Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își mută presiunea asupra Armeniei dinspre militar spre economic, pe fondul apropierii Erevanului de Uniunea Europeană și al găzduirii unor summituri europene, potrivit Libertatea. În paralel, voci pro-Kremlin cer măsuri extreme, inclusiv atacarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei acestuia la Erevan.
În material sunt descrise reacțiile unor bloggeri militari ruși, care critică Ministerul rus al Apărării pentru că nu ar fi doborât avionul lui Zelenski în drum spre Armenia și care ar fi preferat ca liderul ucrainean să fie „capturat” la Erevan. Vizita este prezentată de aceștia ca o lovitură pentru Rusia, în condițiile în care Armenia este descrisă în propaganda afiliată Kremlinului drept „partener strategic”.
Libertatea notează că Margarita Simonian, șefa RT, a amenințat Armenia cu o intervenție militară, invocând necesitatea „protejării populației ruse” și a intereselor Rusiei în această țară.
„Este momentul să ne gândim cum să protejăm populația rusă și interesele noastre în această țară.”
Articolul amintește că acest motiv a fost folosit de Moscova pentru a-și justifica războaiele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina și susține că ar putea fi invocat și împotriva altor state, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO.
Dincolo de retorica militară, textul indică o escaladare pe zona economică. După o întâlnire la Kremlin cu premierul armean Nikol Pașinian, viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat cu „reconsiderarea relațiilor economice” în funcție de planurile Armeniei privind aderarea la UE.
În același timp, autoritățile ruse au interzis „deocamdată” vânzarea apei minerale armene „Djermuk”, motivând că ar fi constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat. Materialul plasează această mișcare în logica unui șantaj comercial, menționând că Rusia a folosit instrumente similare și împotriva Republicii Moldova, care ulterior și-a reorientat exporturile către UE.
Libertatea descrie o schimbare de direcție la Erevan, după războiul cu Azerbaidjanul și exodul a 150.000 de armeni din Nagorno-Karabah. În acest context, Armenia ar fi semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul (contestat de Rusia, potrivit articolului, deoarece medierea a fost facilitată de SUA) și ar urmări o reorientare strategică: menținerea păcii cu Azerbaidjanul, îmbunătățirea relațiilor cu Turcia și apropierea de UE, inclusiv prin părăsirea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă.
Rusia menține în Armenia o bază militară cu aproximativ 3.000 de soldați, mai arată materialul.
Summiturile de la Erevan au avut loc cu aproape o lună înainte de alegerile legislative din 7 iunie, prezentate ca un test pentru direcția strategică a țării. În articol se mai menționează că președintele francez Emmanuel Macron și premierul armean Nikol Pașinian au semnat marți un parteneriat strategic „de la apărare și până la economie”, pentru consolidarea relațiilor franco-armene.
Recomandate
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Absența lui Zelenski de la conferința de reconstrucție din Polonia complică un eveniment-cheie pentru investițiile în Ucraina , pe fondul unei crize diplomatice între Kiev și Varșovia, potrivit Agerpres . Conferința privind reconstrucția Ucrainei are loc joi și vineri, la Gdansk, și este descrisă ca un eveniment anual menit să mobilizeze investiții, cu participarea unor lideri și oficiali din sute de țări, instituții și companii. În ultimii doi ani, Volodimir Zelenski a participat la edițiile organizate la Berlin și Roma. De această dată, delegația ucraineană va fi condusă de prim-ministrul Iulia Sviridenko, care a anunțat marți absența președintelui ucrainean. Context: tensiuni Kiev–Varșovia, cu efect direct asupra agendei economice Potrivit informațiilor citate de Agerpres din EFE, absența lui Zelenski vine în contextul unei crize diplomatice declanșate după ce Polonia s-a arătat iritată de decizia liderului ucrainean de a numi o unitate a forțelor speciale după un grup naționalist ucrainean din Al Doilea Război Mondial, implicat în masacre împotriva civililor polonezi. În punctul culminant al crizei, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă decorație de stat, iar Zelenski a răspuns trimițând înapoi Ordinul Vulturul Alb și certificatul, prin scrisoare recomandată. Ce se știe despre decizie și comunicarea ei În zilele dinaintea anunțului, biroul prezidențial ucrainean ar fi evitat să răspundă corespondenților polonezi dacă Zelenski va participa la Gdansk. Marți, consilierul de comunicare Dmitro Litvin a indicat, printr-un link către un mesaj pe Telegram, anunțul Iuliei Sviridenko că ea va conduce delegația ucraineană la conferință. [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
