Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski a sugerat că dronele ucrainene ar putea lovi parada Rusiei de 9 mai, crescând miza de securitate pentru Kremlin și pentru liderii străini așteptați la Moscova, potrivit Kyiv Post. Declarația vine în contextul în care Rusia pregătește evenimentul din Piața Roșie într-o formă redusă, pe fondul riscurilor tot mai mari generate de atacurile cu drone la distanță lungă.
La deschiderea celui de-al 8-lea Summit al Comunității Politice Europene, la Erevan, președintele ucrainean a afirmat că Rusia „nu își mai permite” să expună tehnică militară la paradă, sugerând că aceasta ar fi o premieră după mulți ani. În același discurs, Zelenski a legat direct această limitare de vulnerabilitatea Moscovei în fața loviturilor cu drone.
„Rusia a anunțat o paradă pe 9 mai, dar nu va exista echipament militar la această paradă.”
„Iar dronele ucrainene pot lovi și această paradă.”
În dimineața zilei de luni, o dronă ucraineană a lovit un bloc de locuințe din vestul Moscovei, au relatat oficiali ruși și presa locală. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că nu au existat victime, iar serviciile de urgență au intervenit la fața locului.
Canale rusești de Telegram, inclusiv Mash, au susținut că impactul a afectat un complex rezidențial de pe strada Mosfilmovskaia, distrugând pereți în trei camere la etajul 36 și provocând prăbușirea unei părți din fațadă peste o mașină parcată. Potrivit publicației Astra, clădirea ar fi la aproximativ 6 kilometri de Kremlin. Ulterior, Sobianin a mai afirmat că apărarea antiaeriană rusă a interceptat încă două drone care se îndreptau spre capitală, fără a preciza locul doborârii.
Kyiv Post notează că incidentul urmează unei serii de atacuri cu drone asupra Moscovei la începutul lunii: pe 3 mai, Sobianin a declarat că opt drone au fost interceptate în cursul zilei, iar operațiunile aeroportuare au fost temporar perturbate.
În paralel, parada de Ziua Victoriei este așteptată să fie „semnificativ redusă”, cu informații potrivit cărora, pentru prima dată din 2008, nu ar urma să fie expuse tancuri, sisteme de rachete sau artilerie. Ministerul rus al Apărării a pus schimbarea pe seama „situației operaționale curente”, în timp ce analiștii citați de publicație o leagă de lipsuri de echipamente și de preocupări de securitate în contextul loviturilor ucrainene.
Zelenski a menționat și propunerea Rusiei privind un armistițiu în jurul datei de 9 mai, sugerând că miza ar putea fi securizarea paradei. Potrivit materialului, propunerea ar fi urmat unei convorbiri telefonice de 90 de minute între Vladimir Putin și președintele SUA, Donald Trump. Zelenski a reiterat că poziția Ucrainei vizează un armistițiu pe termen lung, care să ofere securitate reală civililor.
Amenințarea explicită privind posibile lovituri cu drone asupra unui eveniment simbolic, cu invitați străini, ridică presiunea asupra aparatului de securitate rus și complică ecuația diplomatică din jurul unui eventual armistițiu scurt. Kyiv Post mai arată că, la 1 mai, șapte lideri străini erau așteptați la Moscova, potrivit publicației ruse The Insider, inclusiv lideri din Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan, precum și Robert Fico, premierul Slovaciei (cu mențiunea că, potrivit declarațiilor slovace citate de presa rusă, acesta nu ar intenționa să participe la parada militară, ci să depună flori la Mormântul Ostașului Necunoscut).
În același timp, Zelenski a insistat că presiunea prin sancțiuni trebuie menținută, în special asupra sectorului petrolier, industriei și băncilor rusești, și a cerut coordonare mai strânsă cu Europa pe tehnologii ofensive și defensive, inclusiv în domeniul dronelor.
