Știri
Știri din categoria Politică
Înaintea votului la moțiunea de cenzură, PSD își disciplinează parlamentarii și acuză PNL de „cumpărare de voturi”, potrivit stenogramelor din ședința internă relatate de Antena 3. Mesajul transmis de Sorin Grindeanu către liderii partidului mizează pe ideea că presiunile și negocierile purtate de liberali pentru a salva Guvernul nu au produs rupturi în tabăra PSD.
Conform sursei citate, Grindeanu le-ar fi spus colegilor că „emisarii lui Bolojan”, coordonați de europarlamentarul Dan Motreanu, „au eșuat lamentabil” în încercarea de a obține voturi împotriva moțiunii, susținând că „toți parlamentarii PSD au rezistat asaltului”.
În aceeași intervenție, liderul PSD ar fi acuzat PNL că ar fi „vândut adeziuni” în schimbul unor posturi în administrație, menționând explicit Administrația Cimitirelor. În stenogramele prezentate, Grindeanu descrie discuțiile ca fiind motivate de „funcții și bani”, nu de „principii și valori”.
„Este totuși un semn de mare disperare să ajungi să vinzi adeziuni la Brătieni, în schimbul unor posturi la Administrația Cimitirelor. Să nu credeți că în birourile alea obscure au negociat principii și valori. Au șobolănit funcții și bani. Atât a ținut reforma domnului Bolojan. Mâine vom schimba direcția greșită în care merge România”.
Tot potrivit informațiilor prezentate, Claudiu Manda, secretarul general al PSD, ar fi afirmat în ședință că inițiatorii moțiunii ar avea „peste 270 de voturi”, „și asta fără voturile PNL”.
„Mergem înainte. Nu putem lăsa România pe mâna unor șacali. PSD va salva încă o dată țara”.
Pe partea PNL, Antena 3 relatează că Dan Motreanu ar fi admis, într-o ședință cu grupurile parlamentare ale liberalilor la care a participat și premierul Ilie Bolojan, că discuțiile purtate cu 50 de semnatari ai moțiunii nu au dus la un rezultat favorabil. În paralel, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care ar fi discutat cu parlamentari din mai multe partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, pentru a-i convinge să nu voteze demiterea Guvernului.
Informațiile provin din relatări atribuite unor „surse” și stenograme prezentate de publicație; articolul nu include documentele în integralitate sau confirmări independente ale acuzațiilor. Contextul imediat este votul asupra moțiunii de cenzură, unde miza operațională pentru partide este menținerea coeziunii interne și controlul voturilor în plen.
Recomandate
PNL își calibrează strategia electorală pe baza unui avans fragil în sondaje , după ce în ședința grupului deputaților liberali au fost prezentate date interne care ar plasa partidul pe locul al doilea, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis colegilor de secretarul general Dan Motreanu , care a susținut că formațiunea este „pe direcția corectă” și că trendul ar fi pozitiv. Ce arată cifrele invocate în ședința internă Potrivit declarațiilor relatate din întâlnirea internă, PNL ar depăși pragul de 20% dacă intenția de vot ar fi calculată doar în rândul celor care spun că merg sigur la urne. „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, din cei care spun că merg sigur la vot, PNL ar trece de 20%, PSD ar fi pe la 15 procente. PNL este astăzi, clar, al doilea partid din România”, a spus Dan Motreanu. În același timp, Motreanu a indicat că și raportat la totalul respondenților PNL s-ar menține pe locul al doilea, însă cu un avantaj mic în fața PSD: 19% pentru PNL, față de „aproape 18%” pentru PSD. „Dacă ne raportăm chiar și la total chestionați tot pe doi suntem. Pentru că intenția de vot a ajuns la 19 procente pentru PNL, în timp ce PSD are aproape 18%. Dar, repet, contează trendul și contează cine merge sigur la vot.” De ce contează: diferența vine din prezența la vot, nu dintr-un scor detașat Din datele prezentate în ședință reiese că poziționarea PNL pe locul al doilea depinde puternic de segmentul „votanților siguri”, ceea ce mută accentul operațional pe mobilizare și pe capacitatea partidului de a-și transforma simpatia declarată în prezență efectivă la urne. În același context, Dan Motreanu a susținut și că președintele partidului ar fi „cel mai credibil lider al dreptei”, cu „popularitate în creștere”, menționând că „în același sondaj se duce spre 30 la sută”. Publicația nu oferă detalii despre metodologia sondajului sau despre cine l-a realizat. [...]
