Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își mută presiunea asupra Armeniei dinspre militar spre economic, pe fondul apropierii Erevanului de Uniunea Europeană și al găzduirii unor summituri europene, potrivit Libertatea. În paralel, voci pro-Kremlin cer măsuri extreme, inclusiv atacarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei acestuia la Erevan.
În material sunt descrise reacțiile unor bloggeri militari ruși, care critică Ministerul rus al Apărării pentru că nu ar fi doborât avionul lui Zelenski în drum spre Armenia și care ar fi preferat ca liderul ucrainean să fie „capturat” la Erevan. Vizita este prezentată de aceștia ca o lovitură pentru Rusia, în condițiile în care Armenia este descrisă în propaganda afiliată Kremlinului drept „partener strategic”.
Libertatea notează că Margarita Simonian, șefa RT, a amenințat Armenia cu o intervenție militară, invocând necesitatea „protejării populației ruse” și a intereselor Rusiei în această țară.
„Este momentul să ne gândim cum să protejăm populația rusă și interesele noastre în această țară.”
Articolul amintește că acest motiv a fost folosit de Moscova pentru a-și justifica războaiele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina și susține că ar putea fi invocat și împotriva altor state, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO.
Dincolo de retorica militară, textul indică o escaladare pe zona economică. După o întâlnire la Kremlin cu premierul armean Nikol Pașinian, viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat cu „reconsiderarea relațiilor economice” în funcție de planurile Armeniei privind aderarea la UE.
În același timp, autoritățile ruse au interzis „deocamdată” vânzarea apei minerale armene „Djermuk”, motivând că ar fi constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat. Materialul plasează această mișcare în logica unui șantaj comercial, menționând că Rusia a folosit instrumente similare și împotriva Republicii Moldova, care ulterior și-a reorientat exporturile către UE.
Libertatea descrie o schimbare de direcție la Erevan, după războiul cu Azerbaidjanul și exodul a 150.000 de armeni din Nagorno-Karabah. În acest context, Armenia ar fi semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul (contestat de Rusia, potrivit articolului, deoarece medierea a fost facilitată de SUA) și ar urmări o reorientare strategică: menținerea păcii cu Azerbaidjanul, îmbunătățirea relațiilor cu Turcia și apropierea de UE, inclusiv prin părăsirea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă.
Rusia menține în Armenia o bază militară cu aproximativ 3.000 de soldați, mai arată materialul.
Summiturile de la Erevan au avut loc cu aproape o lună înainte de alegerile legislative din 7 iunie, prezentate ca un test pentru direcția strategică a țării. În articol se mai menționează că președintele francez Emmanuel Macron și premierul armean Nikol Pașinian au semnat marți un parteneriat strategic „de la apărare și până la economie”, pentru consolidarea relațiilor franco-armene.
Recomandate
Loviturile rusești au continuat după intrarea în vigoare a armistițiului unilateral anunțat de Kiev , iar episoadele de violență pun sub semnul întrebării utilitatea unor încetări temporare ale focului ca bază pentru negocieri, potrivit Agerpres . Ucraina a acuzat Rusia de un nou atac miercuri dimineață, la câteva ore după ce, la miezul nopții, ar fi început o încetare a focului anunțată unilateral de Kiev. Sirenele au sunat în mai multe regiuni, iar autoritățile ucrainene au raportat doi răniți la Harkov și avarierea unui echipament industrial în regiunea Zaporojie. În același interval, în jurul orei 04:00 GMT (07:00, ora României), autoritățile ruse nu raportaseră atacuri ucrainene, la peste șapte ore de la intrarea în vigoare a armistițiului, conform informațiilor citate. De ce contează: armistițiile scurte rămân fragile și greu de verificat Contextul imediat este marcat de un bilanț ridicat al loviturilor de marți: 28 de persoane au fost ucise în total în Ucraina, potrivit unui bilanț al autorităților locale actualizat miercuri. În paralel, autoritățile ruse au anunțat cinci morți în Crimeea ocupată, în urma unui atac ucrainean cu drone asupra localității Djankoi, marți seară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni un armistițiu pe durată nedeterminată, ca răspuns la solicitarea președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare a focului în perioada manifestațiilor legate de 9 mai. Zelenski a avertizat însă că Ucraina va răspunde „în mod simetric” oricărei încălcări. Pozițiile părților și miza negocierilor Zelenski a criticat ideea unui armistițiu limitat la câteva ore, asociat cu evenimentele de pe 9 mai, susținând că este nevoie de oprirea loviturilor „în fiecare zi”. La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a afirmat pe platforma X că Rusia „intensifică teroarea” și nu ar da semne că se pregătește să oprească ostilitățile. Pe fond, Ucraina cere de mai mult timp un armistițiu prelungit care să favorizeze negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă la scară mare din februarie 2022. Moscova refuză un armistițiu durabil, argumentând că Kievul și-ar putea întări apărarea, și cere ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, pe care armata rusă o controlează doar parțial. Context internațional și evaluări Războiul a fost discutat marți într-un apel telefonic între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, notează materialul. Analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko a apreciat că anunțul armistițiului de către Kiev este o manevră tactică pe plan „informațional și politic” și a estimat că este „aproape sigur” că niciunul dintre aceste armistiții nu va fi respectat pe deplin. În aprilie, un armistițiu de 32 de ore de Paștele ortodox a fost încălcat în numeroase rânduri pe front, chiar dacă s-a putut observa o încetare a atacurilor aeriene la mari distanțe, mai arată informațiile citate. Într-un element de context militar, o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că, pentru prima dată din vara lui 2023, zona controlată de ruși în Ucraina s-a diminuat cu circa 120 km². [...]