Recomandate
Atacurile rusești cu drone asupra porturilor ucrainene s-au intensificat puternic în 2026, crescând riscul de blocaje logistice și presiunea pe exporturile care aduc valută economiei Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează o relatare Reuters. Kievul afirmă că Rusia a folosit peste 800 de drone în atacurile din primele patru luni ale anului 2026, de peste 10 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, vizând infrastructura portuară ucraineană. Miza economică: porturile din Odesa, esențiale pentru exporturi Menținerea deschisă a porturilor maritime din regiunea sudică Odesa este prezentată drept un obiectiv critic pentru Ucraina în timpul războiului, întrucât exporturile – în principal de cereale – sunt importante pentru veniturile în valută forte. În pofida atacurilor, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksii Kuleba , a declarat că de la începutul anului au fost procesate în porturile ucrainene peste 30 de milioane de tone de mărfuri. Impact operațional: atacuri aproape zilnice și pagube acumulate Regiunea sudică a Ucrainei a fost ținta aproape zilnică a atacurilor rusești în ultimele luni, oficialii raportând cu regularitate „daune aduse infrastructurii și depozitelor portuare”. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022 , atacurile rusești au deteriorat sau distrus parțial peste 900 de instalații portuare, inclusiv 177 de nave civile, potrivit declarațiilor lui Kuleba pe Telegram. [...]
Ai dreptate să corectezi nuanța: Rusia a anunțat deja un armistițiu, însă pentru o altă perioadă (8–9 mai) și fără coordonare directă cu Ucraina. Formularea trebuia să reflecte această diferență, nu absența totală a unei reacții. Iată varianta revizuită: Ucraina anunță armistițiu din 6 mai și cere sincronizare cu Rusia potrivit Ukrinform , într-un context în care Moscova a comunicat deja o pauză separată a ostilităților. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că încetarea focului va intra în vigoare la miezul nopții dintre 5 și 6 mai 2026, precizând că Ucraina nu a primit o notificare oficială directă din partea Rusiei privind coordonarea unui astfel de demers, în ciuda mesajelor apărute în spațiul public. Liderul de la Kiev a justificat decizia prin necesitatea protejării vieților omenești, subliniind că acestea sunt mai importante decât orice eveniment simbolic. El a transmis că Ucraina va acționa „în mod reciproc”, în funcție de pașii concreți ai Moscovei, sugerând că armistițiul ar putea deveni efectiv doar în condiții de reciprocitate. Între timp, Rusia a anunțat un armistițiu unilateral pentru perioada 8–9 mai , legat de comemorarea victoriei sovietice din 1945.Totuși, acest calendar diferit și lipsa unei înțelegeri comune evidențiază absența unei coordonări reale între cele două părți. Situația actuală, pe scurt: Ucraina propune armistițiu începând cu 6 mai 2026 Rusia a anunțat separat o încetare a focului pentru 8–9 mai Nu există un acord comun sau mecanism de implementare Ucraina nu a fost implicată în discuțiile ruso-americane pe acest subiect În lipsa unei alinieri între datele și condițiile propuse, inițiativele par mai degrabă gesturi politice distincte decât pași concreți către o încetare coordonată a conflictului. [...]
Rusia își schimbă operarea aparatului de stat în jurul lui Vladimir Putin , după ce atacurile ucrainene cu drone au amplificat temerile de asasinat și au dus la înăsprirea protocoalelor de securitate, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. În ultimele luni, Serviciul Federal de Protecție (FSO) – structura care asigură paza înalților oficiali – ar fi „întărit drastic” măsurile din jurul președintelui rus. Conform unor persoane apropiate serviciilor de informații europene, citate de Financial Times, Putin petrece mai mult timp în buncăre subterane, este mai izolat și s-a îndepărtat de „afacerile civile”, concentrându-se pe războiul din Ucraina. Ce măsuri concrete ar fi fost introduse Financial Times descrie o serie de schimbări operaționale, de la limitarea deplasărilor până la restricții pentru personalul din proximitatea președintelui: Putin și-ar fi redus vizitele, iar verificările de securitate pentru cei care îl întâlnesc în persoană ar fi fost înăsprite suplimentar. Președintele rus și familia sa ar fi încetat să mai meargă la reședințe din regiunea Moscova și din zona Valdai (nord-vest). Putin ar petrece mai mult timp în buncăre, inclusiv în zona Krasnodar (sudul Rusiei), lucrând de acolo „timp de câteva săptămâni”, în timp ce presa de stat ar folosi imagini preînregistrate pentru a menține aparența de normalitate. Personalului din cercul apropiat (inclusiv bucătari, fotografi, gărzi de corp) i s-ar fi interzis să folosească transportul public și telefoane mobile sau dispozitive conectate la internet