O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro , pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară. Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene. Cinci canale de finanțare expuse, potrivit analizei Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate: Fondurile rămase de atras din PNRR : analiza indică faptul că România „mai are de luat circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, condiționat de reforme precum salarizarea în sectorul public, reforma companiilor de stat, reforme în energie, modernizarea PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea spitalelor. Este menționat și un termen-limită: 31 august (în text, „adică 4 luni” de la data publicării). Banii deja primiți din PNRR , care ar putea fi ceruți înapoi dacă reformele sunt anulate, printr-un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Ca exemplu este dat jalonul de decarbonizare , în contextul restructurării Complexului Energetic Oltenia și al concedierilor. Împrumuturile de 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru domeniul militar prin programul SAFE , unde analiza afirmă că PSD ar vrea influență în alocare, iar AUR ar fi anunțat că vrea să oprească programul, ceea ce ar putea afecta derularea contractelor. Fondurile de coeziune , care ar putea fi suspendate dacă România ratează țintele de deficit bugetar în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv . Textul notează că guvernul Bolojan ar fi reușit în 2025 scăderea deficitului „în premieră” după cinci ani de creștere și că a „stopat, temporar” riscul de suspendare, dar avertizează că o schimbare de politici ar redeschide subiectul. Viitoarele fonduri UE din următorul buget multianual, aflat în negociere, unde o parte din alocări ar urma să fie condiționate de reforme „exact ca în cazul PNRR”. Analiza susține că o absorbție slabă pe PNRR ar putea fi folosită ca argument pentru tăieri viitoare. De ce contează economic: condiționalitatea devine mai greu de „negociat” Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre. În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări. Context politic invocat în analiză Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL. Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie. Ce urmează, în termenii riscului financiar În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit: Capacitatea României de a închide rapid reformele și jaloanele PNRR înainte de termenul menționat (31 august). Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului , pentru a evita escaladarea riscului de suspendare a fondurilor de coeziune în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”. [...]
PSD mizează pe o majoritate mai largă decât semnăturile strânse pentru moțiune , iar mesajul transmis cu o zi înainte de vot indică negocieri în curs pentru a atinge pragul de demitere a Guvernului Bolojan, potrivit news.ro . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , afirmă că moțiunea de cenzură „trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”. PSD și AUR au depus moțiunea cu 254 de semnături, iar pentru adoptare sunt necesare 233 de voturi în Parlament, ceea ce ar duce la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Într-o postare pe Facebook, Manda susține că „actuala formulă de guvernare nu mai răspunde nevoilor reale ale oamenilor” și că votul de marți ar trebui să „închidă această etapă” și să creeze „premisele unei guvernări funcționale”. Ce semnal transmite PSD înaintea votului Dincolo de pronosticul privind voturile, mesajul PSD pune accent pe reconfigurarea majorității după moțiune, cu o țintă explicită: o „majoritate pro-europeană” care să guverneze „stabil și predictibil”. „Avem nevoie de decizii rapide şi asumate din partea tuturor liderilor pentru a construi o majoritate pro-europeană, capabilă să guverneze stabil şi predictibil, cu rezultate concrete pentru oameni.” Miza economică invocată în mesaj Manda leagă schimbarea guvernării de câteva direcții economice și sociale, fără a detalia măsuri concrete, dar cu o listă de priorități enunțate: „protejarea veniturilor oamenilor”; „accelerarea investițiilor”; „o direcție clară economiei”; „corectarea dezechilibrelor fără a pune presiune suplimentară pe oameni”. Votul asupra moțiunii este programat marți, iar pragul de 233 de voturi rămâne condiția formală pentru demiterea Executivului. [...]
