Știri
Știri din categoria Externe

Rusia își mută presiunea asupra Armeniei dinspre militar spre economic, pe fondul apropierii Erevanului de Uniunea Europeană și al găzduirii unor summituri europene, potrivit Libertatea. În paralel, voci pro-Kremlin cer măsuri extreme, inclusiv atacarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul vizitei acestuia la Erevan.
În material sunt descrise reacțiile unor bloggeri militari ruși, care critică Ministerul rus al Apărării pentru că nu ar fi doborât avionul lui Zelenski în drum spre Armenia și care ar fi preferat ca liderul ucrainean să fie „capturat” la Erevan. Vizita este prezentată de aceștia ca o lovitură pentru Rusia, în condițiile în care Armenia este descrisă în propaganda afiliată Kremlinului drept „partener strategic”.
Libertatea notează că Margarita Simonian, șefa RT, a amenințat Armenia cu o intervenție militară, invocând necesitatea „protejării populației ruse” și a intereselor Rusiei în această țară.
„Este momentul să ne gândim cum să protejăm populația rusă și interesele noastre în această țară.”
Articolul amintește că acest motiv a fost folosit de Moscova pentru a-și justifica războaiele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina și susține că ar putea fi invocat și împotriva altor state, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO.
Dincolo de retorica militară, textul indică o escaladare pe zona economică. După o întâlnire la Kremlin cu premierul armean Nikol Pașinian, viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat cu „reconsiderarea relațiilor economice” în funcție de planurile Armeniei privind aderarea la UE.
În același timp, autoritățile ruse au interzis „deocamdată” vânzarea apei minerale armene „Djermuk”, motivând că ar fi constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat. Materialul plasează această mișcare în logica unui șantaj comercial, menționând că Rusia a folosit instrumente similare și împotriva Republicii Moldova, care ulterior și-a reorientat exporturile către UE.
Libertatea descrie o schimbare de direcție la Erevan, după războiul cu Azerbaidjanul și exodul a 150.000 de armeni din Nagorno-Karabah. În acest context, Armenia ar fi semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul (contestat de Rusia, potrivit articolului, deoarece medierea a fost facilitată de SUA) și ar urmări o reorientare strategică: menținerea păcii cu Azerbaidjanul, îmbunătățirea relațiilor cu Turcia și apropierea de UE, inclusiv prin părăsirea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă.
Rusia menține în Armenia o bază militară cu aproximativ 3.000 de soldați, mai arată materialul.
Summiturile de la Erevan au avut loc cu aproape o lună înainte de alegerile legislative din 7 iunie, prezentate ca un test pentru direcția strategică a țării. În articol se mai menționează că președintele francez Emmanuel Macron și premierul armean Nikol Pașinian au semnat marți un parteneriat strategic „de la apărare și până la economie”, pentru consolidarea relațiilor franco-armene.
Recomandate

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]

Mesajul transmis de Donald Trump despre redirecționarea banilor pentru Ucraina ridică miza negocierilor și presiunea pe bugetele europene în perspectiva unei eventuale încheieri a războiului, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Trump le-ar fi transmis liderilor europeni, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Berlin (joi), că Europa cheltuiește prea mult pentru război și că acești bani ar putea fi folosiți ulterior în interiorul țărilor europene. Zelenski a relatat jurnaliștilor, înaintea unei întâlniri la Kiev cu ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, că mesajul lui Trump nu i s-a părut o amenințare. „A spus că Europa cheltuieşte foarte mulţi bani şi că i-ar putea folosi pentru propriile ţări după încheierea războiului. Nu a sunat ca o ameninţare.” Ce înseamnă pentru sprijinul financiar și pentru calendarul negocierilor Din perspectiva Kievului, discuția despre costurile suportate de Europa se leagă direct de arhitectura viitoare a sprijinului occidental. Zelenski a salutat implicarea Europei în negocieri, dar a cerut Statelor Unite să stabilească „agenda și data următoarei runde”, semnalând că Washingtonul rămâne actorul-cheie pentru ritmul discuțiilor. În același timp, liderul ucrainean a spus că este mai sceptic decât partea americană în privința disponibilității lui Vladimir Putin de a face compromisuri. „Sunt puţin mai sceptic decât americanii în privinţa faptului că el este pregătit să facă compromisuri.” Context operațional: atacuri și presiune pentru intensificarea sprijinului Întâlnirea de la Kiev cu ministrul britanic al apărării a avut loc după un atac rusesc asupra orașului Krivoi Rog, soldat cu doi morți și zeci de răniți, menționat de publicație cu trimitere la un material separat. Streeting a spus că declarațiile lui Putin despre dorința de pace sunt contrazise de bombardamentele rusești și a calificat drept „o provocare revoltătoare” încălcarea spațiului aerian polonez , îndemnând aliații să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Garanții de securitate și miza NATO Zelenski a reiterat că Ucraina își dorește „foarte mult” aderarea la NATO, pe care o consideră una dintre cele mai evidente garanții de securitate. În paralel, Jared Kushner, prezentat ca emisar special al lui Donald Trump, a declarat că SUA ar fi dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare celor din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), susținând că Rusia ar fi acceptat deja acest principiu. Kushner a adăugat că deschiderea lui Trump depinde și de „interesele Statelor Unite”. Poziționarea Washingtonului față de Europa Kushner a mai spus că Trump a discutat telefonic cu liderii prezenți la reuniunea de la Berlin și că urmărește un acord privind Ucraina împreună cu partenerii europeni, nu separat. „Președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” În lipsa unor detalii despre sume sau mecanisme concrete, semnalul politic rămâne însă relevant pentru capitalele europene: discuția despre „banii pentru Ucraina” este împinsă în prim-planul negocierilor, iar presiunea de a justifica intern costurile războiului ar putea crește pe măsură ce se conturează un posibil acord. [...]