în preajma sa; în locuințele acestora ar fi fost instalate sisteme de supraveghere. Agenți FSO ar efectua verificări extinse cu unități canine și ar fi staționați de-a lungul malurilor râului Moscova, pregătiți să reacționeze la atacuri cu drone. În același context, persoane din Rusia care îl cunosc pe Putin au spus că recentele întreruperi ale internetului la Moscova ar fi, „cel puțin parțial”, legate de securitatea președintelui și de protecția anti-drone, potrivit relatării. De ce contează: efecte în lanț în aparatul de securitate și în guvernare Potrivit Financial Times, preocupările de securitate nu s-ar limita la Putin. La o întâlnire de la sfârșitul anului trecut, reprezentanți ai serviciilor de securitate s-ar fi acuzat reciproc pentru eșecul de a proteja personal militar de rang înalt, inclusiv în cazul uciderii general-locotenentului Fanil Sarvarov, menționat ca parte a unei serii de atacuri legate de Ucraina. În urma acestor tensiuni, Putin ar fi însărcinat FSO să asigure securitatea a 10 generali superiori (inclusiv trei adjuncți ai lui Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General), care până atunci ar fi fost singurul ofițer aflat sub o astfel de protecție. Publicația mai notează că înăsprirea securității ar coincide cu o reorientare a președintelui spre conducerea războiului: Putin s-ar întâlni zilnic cu oficiali militari și ar acorda audiențe mult mai rar oficialilor fără legătură directă cu conflictul. Contextul invocat de Financial Times Financial Times plasează accelerarea acestor măsuri începând cu luna martie, pe fondul intensificării îngrijorărilor Kremlinului privind o lovitură de stat sau o tentativă de asasinat, „în special cu implicarea dronelor”. Este menționat și „șocul” unei operațiuni ucrainene cu drone, precum și atacuri asupra aerodromurilor rusești „dincolo de Cercul Polar Arctic”, anul trecut. Separat, o a doua persoană familiară cu președintele a indicat, potrivit aceleiași relatări, că temerile de securitate ar fi fost alimentate și de capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, de către SUA în ianuarie. În plan intern, Financial Times afirmă că izolarea lui Putin ar alimenta frustrarea în rândul rușilor, iar sondaje susținute de stat și independente ar indica o scădere a ratelor de aprobare la cel mai redus nivel din toamna lui 2022, când a fost anunțată o mobilizare parțială. [...]
Ucraina și Slovacia pregătesc o reuniune comună de guvern la final de iunie , un pas care poate debloca proiecte bilaterale cu efect direct în conectivitatea regională, inclusiv pe transport, după o perioadă de tensiuni între Kiev și Bratislava, potrivit Digi24 . Întâlnirea dintre premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Erevan, în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE). Cei doi au convenit să pregătească o reuniune comună a guvernelor de la Kiev și Bratislava, menită să consolideze relațiile bilaterale și sprijinul Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Robert Fico a spus, într-un comunicat preluat de EFE, potrivit Agerpres, că reuniunea comună ar urma să aibă loc „la sfârșitul lunii iunie”, fie la Bratislava, fie la Kiev. Premierul slovac a susținut că formatul ar trebui să producă „rezultate concrete”, dând ca exemplu crearea de legături de transport între cele două țări. Zelenski a transmis, într-un mesaj pe rețeaua X, că Slovacia sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE și este pregătită să o asiste „pe acest drum”. Înaintea întâlnirii de la Erevan, cei doi au avut și o discuție telefonică, după care Fico a confirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniune. Contextul tensiunilor: conducta Drujba și acuzațiile de „șantaj politic” Relațiile dintre Ucraina și Slovacia (și, separat, Ungaria) s-au deteriorat suplimentar de la sfârșitul lunii ianuarie, după oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei, în urma unui atac cu drone al Rusiei. În acest context, Zelenski a invocat durata reparațiilor, în timp ce Viktor Orban și Robert Fico au acuzat Ucraina că ar fi tergiversat lucrările, descriind situația drept o formă de presiune politică, pe fondul disputelor legate de sprijinul pentru Ucraina și de perspectiva aderării la UE. Potrivit informațiilor citate, după ce Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie, Ucraina a finalizat reparațiile, iar Zelenski a anunțat pe 21 aprilie repunerea conductei în funcțiune. Ce urmează Dacă reuniunea comună de guvern va avea loc la final de iunie, aceasta ar putea deveni primul cadru formal pentru relansarea cooperării practice dintre cele două state, cu accent pe proiecte de transport și pe coordonarea politică legată de parcursul european al Ucrainei. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre proiecte concrete deja agreate. [...]
