Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski a sugerat că dronele ucrainene ar putea lovi parada Rusiei de 9 mai, crescând miza de securitate pentru Kremlin și pentru liderii străini așteptați la Moscova, potrivit Kyiv Post. Declarația vine în contextul în care Rusia pregătește evenimentul din Piața Roșie într-o formă redusă, pe fondul riscurilor tot mai mari generate de atacurile cu drone la distanță lungă.
La deschiderea celui de-al 8-lea Summit al Comunității Politice Europene, la Erevan, președintele ucrainean a afirmat că Rusia „nu își mai permite” să expună tehnică militară la paradă, sugerând că aceasta ar fi o premieră după mulți ani. În același discurs, Zelenski a legat direct această limitare de vulnerabilitatea Moscovei în fața loviturilor cu drone.
„Rusia a anunțat o paradă pe 9 mai, dar nu va exista echipament militar la această paradă.”
„Iar dronele ucrainene pot lovi și această paradă.”
În dimineața zilei de luni, o dronă ucraineană a lovit un bloc de locuințe din vestul Moscovei, au relatat oficiali ruși și presa locală. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că nu au existat victime, iar serviciile de urgență au intervenit la fața locului.
Canale rusești de Telegram, inclusiv Mash, au susținut că impactul a afectat un complex rezidențial de pe strada Mosfilmovskaia, distrugând pereți în trei camere la etajul 36 și provocând prăbușirea unei părți din fațadă peste o mașină parcată. Potrivit publicației Astra, clădirea ar fi la aproximativ 6 kilometri de Kremlin. Ulterior, Sobianin a mai afirmat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat încă două drone care se îndreptau spre capitală, fără a preciza locul doborârii.
Kyiv Post notează că incidentul urmează unei serii de atacuri cu drone asupra Moscovei la începutul lunii: pe 3 mai, Sobianin a declarat că opt drone au fost interceptate în cursul zilei, iar operațiunile aeroportuare au fost temporar perturbate.
În paralel, parada de Ziua Victoriei este așteptată să fie „semnificativ redusă”, cu informații potrivit cărora, pentru prima dată din 2008, nu ar urma să fie expuse tancuri, sisteme de rachete sau artilerie. Ministerul rus al Apărării a pus schimbarea pe seama „situației operaționale curente”, în timp ce analiștii citați de publicație o leagă de lipsuri de echipamente și de preocupări de securitate în contextul loviturilor ucrainene.
Zelenski a menționat și propunerea Rusiei privind un armistițiu în jurul datei de 9 mai, sugerând că miza ar putea fi securizarea paradei. Potrivit materialului, propunerea ar fi urmat unei convorbiri telefonice de 90 de minute între Vladimir Putin și președintele SUA, Donald Trump. Zelenski a reiterat că poziția Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, care să ofere securitate reală civililor.
Amenințarea explicită privind posibile lovituri cu drone asupra unui eveniment simbolic, cu invitați străini, ridică presiunea asupra aparatului de securitate rus și complică ecuația diplomatică din jurul unui eventual armistițiu scurt. Kyiv Post mai arată că, la 1 mai, șapte lideri străini erau așteptați la Moscova, potrivit publicației ruse The Insider, inclusiv lideri din Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan, precum și Robert Fico, premierul Slovaciei (cu mențiunea că, potrivit declarațiilor slovace citate de presa rusă, acesta nu ar intenționa să participe la parada militară, ci să depună flori la Mormântul Ostașului Necunoscut).
În același timp, Zelenski a insistat că presiunea prin sancțiuni trebuie menținută, în special asupra sectorului petrolier, industriei și băncilor rusești, și a cerut coordonare mai strânsă cu Europa pe tehnologii ofensive și defensive, inclusiv în domeniul dronelor.