Presiunea Washingtonului pentru un acord rapid riscă să împingă Ucraina spre concesii majore , pe fondul eforturilor președintelui american Donald Trump de a încheia războiul înainte ca democrații să preia controlul Congresului în ianuarie, potrivit The Jerusalem Post . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a calificat drept „foarte nereușit” pentru Vladimir Putin summitul trilateral din această săptămână dintre liderii Chinei, Rusiei și SUA. Zelenski a spus că Putin nu a reușit să recreeze simbolic conferința de la Ialta din 1945, care a decis soarta Europei după al Doilea Război Mondial. Declarațiile vin în timp ce Trump își intensifică demersurile pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia, într-o fereastră politică pe care publicația o leagă de schimbarea majorității în Congresul SUA. După întâlnirea cu Putin în China, Trump a afirmat că liderul rus i-ar fi transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”. Temeri în Europa: acordul SUA ar putea cere concesii teritoriale și politice Oficiali europeni citați în material spun că există îngrijorări tot mai mari că Washingtonul ar putea împinge un acord care să oblige Ucraina la concesii teritoriale și politice semnificative. Un alt oficial a descris diferența de ritm: americanii ar fi grăbiți să ajungă la o înțelegere, în timp ce Rusia „nu pare să se grăbească”. Un oficial ucrainean de rang înalt, citat de Financial Times, a spus că calendarul propus de Washington a alimentat temeri la Kiev că Zelenski ar putea fi presat să accepte un acord „în mare parte în termenii Moscovei” înainte de instalarea noului Congres. „Trump îl place pe Putin și vrea să termine totul până în ianuarie”, a spus oficialul, adăugând că Rusia „ar putea avea termeni mai buni” dacă un acord ar fi încheiat înainte de acel moment. Două cadre de negociere discutate de emisarii SUA Materialul arată că emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff au purtat săptămâni de negocieri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni, inclusiv întâlniri la Moscova, Dublin și Berlin, subliniind urgența ajungerii la un acord. Potrivit unei relatări The Wall Street Journal, cei doi ar fi discutat două posibile cadre pentru încheierea războiului: un scenariu în care Ucraina ar renunța la teritoriul pe care îl mai controlează în estul Donbasului, în schimbul aderării depline la NATO; un scenariu de „înghețare” a conflictului pe actualele linii ale frontului, cu păstrarea controlului teritorial de către fiecare parte și cu garanții de securitate pentru Ucraina printr-un tratat internațional cu SUA și, posibil, aliați europeni. Publicația notează că orice acord final ar necesita consimțământul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. NATO rămâne o necunoscută pentru Kiev Întrebat despre posibilitatea aderării Ucrainei la NATO la finalul războiului, Zelenski a spus că subiectul a fost ridicat la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, dar că nu este clar, în acest moment, dacă Ucraina va putea intra în alianță. În plus, aderarea ar necesita acord unanim din partea statelor membre NATO, un obstacol major. În timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că este momentul să fie luată în calcul aderarea Ucrainei, cancelarul german Friedrich Merz este prezentat ca fiind mai sceptic, afirmând – potrivit relatării – că nu se așteaptă ca Ucraina să intre în NATO „în timpul vieții sale”. [...]