UE nu dă semne că ar redeschide curând discuția despre readerarea Regatului Unit , chiar dacă în Marea Britanie crește percepția că Brexitul a fost o greșeală, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis pe canale diplomatice este că o eventuală revenire ar veni doar cu „constrângeri” și compromisuri pe care europenii se îndoiesc că Londra ar fi dispusă să le accepte. La zece ani de la referendumul din 23 iunie 2016, sondajele recente indică o majoritate „clară” de britanici convinși că ieșirea din UE a avut un impact negativ. În plan intern, această schimbare a alimentat dezbateri politice și o serie de formule de tip „Bregret” sau „Breturn”, folosite pentru a descrie ipoteza reintrării în Uniune, notează materialul care citează Agerpres, la rândul său pe AFP. Condiția UE: revenirea ar însemna acceptarea regulilor, nu excepții AFP a discutat cu mai mulți diplomați europeni, care au spus că statele lor ar fi deschise, în principiu, unei astfel de evoluții, însă doar dacă britanicii ar accepta „sacrificii”. Un diplomat citat în articol rezumă scepticismul astfel: „Nu sunt dispuși să accepte constrângerile asociate cu apartenența la UE.” În același timp, cele 27 de state membre „nu se grăbesc deloc” să deschidă o asemenea dezbatere. Unele capitale consideră că UE funcționează mai ușor după plecarea Londrei, inclusiv pentru că nu mai consumă timp negociind derogări și scutiri, în condițiile în care Regatul Unit a rămas în afara zonei euro și a spațiului Schengen și obținuse, istoric, inclusiv o reducere a contribuției bugetare („reducerea britanică”). Context politic la Londra: Starmer exclude readerarea, rivalii o păstrează ca opțiune În Partidul Laburist, Andy Burnham, prezentat drept cel mai serios rival intern al premierului Keir Starmer , spune că Brexitul a fost o greșeală și că speră ca Regatul Unit să revină „în familia europeană” la un moment dat, fără să avanseze un calendar sau o candidatură concretă. Starmer, în schimb, a exclus până acum readerarea și mizează pe o „încălzire” a relațiilor cu UE, potrivit articolului. Ce urmează: summit UE–Regatul Unit pe 22 iulie, cu așteptări limitate Liderii britanici și europeni ar urma să evalueze relația la un summit programat pe 22 iulie, la Bruxelles . Pe fondul fricțiunilor recente legate de industria de apărare, tarifele europene pentru oțel și sprijinul pentru produse „Fabricate în Europa”, ar putea fi semnate acorduri, însă așteptarea indicată în material este de „pași mici”, precum măsuri pentru mobilitatea tinerilor sau pentru comerțul cu produse alimentare. În această logică, chiar dacă în Marea Britanie se discută tot mai mult despre o eventuală „întoarcere”, semnalul din UE rămâne unul pragmatic: fără o schimbare majoră de poziție la Londra privind acceptarea regulilor comune, reintrarea nu este o temă pe agenda imediată a celor 27. [...]
Kremlinul acuză Ucraina de „escaladare” după ultimatumul de o săptămână dat Belarusului pentru demontarea unor echipamente rusești care ar ajuta la ghidarea dronelor Shahed, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: dacă sistemele de retransmisie a semnalului rămân funcționale în regiunile belaruse de la granița cu Ucraina, ele ar continua să îmbunătățească precizia loviturilor asupra orașelor și infrastructurii ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a respins declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski drept „o încercare de a incita și mai mult războiul și de a escalada tensiunile”. El a calificat avertismentul drept „absolut agresiv” și „o ingerință în treburile interne” ale Belarusului, susținând că ar încălca suveranitatea acestei țări. Peskov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească „în viitorul apropiat” cu liderul belarus Aleksandr Lukașenko, întâlnire care ar urma să fie folosită pentru a discuta „amenințările” Kievului către Minsk și alte subiecte. Ce cere Kievul și de ce contează pe teren Conform articolului, Zelenski i-a dat vineri lui Lukașenko un termen de o săptămână pentru a elimina echipamentele rusești de retransmisie a semnalului din regiunile Belarusului care se învecinează cu Ucraina. Președintele ucrainean susține că aceste sisteme ajută la ghidarea dronelor Shahed, crescând eficiența atacurilor asupra orașelor și infrastructurii. Zelenski a avertizat că, dacă Belarus nu acționează, Ucraina va distruge aceste sisteme. În același context, el a acuzat Belarus că își adâncește sprijinul pentru Rusia prin livrări de combustibil și logistică, afirmând că exporturile de benzină către Rusia au crescut de 13 ori în perioada ianuarie–mai față de anul trecut. Informații din spațiul public: turnuri distruse și presiune pe Minsk Kyiv Post notează că unul dintre cele mai populare canale ucrainene de Telegram, „Nikolaevsky Vanyok”, despre care publicația spune că ar fi legat de oficiali locali, a afirmat luni că forțele ucrainene ar fi distrus recent turnuri folosite pentru ghidarea atacurilor cu Shahed. Canalul a susținut, de asemenea, că Belarus ar încerca treptat să se distanțeze de influența lui Putin, invocând o încălzire a relațiilor cu administrația SUA și o posibilă relaxare a sancțiunilor pentru industrii-cheie belaruse (afirmații care nu sunt detaliate cu dovezi în material). Poziția lui Lukașenko: fără intrare directă în război În articol se menționează că Lukașenko a respins ideea intrării directe a Belarusului în război, pe care a numit-o „absolut inacceptabilă”. El a avertizat că Belarus ar fi vulnerabil la represalii ucrainene și că o implicare directă ar putea lărgi semnificativ frontul, cu riscul unei confruntări mai ample care să implice NATO. Totodată, Lukașenko și-a nuanțat retorica față de Zelenski, admițând că ar fi mers prea departe în criticile anterioare și prezentând scuze publice pentru unele declarații. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută pe două repere: expirarea termenului de o săptămână dat de Kiev și întâlnirea anunțată de Kremlin între Putin și Lukașenko. În funcție de reacția Minskului, ultimatumul poate rămâne un instrument de presiune sau se poate transforma într-o escaladare operațională, dacă Ucraina trece la distrugerea infrastructurii de retransmisie de pe teritoriul belarus, așa cum a avertizat. [...]