Recomandate
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Rusia a expulzat diplomați ungari, amplificând riscul de fricțiuni în relația Budapesta–Moscova , după ce Ungaria a decis în septembrie să trimită acasă 10 diplomați ruși invocând securitatea națională, potrivit Euronews . Mișcarea vine pe fondul unei repoziționări de politică externă la Budapesta, care poate afecta inclusiv cooperarea regională în UE și NATO. Măsura de retorsiune a fost comunicată după ce însărcinatul cu afaceri al Ungariei la Moscova, Gábor Gergics, a fost convocat la Ministerul rus de Externe. Conform informațiilor, mai mulți angajați ai Ambasadei Ungariei din Moscova și ai consulatelor din Sankt Petersburg și Kazan trebuie să părăsească Rusia în termen de două săptămâni. Moscova a descris expulzarea celor 10 diplomați ruși decisă de Budapesta drept „nefondată și vădit neprietenosă”. Reacția Budapestei: fără escaladare, dar fără retragerea deciziei Ministerul ungar de Externe a confirmat expulzările decise de Rusia, însă a transmis că Ungaria nu dorește escaladarea tensiunilor diplomatice și că își menține decizia de a expulza diplomații ruși. Totodată, Budapesta a precizat că misiunile sale diplomatice din Rusia continuă să funcționeze. Context: schimbare de direcție după venirea la putere a lui Péter Magyar Expulzările reciproce au loc în contextul unei schimbări de politică externă după instalarea guvernului condus de premierul Péter Magyar. Noul executiv a transmis delegației Ungariei la ONU că Rusia reprezintă o amenințare pentru Ungaria și pentru ordinea internațională și a condamnat războiul din Ucraina, reafirmând sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei și dreptul acesteia la autoapărare. Schimbarea este cu atât mai relevantă cu cât, în perioada în care Viktor Orbán a fost la putere timp de 16 ani, Budapesta a menținut relații apropiate cu Vladimir Putin și a susținut continuarea achizițiilor de energie rusească chiar și după invazia pe scară largă a Ucrainei. În plus, guvernul Orbán a refuzat să se alăture valurilor de expulzări de diplomați ruși inițiate de mai multe state europene după 2022. De la „ruptură” la „pragmatism”: ce semnal transmite noul guvern Deși tonul față de Moscova s-a înăsprit, guvernul de la Budapesta nu anunță o rupere a relațiilor cu Rusia. Péter Magyar a vorbit despre menținerea unor relații „pragmatice”, în paralel cu eforturi de consolidare a legăturilor cu UE și NATO și de îmbunătățire a relației cu Kievul. Conflictul diplomatic a fost declanșat după decizia Ungariei din 8 septembrie de a expulza 10 diplomați ruși. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a susținut că aceștia ar fi desfășurat activități incompatibile cu statutul diplomatic prevăzut de Convenția de la Viena, însă autoritățile ungare nu au oferit public detalii suplimentare despre aceste activități. [...]
Comisia Europeană susține că finanțarea Ucrainei pentru 2026 este acoperită , după ce Bruxelles-ul a identificat resursele necesare pentru a închide un deficit estimat inițial la 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde de lei), potrivit Euronews . Miza economică este reducerea riscului ca lipsa banilor să afecteze atât bugetul Ucrainei, cât și cheltuielile de apărare, într-un moment în care Kievul avertizase că livrările esențiale de arme ar putea fi puse sub semnul întrebării. Bruxelles-ul afirmă că, în urma discuțiilor cu autoritățile ucrainene și a coordonării cu partenerii, au fost găsite mijloacele pentru acoperirea cheltuielilor bugetare și de apărare ale Ucrainei în 2026. Problema a devenit publică la finalul lunii august, când președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților să acopere un deficit de 27 de miliarde de dolari, estimare care ulterior a fost redusă la aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde de lei). Împrumutul UE de 90 de miliarde de euro, pivotul pentru 2026–2027 În centrul discuțiilor se află împrumutul european de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde de lei), destinat sprijinirii Ucrainei în 2026 și 2027. Suma este împărțită în două tranșe egale: 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2026 45 de miliarde de euro (aprox. 225 miliarde de lei) pentru 2027 Kievul a sugerat ca o parte din banii alocați pentru 2027 să fie aduși mai devreme, pentru a acoperi necesarul imediat, însă propunerea nu a fost formalizată. Comisia Europeană spune că aproximativ 37 de miliarde de dolari (aprox. 167 miliarde de lei) din împrumut și din alte mecanisme europene de sprijin sunt încă disponibili până la finalul anului și consideră că aceste fonduri sunt suficiente pentru a acoperi necesarul Ucrainei în 2026. Următoarea presiune: finanțarea din 2027 După „închiderea” discuției pentru 2026, Bruxelles-ul își mută atenția spre 2027. Comisia Europeană anunță că va accelera alocarea celei de-a doua tranșe de 45 de miliarde de euro, cu respectarea condițiilor stabilite, și că împreună cu Kievul va începe să identifice necesarul suplimentar pentru buget și apărare, cerând în același timp partenerilor internaționali să își respecte angajamentele financiare. Ministrul ucrainean de Finanțe, Sergii Marchenko, a estimat că Ucraina ar putea avea în 2027 un deficit de aproximativ 78 de miliarde de dolari (aprox. 351 miliarde de lei) — 32,6 miliarde pentru buget și 45 de miliarde pentru cheltuieli militare — însă Comisia Europeană nu a validat aceste cifre. Zelenski a salutat rezultatul discuțiilor cu Bruxelles-ul și a transmis că au fost stabilite formatul, calendarul și pașii necesari pentru asigurarea finanțării. [...]