Atacul cu drone asupra unui cargou rusesc în Golful Finlandei ridică riscul operațional pe rutele maritime din Marea Baltică , esențiale pentru exporturile de energie și cereale ale Rusiei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în apele internaționale, iar echipajul a fost evacuat după ce nava a luat foc. Guvernatorul regiunii Leningrad a declarat că două drone aeriene au lovit nava la aproximativ șase kilometri după ce aceasta ieșise din apele teritoriale ale Rusiei. Finlanda a confirmat că a detectat un atac asupra unei nave comerciale rusești în apele internaționale, la vest de Gogland, în estul Golfului Finlandei. Rusia nu a oferit alte detalii, iar Ucraina nu a comentat. De ce contează: presiune în creștere pe exporturile rusești din Baltica O analiză Bloomberg (citată de Biziday) arată că incidentul evidențiază riscurile tot mai mari pentru exporturile rusești de energie și alimente pe rute considerate critice în Marea Baltică. Nava lovită se îndrepta spre exclava Kaliningrad, iar autoritățile ruse susțin că, în ultima lună, 80 de drone ucrainene ar fi vizat nave rusești din Baltică (afirmație neînsoțită de detalii publice suplimentare). Context: atacuri repetate și mutarea fluxurilor din Marea Neagră Pe 11 noiembrie, portul Ust-Luga – un hub important de export la Marea Baltică – a fost bombardat cu drone, fiind afectată infrastructura energetică. Biziday notează că portul se află la peste 1.000 km nord de Kiev. Porturile baltice sunt descrise ca vitale pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. În același timp, din cauza atacurilor din Marea Neagră, porturile din Baltică au ajuns să gestioneze 65% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei, de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare publicate de Rusia și a unei reacții din partea Ucrainei, rămâne neclar cine a lansat atacul și care este amploarea pagubelor. Din perspectivă economică și operațională, incidentul amplifică incertitudinea privind siguranța transporturilor pe una dintre principalele rute de export ale Rusiei din Marea Baltică. [...]

Reluarea traficului feroviar pe Podul Kerci menține deschis un coridor logistic cheie către Crimeea , în pofida atacurilor repetate din această săptămână, potrivit Biziday . Viceprim-ministrul rus Andrei Nikitin a declarat pentru TASS că trenurile circulă din nou pe componenta feroviară a podului care leagă peninsula anexată de Rusia continentală. Podul Kerci este format din două structuri separate, una rutieră și una feroviară. În urma a trei atacuri ucrainene din această săptămână, o parte importantă a secțiunii rutiere s-a prăbușit, ceea ce a blocat accesul în Marea Azov. În schimb, deși a fost lovită în primul și în al treilea atac, partea feroviară a suferit pagube descrise ca fiind reparate rapid, iar autoritățile ruse susțin că transportul de mărfuri și pasageri către Crimeea „ar fi acum normal”. Imagini filmate dintr-un tren de pasager par să confirme reluarea circulației, dar arată și urme de avarii pe structură, conform materialului care citează o postare publică: NOELreports . Mesajul Kievului: podul rămâne o țintă militară Sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Vladimir Putin ar trebui să înțeleagă că „Podul Kerci nu va rămâne în picioare”. Zelenski a susținut că Rusia a desfășurat până acum „nu unul, nu două, ci 109 atacuri asupra unor poduri ucrainene”. În același context, liderul ucrainean a argumentat că Podul Kerci este „un obiectiv militar” și „o țintă militară legitimă”, nu una civilă, deoarece ar fi folosit pentru transportul de echipament militar utilizat ulterior în atacuri asupra Ucrainei. Efectul operațional: accesul maritim rămâne blocat Zelenski a mai afirmat că rușilor le va lua „cel puțin un an” să elibereze șenalul navigabil spre Marea Azov, după prăbușirea părții rutiere a podului. În acest timp, reluarea traficului feroviar indică faptul că Rusia încearcă să mențină funcțională legătura logistică spre Crimeea, chiar dacă infrastructura a fost avariată și rămâne sub amenințarea unor noi atacuri. [...]