sever restricționat , ceea ce face dificilă estimarea exactă a numărului de victime. Organizația NetBlocks a raportat o „pană națională de internet”, dar unii iranieni au reușit să ocolească restricțiile. HRANA, o organizație pentru drepturile omului, a confirmat moartea a aproape 500 de protestatari și 48 de membri ai forțelor de securitate. Totuși, cifrele exacte sunt greu de verificat din cauza întreruperilor de comunicare. Președintele Trump a sugerat că ar putea discuta cu Elon Musk despre utilizarea sateliților Space-X pentru a restabili accesul la internet în Iran. În plus, el a avertizat că SUA sunt pregătite să intervină dacă Iranul va continua să reprime violent protestele. [...]