NATO le cere statelor membre să nu escaladeze reacțiile la sabotajele atribuite Rusiei și să mențină sprijinul pentru Ucraina , pe fondul unei serii de incidente despre care guverne europene spun că vizează țări care ajută Kievul, potrivit Mediafax . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a îndemnat la „calm” în legătură cu ceea ce a numit o campanie de sabotaj a Rusiei în Europa și a susținut că aceste acțiuni nu reușesc să slăbească unitatea alianței și sprijinul pentru Ucraina. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației Kyiv Post. Incidentul invocat: acuzații oficiale din Estonia În aceeași zi, Estonia a devenit „ultima țară” care a acuzat oficial Rusia de un astfel de incident. Autoritățile estoniene au declarat că „serviciile speciale” ale Moscovei ar fi ordonat un atac prin incendiere asupra unei companii din domeniul apărării, în luna august. Rutte a spus că Rusia „își continuă campania nesăbuită de acțiuni ostile” împotriva aliaților NATO și că încearcă să le slăbească hotărârea și să oprească sprijinul pentru Ucraina, însă „eșuează” atât pe frontul din Ucraina, cât și în tentativa de a submina unitatea aliaților. Mesajul către aliați: vigilență, dar fără alarmism Șeful NATO a admis că activitățile Rusiei „pot avea un impact” și că „uneori au un impact”, dar a insistat ca statele membre să rămână „calme”, să-și continue activitatea și să sprijine Ucraina. „Nu trebuie să fim naivi… în privința Rusiei, dar ei știu că noi suntem mai puternici.” Alături de Rutte, premierul Lituaniei, Mindaugas Sinkevicius, a declarat că serviciile de informații nu au dovezi că Moscova ar pregăti „sigur” o acțiune de amploare mai mare și a avertizat împotriva exagerărilor privind un pericol iminent. „Este obligatoriu să semnalăm dacă există o amenințare pentru societate, dar nu putem exagera susținând că urmează să se întâmple ceva în lunile sau săptămânile următoare.” Potrivit acestuia, „riscul persistă”, dar „nu fluctuează”, în sensul că nu ar fi nici în creștere, nici în scădere. [...]
Rusia a transmis NATO că ar putea recurge la arme nucleare dacă Alianța ar încerca să izoleze Kaliningradul , potrivit HotNews , care relatează pe baza unui document obținut de Reuters . Mesajul ridică miza de securitate în zona Mării Baltice și amplifică riscul de calcul greșit într-un context de tensiuni crescute între Rusia și statele europene. Documentul, clasificat drept „ non-paper ” (un document informal folosit în diplomație), acuză NATO de o „conduită periculoasă și imprudentă” și susține că aceasta ar implica „riscuri ridicate” de izbucnire a unui conflict armat direct. În scenariul unei escaladări, Moscova afirmă că își rezervă posibilitatea unor lovituri „împotriva centrelor de luare a deciziilor” din statele membre NATO „chiar de la începutul conflictului”. Punctul central al avertismentului este Kaliningradul, exclava rusă dintre Polonia și Lituania. În text se arată că Rusia ar fi pregătită să folosească „întregul arsenal” aflat la dispoziția sa, „inclusiv arme nucleare”, pentru a-și apăra teritoriul dacă țările NATO ar întreprinde „orice tentativă” de izolare a regiunii de restul Rusiei. Tensiuni în creștere în jurul Kaliningradului Pe lângă mesajul transmis în privat, ambasadele Rusiei din cel puțin trei țări europene au emis în ultimele trei zile declarații în care acuză NATO că amplifică tensiunile prin exerciții militare și planificarea unor scenarii care implică Kaliningradul. În același timp, Rusia respinge acuzațiile occidentale că ar reprezenta o amenințare pentru Europa și susține că nu intenționează să atace țări NATO. Reuters mai notează că avertismentele vin pe fondul acuzațiilor europene privind intensificarea unui „război hibrid” al Rusiei pe continent, prin acțiuni precum sabotajul și incendierile. Moscova neagă aceste acuzații și respinge afirmațiile politicienilor occidentali potrivit cărora s-ar pregăti pentru un posibil atac militar asupra unei țări NATO. Reacția NATO: „retorică nucleară iresponsabilă” NATO a confirmat, prin purtătoarea de cuvânt Allison Hart, că Rusia a transmis alianței un document informal, fără a-i face public conținutul. Hart a spus că NATO a răspuns subliniind că este o alianță defensivă și că activitățile și exercițiile sale nu reprezintă un risc pentru Rusia. „Denunțăm ferm amenințarea cu folosirea forței, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă. Facem apel la Rusia să pună capăt războiului din Ucraina”, a declarat ea. Un înalt oficial european din domeniul apărării a apreciat, citat de Reuters, că este „pentru prima dată de la încheierea Războiului Rece” când Rusia „amenință în acest fel”, iar un diplomat a descris documentul drept o nouă încercare de intimidare, susținând că răspunsul NATO rămâne „ferm și responsabil” și că sprijinul pentru Ucraina nu va fi descurajat. [...]