Președintele Finlandei spune că Europa va ajunge să reia dialogul cu Rusia, dar doar în anumite condiții , într-un semnal cu potențial de impact asupra liniei comune UE–SUA privind securitatea și războiul din Ucraina, potrivit Mediafax . Alexander Stubb a afirmat că, „în cele din urmă”, Europa va trebui să restabilească dialogul cu liderii Rusiei, însă reluarea relațiilor ar depinde „în mare măsură” de armonizarea strategiei SUA–UE față de Rusia și Ucraina, conform informațiilor citate de Live Ukraine. În argumentația sa, liderul finlandez a indicat o diferență de percepție între cele două maluri ale Atlanticului: în Europa, Rusia este văzută ca „cea mai mare amenințare la adresa securității”, în timp ce în Statele Unite această evaluare „nu este neapărat percepută în același mod”. „În Europa, Rusia este văzută ca cea mai mare amenințare la adresa securității, în timp ce în Statele Unite acest lucru nu este neapărat perceput în același mod.” Stubb a mai spus că, la un moment dat, va fi „în interesul Europei să restabilească canalele diplomatice cu Rusia”. De ce contează: condiționarea dialogului de o poziție comună UE–SUA Mesajul președintelui finlandez mută accentul de pe „dacă” pe „cum” ar putea fi reluate contactele, legând explicit orice pas de coordonarea transatlantică. În practică, această condiționare sugerează că o eventuală redeschidere a canalelor diplomatice ar fi dificil de susținut fără o convergență între Washington și capitalele europene asupra obiectivelor și instrumentelor de politică externă în dosarul Rusia–Ucraina. Context: relația cu Trump și poziția strategică a Finlandei Mediafax notează că Stubb este „unul dintre puținii lideri europeni” care au menținut o relație strânsă cu președintele american Donald Trump . Totodată, Finlanda este prezentată ca având „una dintre cele mai puternice forțe armate de pe continent” și „cea mai lungă graniță cu Rusia”, elemente care dau greutate poziției sale în dezbaterea de securitate europeană. [...]
UE a promis sprijin Armeniei pentru a-și consolida rolul de coridor de transport între Europa și Asia , în cadrul primului summit bilateral organizat marți la Erevan, potrivit Agerpres , care citează EFE. Miza economică a demersului este legată de rute logistice și de conectivitate regională: dacă Armenia reușește să se poziționeze ca „centru de transport vital”, ar putea atrage fluxuri comerciale și investiții în infrastructură, într-o zonă unde alternativele de tranzit sunt puternic influențate de riscuri geopolitice și de capacitatea de a asigura continuitatea transporturilor. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, asistența anunțată de UE a fost prezentată în contextul summitului de la Erevan, fără detalii publice în textul accesibil despre instrumentele concrete, calendar sau dimensiunea financiară a sprijinului. Articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că nu pot fi verificate din această sursă elemente precum tipul proiectelor vizate sau condiționalitățile atașate. [...]
