Știri
Știri din categoria Externe
OMS a declanșat identificarea și informarea pasagerilor unui zbor Airlink după confirmarea unui caz de hantavirus, o situație care pune presiune operațională pe autoritățile sanitare și pe compania aeriană, într-o rută cu frecvență redusă. Potrivit Adevărul, demersurile vizează peste 80 de persoane aflate la bordul avionului cu care o turistă olandeză a fost transferată de pe Insula Sfânta Elena la Johannesburg, unde a murit ulterior la spital.
Turista, în vârstă de 69 de ani, fusese debarcată pe Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie, „cu simptome gastrointestinale”, după ce soțul ei, de 70 de ani, murise la bordul navei de croazieră MV Hondius. Ea a fost îmbarcată pe 25 aprilie într-un avion către Johannesburg și a decedat a doua zi, pe 26 aprilie. Infecția cu hantavirus a fost confirmată abia luni, iar OMS a anunțat că au început cercetări pentru găsirea pasagerilor zborului respectiv.
Zborul a fost operat de compania sud-africană Airlink pe 25 aprilie, cu 82 de pasageri și șase membri ai echipajului, potrivit directoarei de vânzări și marketing a companiei, Karin Murray. În contextul anchetei epidemiologice, autoritățile sud-africane au cerut companiei să îi informeze pe pasageri că trebuie să contacteze Ministerul Sănătății, dacă nu au fost deja contactați.
Un element care complică gestionarea situației este specificul rutei: există o singură cursă aeriană pe săptămână între Johannesburg și Insula Sfânta Elena, iar zborul durează aproximativ patru ore.
OMS suspectează „o transmitere interumană între persoanele care au intrat în contact foarte apropiat”, a declarat Maria Van Kerkhove, directoare interimară a departamentului de prevenție și pregătire pentru epidemii din cadrul organizației.
Cazul este legat de nava MV Hondius, considerată suspectă de focar de hantavirus. Vasul ar urma să părăsească arhipelagul Capul Verde după evacuarea medicală a doi membri ai echipajului (bolnavi) și a unui pasager considerat contact apropiat cu un pacient decedat pe 2 mai.
Operatorul navei, Oceanwide Expeditions, a anunțat că cele trei persoane vor fi evacuate medical cu două avioane spre Țările de Jos. După evacuare, compania a precizat că nava se poate îndrepta spre Gran Canaria sau Tenerife (Insulele Canare, Spania), o deplasare estimată la trei zile de navigație.
MV Hondius plecase din Ushuaia (Argentina) spre Capul Verde cu 88 de pasageri și 59 de membri ai echipajului, din 23 de naționalități. OMS a anunțat anterior trei decese pe navă (un cuplu de olandezi și o turistă germană), asociate cu un posibil focar de hantavirus, care poate provoca un simptom respirator acut.
Recomandate
Armata britanică a declanșat o operațiune aeriană de urgență pentru a livra personal și oxigen pe Tristan da Cunha , după apariția unui caz suspect de hantavirus pe una dintre cele mai izolate comunități locuite din lume, relatează Antena 3 . Miza imediată este una operațională: insula nu are pistă de aterizare, iar capacitatea medicală locală este limitată, ceea ce obligă autoritățile să recurgă la soluții logistice rare și costisitoare. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 din BBC, medicii armatei britanice au fost parașutați pe Tristan da Cunha pentru a ajuta un cetățean britanic suspectat că are hantavirus. Bărbatul părăsise nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar mortal, la mijlocul lunii aprilie și se află pe insulă, unde este stabilit. Cazul a fost semnalat după ce bărbatul a raportat primele simptome la două săptămâni de la plecarea de pe navă. El este descris ca fiind în stare stabilă și se află în izolare. În total, șase cazuri de hantavirus au fost confirmate, inclusiv alți doi britanici care sunt tratați în prezent în afara navei, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a menționat și existența a două cazuri suspecte, inclusiv cel de pe Tristan da Cunha. De ce a fost nevoie de parașutare: limitări logistice și resurse „critice” Ministerul Apărării din Regatul Unit a transmis că, pe lângă echipa medicală, sâmbătă a fost lansat dintr-un avion A400M RAF și oxigen, proviziile ajungând la un „nivel critic” pe insulă. Tristan da Cunha este un arhipelag din Atlanticul de Sud, considerat printre cele mai îndepărtate insule din lume. Insula are 221 de locuitori, nu are pistă de aterizare și poate fi accesată doar cu barca, ceea ce complică orice intervenție rapidă, mai ales în context medical. Cum s-a desfășurat intervenția militară Echipa trimisă a inclus șase parașutiști și doi medici din Brigada 16 Asalt Aerian, care au zburat de la RAF Brize Norton. Doi dintre parașutiști au sărit în tandem cu o asistentă de terapie intensivă și un medic de terapie intensivă, care urmează să sprijine insula, unde în mod obișnuit există o echipă medicală formată din două persoane. Ministerul Apărării a