Rusia încearcă să mute confruntarea din jurul Kaliningrad ului în registrul nuclear , pentru a crește costurile politice ale măsurilor NATO în zona Baltică și a complica sprijinul occidental pentru Ucraina, potrivit Kyiv Post . Moscova a transmis un „non-paper” (document diplomatic informal) către sediul NATO de la Bruxelles și a avertizat că este pregătită să folosească „întregul arsenal” dacă statele Alianței ar încerca să izoleze enclava. Kaliningrad este unul dintre cele mai sensibile puncte strategice ale Rusiei: o enclavă între Polonia și Lituania, la Marea Baltică, separată geografic de restul teritoriului rus. După invazia pe scară largă a Ucrainei, NATO și-a întărit semnificativ postura militară în regiune, iar aderarea Finlandei și Suediei a schimbat geografia militară a Europei de Nord, crescând presiunea strategică în jurul Kaliningradului. De ce contează: un pariu pe descurajare prin frică Analiza indică faptul că, pentru Moscova, vulnerabilitatea este în primul rând operațională: Rusia a militarizat puternic enclava, dar întărirea și susținerea ei într-o confruntare serioasă cu NATO ar ridica probleme logistice și de operare. În acest context, avertismentul privind „întregul arsenal” este prezentat ca o încercare deliberată de a împinge disputa în zona nucleară, pentru a face chiar și activitățile convenționale ale NATO din jurul Kaliningradului mai riscante politic pentru guvernele aliate. NATO a respins această logică, reiterând că este o alianță defensivă și că exercițiile și desfășurările sale nu amenință teritoriul Rusiei. În paralel, Alianța și-a consolidat flancul estic din 2022, inclusiv prin forțe suplimentare pregătite de luptă, apărare aeriană și antirachetă, supraveghere și noi planuri regionale de apărare, ca răspuns la invazia Ucrainei și la activitățile ostile atribuite Rusiei. Legătura cu „presiunea hibridă” din regiunea Baltică Un element central al reacției NATO, potrivit materialului, este asocierea retoricii nucleare ruse cu o campanie mai largă de „presiune hibridă” (acțiuni sub pragul războiului deschis). Sunt menționate: sabotaj și violențe; atacuri cibernetice; interferențe electronice; incursiuni cu drone; dezinformare. Regiunea Baltică este descrisă drept unul dintre teatrele cele mai vizibile ale acestei presiuni. Un exemplu concret este interferența persistentă a semnalului GPS, care afectează aviația comercială; Finnair și-ar fi modificat instruirea piloților și procedurile operaționale pentru a gestiona perturbări aproape zilnice, pe fondul intensificării activităților de război electronic în contextul războiului din Ucraina. Mesajul politic al NATO: sprijinul pentru Ucraina nu scade Kyiv Post notează că NATO a făcut publică existența „non-paper”-ului și a răspuns măsurat, semnalând că nu acceptă „încadrarea” impusă de Moscova. În același timp, secretarul general Mark Rutte a susținut, potrivit AFP, că acțiunile hibride ale Rusiei ar trebui să producă efectul invers celui urmărit de Kremlin: „Reacția noastră va fi întotdeauna mai mult sprijin pentru Ucraina.” Rutte a revenit ulterior cu un mesaj similar către aliați, avertizând să nu „cadă în capcană” și să nu lase atacurile hibride să distragă atenția de la Ucraina. Riscul imediat: crește probabilitatea de „mecanică a incidentelor” Deși analiza nu sugerează că una dintre părți ar urmări un război direct, concluzia este că acumularea de forțe în jurul Mării Baltice, incidentele repetate de spațiu aerian, sabotajul, războiul electronic și retorica nucleară tot mai explicită cresc riscul de eroare de calcul. În această logică, Kaliningrad rămâne un punct de presiune major în confruntarea NATO–Rusia, iar escaladarea este folosită de Moscova ca instrument politic. [...]