George Simion mizează pe voturile PSD pentru a demite Guvernul Bolojan , susținând că „aritmetica politică” face ca moțiunea de cenzură să aibă „o șansă de 99%” să treacă la votul programat a doua zi, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute luni, la Europa FM, în emisiunea „România în direct”, moderată de Cătălin Striblea. Liderul AUR a spus că se bazează pe faptul că PSD a ieșit primul la alegerile din 1 decembrie 2024, iar AUR este „partidul numărul 2”, ceea ce ar crea, în opinia sa, o majoritate suficientă pentru adoptarea moțiunii. Miza politică: schimbarea majorității care a ținut Guvernul în funcție Simion a afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan „a stat” până acum pentru că a fost susținut de PSD și că, din perspectiva sa, elementul nou este retragerea sprijinului PSD pentru actuala guvernare, pe care a numit-o „așa-zisă pro-europeană”. Totodată, liderul AUR a argumentat că formațiunea sa nu poate „oferi acestei guvernări o majoritate”, invocând faptul că în ultimele 10 luni AUR a fost critic și a depus mai multe moțiuni de cenzură. Atacuri la Nicușor Dan și poziționarea față de PSD În același context, Simion a lansat atacuri la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că este „cel mai bun prieten al PSD-ului”. Întrebat dacă AUR consideră în continuare PSD un partid corupt, Simion a răspuns că „este evident”, dar a mutat accentul pe obiectivul imediat al moțiunii: „Este evident acest lucru, pentru că nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de trecutul partidelor pe care noi le contestăm. Dar mâine avem o moțiune de cenzură.” Critici la adresa lui Ilie Bolojan: „măsuri nefaste” și impact asupra vulnerabililor Simion a susținut că guvernarea ar fi afectat „oamenii vulnerabili” și „economia României” prin măsurile luate și a afirmat că Bolojan „în loc să taie prima oară de la clasa privilegiată” ar fi vizat „persoanele cu dizabilități, mame, pensionari”. Ce urmează: votul pe moțiunea de cenzură este programat a doua zi, iar Simion susține că rezultatul este practic decis de configurația parlamentară și de poziționarea PSD. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan aduce AUR și PSD în aceeași inițiativă parlamentară , iar George Simion încearcă să limiteze costul politic al acestei asocieri, menținând public eticheta de „partid corupt” pentru PSD, potrivit Antena 3 . Liderul AUR a fost întrebat la Europa FM dacă PSD „rămâne un partid corupt”, după ce formațiunea sa a depus o moțiune de cenzură comună cu social-democrații. Simion evitase să răspundă la aceeași întrebare cu o săptămână înainte, într-o conferință de presă, notează publicația. „Este evident acest lucru, pentru să nu s-a schimbat de pe o săptămână pe alta vreun aspect care ține de prezentul și trecutul partidelor pe care le contestăm.” În același context, Simion a legat însă agenda imediată a partidului de moțiunea de cenzură și de obiectivul de a-l „da pe Ilie Bolojan jos”, precizând că documentul a fost semnat „cu parlamentari de la alte partide”. Ce înseamnă politic: cooperare punctuală, mesaj de delimitare Declarațiile vin pe fondul unei tensiuni între discursul tradițional anti-PSD al AUR și colaborarea punctuală din Parlament, atunci când există un interes comun. În cazul moțiunii împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan, Antena 3 arată că inițiativa a strâns semnături din mai multe tabere, însă „cele mai multe” au venit de la PSD și AUR. Întrebat dacă PSD este „pro-european”, Simion a răspuns că nu poate face această afirmație, potrivit aceleiași surse. Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată, iar miza imediată este dacă majoritatea necesară pentru demiterea guvernului poate fi construită dincolo de această convergență temporară PSD–AUR. [...]
AUR renunță la presiunea votului „la vedere” la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, mizând pe votul individual al parlamentarilor, într-un moment în care aritmetica din Parlament rămâne strânsă, potrivit Antena 3 . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că formațiunea nu condiționează exprimarea votului cu „bilele la vedere”, lăsând la latitudinea fiecărui ales cum votează. Declarațiile au fost făcute luni, înaintea dezbaterii și votului programate marți în Parlament. Peiu a susținut, totodată, că este „exclus” ca vreun parlamentar AUR să nu voteze moțiunea și a afirmat că toți cei 90 de parlamentari ai partidului vor fi prezenți și vor vota „pentru” moțiunea de cenzură. De ce contează: votul secret crește incertitudinea într-un vot la limită Decizia de a nu cere vot „la vedere” reduce capacitatea conducerii partidului de a demonstra public disciplina de vot și amplifică, practic, zona de incertitudine într-un scrutin descris ca decisiv pentru soarta Guvernului. În același context, materialul notează că unii aleși care au semnat inițial moțiunea au anunțat ulterior că nu o vor mai vota, invocând refuzul de a gira „jocuri politice între PSD și AUR”. Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă de AUR și PSD. Antena 3 arată că, deși cele două partide au împreună un număr important de parlamentari, acesta nu este suficient pentru a garanta adoptarea moțiunii fără sprijin suplimentar. Mesajul politic al AUR în paralel cu moțiunea Peiu a transmis și un mesaj legat de discuțiile privind o eventuală viitoare guvernare, afirmând că AUR ar putea susține „orice guvern” care îndeplinește „câteva puncte importante” și că „nu există noțiunea de guvern minoritar”. Tot el a spus că „mingea este la Nicușor” și a adăugat că AUR nu a fost invitată, până la acel moment, la negocieri: „Nu ne-a invitat încă la discuții, vedem dacă ne cheamă la dialog”. Ce urmează Moțiunea urmează să fie dezbătută și votată marți în Parlament. În condițiile în care calculele sunt „strânse”, rezultatul depinde de voturi suplimentare față de nucleul AUR–PSD și de prezența efectivă la vot, pe fondul tensiunilor politice deja apărute în jurul demersului. [...]