precizat că este prima dată când armata britanică parașutează personal medical pentru a oferi sprijin umanitar. Contextul focarului de pe MV Hondius și riscul de transmitere La aproape o lună după primul deces la bordul MV Hondius, nava a ajuns în Tenerife, unde sunt în curs planuri pentru repatrierea a peste 100 de persoane aflate la țărm, potrivit informațiilor din articol. Trei persoane au murit în urma focarului, inclusiv două cazuri confirmate ca hantavirus. Hantavirusul este un grup de virusuri transmise de rozătoare. În mod obișnuit, majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la persoană la persoană, însă tulpina Andes — identificată la mai multe persoane care se aflaseră pe nava de croazieră olandeză — se transmite interuman, conform explicațiilor din material. Ce urmează Pe termen scurt, intervenția vizează stabilizarea cazului suspect de pe insulă și acoperirea deficitului de oxigen și suport medical. În paralel, rămâne în derulare gestionarea situației de pe MV Hondius, inclusiv planurile de repatriere a persoanelor ajunse la țărm în Tenerife, în condițiile în care autoritățile sanitare monitorizează atât cazurile confirmate, cât și pe cele suspecte. [...]
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Teheranul ridică miza negocierilor cu SUA, pe fondul unui răspuns transmis Washingtonului printr-un mediator pakistanez, iar mesajele publice ale conducerii iraniene indică o linie dură care poate complica orice dezescaladare rapidă în regiune, potrivit Digi24 . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că discuțiile despre „dialog sau negocieri” nu echivalează cu „capitulare sau retragere”, într-o postare pe X, relatare atribuită de Digi24 CNN, preluată de News.ro. El a adăugat că obiectivul ar fi „apărarea drepturilor națiunii iraniene” și a intereselor naționale „cu o forță hotărâtă”. În același registru, un membru al Comisiei de securitate a parlamentului iranian, Ebrahim Rezaie , a afirmat că „timpul lucrează împotriva americanilor” și că, în opinia sa, „cea mai bună opțiune” pentru SUA ar fi „să se predea și să facă concesii”, invocând necesitatea adaptării la o „nouă ordine regională”. Vicepreședintele parlamentului, Ali Niksad, descris ca susținător al liniei dure, a declarat la rândul său că Statele Unite și-ar fi încercat „norocul împotriva unui Iran mare și puternic” și că ar trebui „să accepte consecințele”. Ce se știe despre răspunsul Iranului și ce urmează Digi24 notează că presa de stat iraniană a oferit puține detalii despre răspunsul transmis printr-un mediator pakistanez, limitându-se la ideea că, „potrivit cadrului propus”, negocierile din această etapă s-ar concentra pe „problema încetării războiului în regiune”. În lipsa unor informații publice suplimentare despre conținutul răspunsului și despre calendarul discuțiilor, rămâne neclar dacă schimbul de mesaje va duce la negocieri efective sau va alimenta, prin retorică, o poziționare și mai rigidă a părților. [...]
Franța încearcă să reducă riscul unei escaladări în Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări navale franceze și britanice, potrivit Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a spus că Parisul „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară în strâmtoare, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”, cu obiectivul de a menține libertatea de navigație. Declarațiile au fost făcute la Nairobi, în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care Parisul și Londra au anunțat trimiterea unor nave militare în regiune. Macron a insistat că nu a fost vorba de o decizie de desfășurare, ci de pregătirea pentru o eventuală punere în practică a unei misiuni. Miza: traficul maritim și fluxurile de energie Macron a afirmat că Franța își menține poziția de a se opune „oricărei blocade din partea oricui”, fie americană, fie iraniană, și că respinge „impunerea unei taxe din partea oricui”, în numele libertății de navigație. Totodată, liderul francez a descris o „misiune ad hoc”, realizată împreună cu britanicii, care ar fi reunit 50 de țări și organizații internaționale, cu scopul de a asigura reluarea traficului maritim „cât mai repede”, inclusiv pentru transporturi de: îngrășăminte, hrană, hidrocarburi. Contextul diplomatic și semnalul militar În a doua zi a turneului său în Africa, Macron a susținut că „întregul continent african este în prezent victima blocadei” asupra strâmtorii, pe unde tranzitează, în mod obișnuit, o parte importantă din petrolul exportat din Orientul Mijlociu. Franța a anunțat săptămâna trecută că portavionul „Charles-de-Gaulle” a traversat Canalul Suez pentru a fi pregătit în cazul punerii în practică a misiunii menționate. Informațiile despre reacția lui Macron și despre amenințarea Iranului sunt atribuite agenției France Presse, preluată de Agerpres, conform aceleiași surse. [...]