Franța și Armenia urmează să semneze un acord de parteneriat strategic, cu accent pe apărare și oportunități economice , pe finalul vizitei oficiale a președintelui Emmanuel Macron la Erevan, potrivit Agerpres . Înaintea semnării, Macron a transmis un mesaj de susținere pentru orientarea Armeniei „spre Europa” și pentru o „cale a păcii” cu Azerbaidjanul. Totodată, el a invocat „relația unică” dintre Paris și Erevan, construită, între altele, pe primirea refugiaților armeni în Franța la începutul secolului al XX-lea și pe sprijinul acordat după cutremurul din 1988. Ce prevede finalul vizitei: apărare și economie Vizita se încheie marți cu semnarea acordului de parteneriat strategic, descris ca un instrument menit să consolideze cooperarea în domeniul apărării și să deschidă noi oportunități economice între cele două țări. Pe agenda lui Macron mai figurează vizitarea Memorialului Tsitsernakaberd, o întâlnire cu premierul Nikol Pașinian , o întâlnire cu elevii unei școli locale, depunerea unei coroane la monumentul victimelor cutremurului din 7 decembrie 1988 și participarea la un concert franco-armean. Context: gest simbolic, pe fundal diplomatic În timpul cinei oficiale de luni seară, Macron a interpretat „La Boheme”, melodie asociată cu artistul franco-armean Charles Aznavour, într-un moment în care a fost acompaniat la pian de președintele armean Vahagn Haceaturian, iar premierul Pașinian a bătut la tobe. Scena a fost distribuită pe rețelele sociale și preluată de presa franceză, fiind prezentată ca un gest simbolic al legăturilor dintre Franța și Armenia. Separat, marți, Macron a condamnat pe rețelele sale sociale atacurile Iranului asupra infrastructurilor civile din Emiratele Arabe Unite, pe care le-a calificat drept „nejustificate și inacceptabile”. [...]
Volodimir Zelenski acuză Rusia că folosește apelul la armistițiu ca instrument de propagandă , susținând că Moscova cere încetarea focului pentru 9 mai , dar continuă în paralel atacurile zilnice asupra Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a calificat drept „cinism absolut” solicitarea de armistițiu legată de manifestările de la 9 mai – ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste – în condițiile în care, spune el, atacurile continuă „în fiecare zi”. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare. În același context, atacurile cu rachete și drone din timpul nopții au ucis cel puțin cinci persoane în două regiuni ale Ucrainei, conform autorităților locale citate în material. Zelenski a mai afirmat că Rusia „ar putea înceta focul în orice moment”, iar un astfel de pas ar opri războiul și „răspunsurile” Ucrainei. El a adăugat că sunt necesari „pași reali” pentru pace și că Ucraina „va acționa în consecință”, potrivit mesajului publicat pe platforma X. [...]
Ucraina își extinde rapid capacitatea de a lovi logistica rusă la 120–150 km cu drone și rachete , într-o schimbare operațională menită să compenseze inferioritatea numerică de pe front, potrivit Agerpres . Președintele Volodimir Zelenski a declarat marți că atacurile la distanțe de peste 20 de kilometri „s-au dublat” față de luna martie și sunt de patru ori mai multe decât în februarie, indicând o accelerare a așa-numitelor „lovituri de mijloc” (atacuri asupra țintelor aflate la zeci de kilometri în spatele liniei frontului). În paralel, Kievul se confruntă cu noi ofensive rusești de-a lungul frontului de est. Ținta: lanțul logistic și comanda, nu linia întâi Conform informațiilor citate, aceste lovituri vizează în principal infrastructura care susține operațiunile rusești: centre logistice, concentrări de trupe și sisteme de apărare aeriană din spatele frontului, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a menține ritmul atacurilor. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat săptămâna trecută că, în aprilie, forțele ucrainene au lansat peste 160 de lovituri cu rază medie de acțiune, la distanțe de 120–150 de kilometri. Ce spune Kievul că a lovit în aprilie În bilanțul prezentat de autoritățile ucrainene, țintele au inclus: peste 65 de depozite logistice și de muniții; 33 de puncte de control al dronelor; 17 posturi de comandă ale trupelor, atât în teritoriile ucrainene ocupate, cât și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Într-un comunicat publicat la 1 mai, Ministerul Apărării a susținut că aceste atacuri urmăresc să „perturbe aprovizionarea” și să reducă „intensitatea bombardamentelor și mobilitatea trupelor”, descriind acțiunile din aprilie drept o „campanie sistemică de epuizare a Rusiei”. Lovituri la distanță mare și producție internă Zelenski a mai afirmat că Ucraina a atacat situri militaro-industriale rusești, inclusiv unități de producție ale forțelor de apărare din orașul Ceboksari, la aproximativ 1.500 km, folosind rachete de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern. În ansamblu, intensificarea loviturilor cu rază medie sugerează o orientare tot mai pronunțată către degradarea capacităților din spatele frontului, într-un moment în care presiunea militară rusă crește în est. [...]