Canada își crește contribuția operațională la sprijinul militar pentru Ucraina printr-un nou pachet de 270 de milioane de dolari canadieni, anunțat de premierul Mark Carney după o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Pachetul, evaluat la 270 de milioane de dolari canadieni (circa 200 de milioane de dolari americani), a fost oferit în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE), relatează agenția EFE, citată de Digi24. Cum va fi folosit ajutorul Noul sprijin canadian urmează să fie direcționat către achiziția de „echipamente militare esențiale” prin mecanismul PURL („Lista de Necesități Prioritare pentru Ucraina”), o inițiativă NATO prin care țări europene membre ale Alianței și Canada cumpără din SUA arme și muniții destinate Ucrainei, potrivit Agerpres. Din perspectiva implementării, folosirea PURL indică o rută de aprovizionare standardizată, cu achiziții centralizate pe o listă de priorități, în locul unor livrări punctuale, negociate separat. Mesajul politic și pașii următori În discuția cu Zelenski, Mark Carney a reafirmat angajamentul Canadei de a continua sprijinul militar, financiar și „de altă natură” pentru Ucraina, conform biroului său de presă. Cei doi au discutat și despre modalități de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a intra în „negocieri cu bună-credință”, precum și despre rolul Canadei în reconstrucția postbelică a Ucrainei. Context NATO: ținta de 60 de miliarde de dolari pentru 2026 În aprilie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să nu „piardă din vedere Ucraina” și să sporească ajutorul militar, stabilind ca obiectiv pentru acest an 60 de miliarde de dolari (echivalentul a circa 51 de miliarde de euro), relatează AFP și Reuters. „Trebuie să fim atenţi că suntem capabili să asigurăm un sprijin neîntrerupt pentru Ucraina”, spunea Rutte. [...]
Volodimir Zelenski cere ca Europa să fie parte a negocierilor de pace , argumentând că UE trebuie să își coordoneze poziția și să intre într-un „format diplomatic funcțional” care să includă explicit actorii europeni, potrivit G4Media . Mesajul, transmis la Erevan, vine pe fondul discuțiilor despre arhitectura de securitate a continentului și al nevoii Ucrainei de sprijin suplimentar pentru apărare. În discursul susținut la un summit internațional în Armenia, președintele ucrainean a spus că este în contact cu Statele Unite și că înțelege „opiniile și pozițiile” Washingtonului, dar a insistat că „ar fi bine” ca Europa să vorbească „pe o singură voce” în negocierile de pace. „Trebuie să găsim un format diplomatic funcțional, iar Europa trebuie să fie la masa negocierilor.” De ce contează: presiune pentru o poziție europeană unitară Insistența lui Zelenski pe o voce comună a Europei indică o miză de reglementare și guvernanță: cine stabilește mandatul și condițiile unei eventuale păci și cum sunt reprezentate interesele europene într-un proces care poate redesena angajamentele de securitate din regiune. În același timp, apelul sugerează că Ucraina urmărește să evite un cadru de negociere dominat de actori non-europeni, în condițiile în care consecințele unui acord (garanții de securitate, reconstrucție, sancțiuni, fluxuri comerciale) ar afecta direct UE. Sprijin militar și cooperare UE–Ucraina pe drone Zelenski și-a reiterat solicitarea pentru sprijin suplimentar, menționând mecanismul „Lista de cerințe prioritare pentru Ucraina” (PURL) și nevoia de noi pachete pentru a obține mijloace de apărare împotriva atacurilor balistice ale Rusiei. Separat, el a anunțat că a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , să avanseze lucrările pentru un posibil acord privind dronele între Ucraina și Uniunea Europeană, după o discuție în marja summitului Comunității Politice Europene din Armenia. Zelenski a precizat că au fost analizate „detaliile” unei potențiale cooperări în domeniul securității. [...]