Germania transmite că nu vede o bază credibilă pentru negocieri UE–Rusia , respingând ideea ca fostul cancelar Gerhard Schröder să joace un rol de mediator în discuții despre pacea din Ucraina, potrivit Antena 3 . Mesajul Berlinului indică o linie de prudență instituțională: fără semnale concrete din partea Moscovei, orice „format” de dialog riscă să fie tratat ca instrument politic, nu ca negociere. Propunerea a fost atribuită președintelui rus Vladimir Putin, în contextul în care președintele Consiliului European, Antonio Costa , a spus recent că există „potențial” ca Uniunea Europeană să negocieze cu Rusia și să discute viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Putin a afirmat că, dacă astfel de discuții ar avea loc, Schröder ar fi mediatorul său preferat. De ce respinge Berlinul: „nu e credibil” fără schimbări din partea Rusiei Un oficial german, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia „nu și-a schimbat nicio condiție”. Același oficial a indicat și un posibil test inițial al intențiilor Moscovei: disponibilitatea de a prelungi un armistițiu de trei zile. În aceeași logică, oficialul a susținut că Putin ar fi făcut „o serie de oferte false” cu scopul de a diviza alianța occidentală. Condiția pusă de guvernul german: coordonare cu UE și Ucraina Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul nu a văzut semne că Moscova ar fi interesată de „negocieri serioase” și a punctat că orice discuții cu Uniunea Europeană ar trebui coordonate îndeaproape cu statele membre și cu Ucraina. Contextul sensibil: legăturile lui Schröder cu Rusia și episodul Baku Antena 3 amintește că, după plecarea din funcție în 2005, Gerhard Schröder a preluat rapid conducerea unui consorțiu controversat de gazoduct germano-rus, ceea ce i-a adus critici dure în Germania pentru apropierea de Putin. În plus, publicația menționează un scandal politic izbucnit anul trecut, după ce parlamentul german a deschis o investigație privind un deputat SPD, pe fondul unor presupuse discuții secrete cu apropiați ai lui Putin la Baku. Ralf Stegner, membru al comisiei parlamentare de control din Bundestag, a participat la o reuniune în aprilie 2025, alături de politicieni SPD și CDU; printre interlocutori s-ar fi numărat Viktor Zubkov (Gazprom) și Valeri Fadeev, aflat pe lista de sancțiuni a UE. În ansamblu, reacția Berlinului sugerează că, în lipsa unor pași verificabili din partea Rusiei, Germania nu validează nici ideea unui mediator asociat cu Moscova, nici perspectiva unor discuții UE–Rusia care să ocolească coordonarea cu Ucraina și statele membre. [...]
Benjamin Netanyahu spune că războiul cu Iranul nu e încheiat, iar miza rămasă este „retragearea” uraniului îmbogățit , potrivit HotNews , care citează un extras dintr-un interviu acordat postului CBS. Mesajul indică faptul că, din perspectiva Israelului, obiectivul operațional se mută de la lovituri militare la controlul efectiv al materialelor nucleare și al infrastructurii de îmbogățire. Netanyahu a afirmat că războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri”, dar „nu s-a terminat”, deoarece „rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogățit – care trebuie retrase din Iran”. În aceeași logică, premierul israelian a spus că mai există și „instalații de îmbogățire” care trebuie „destructurate”. Întrebat cum ar putea fi „extras” uraniul din Iran, Netanyahu a răspuns că Israelul ar urma să meargă „acolo” și să îl ia. „O să mergem acolo şi o să-l luăm.” Ce schimbă declarația: de la conflict la o problemă de control și implementare Dincolo de retorică, declarația mută accentul pe o chestiune concretă: cine și cum ar putea pune mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit și cum ar fi neutralizate instalațiile de îmbogățire. În termeni operaționali, asta sugerează că Israelul condiționează ideea de „final” al războiului de o acțiune fizică asupra materialelor și infrastructurii, nu doar de degradarea lor prin atacuri. Netanyahu a legat această posibilă acțiune de un eventual acord și de o implicare americană, invocând o discuție cu președintele Donald Trump. „Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile HotNews relatează că declarațiile provin dintr-un extras al interviului difuzat duminică. Nu sunt oferite detalii despre cadrul unui posibil „acord”, despre mecanismul concret de „retrageare” a uraniului sau despre calendar, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi implementată o astfel de operațiune și cine ar participa efectiv. [...]
