Știri
Știri din categoria Politică
Adoptarea moțiunii de cenzură îl repoziționează pe Ilie Bolojan ca pol de putere în negocierile pentru noul guvern, potrivit Adevărul, care relatează declarațiile lui Crin Antonescu făcute marți, 5 mai, la Antena 3.
Antonescu susține că, deși Bolojan a fost „un prim-ministru modest”, criza politică declanșată de căderea Cabinetului l-a întărit și l-a adus într-o poziție centrală pe scena politică.
„Ilie Bolojan a fost un prim-ministru modest, ca să fiu elegant, dar a devenit un personaj politic extrem de puternic în acest moment, poate cel mai puternic din scenă.”
Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, din 288 de parlamentari prezenți. Au fost patru voturi „împotrivă”, iar trei au fost anulate. În consecință, guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, însă va rămâne interimar la Palatul Victoria până la instalarea unui nou executiv, pentru gestionarea treburilor curente.
În perioada următoare, președintele Nicușor Dan urmează să convoace partidele parlamentare la Palatul Cotroceni pentru consultări, în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. În acest context, evaluarea lui Antonescu indică faptul că Bolojan ar putea conta mai mult în ecuația formării majorității și a noului guvern, tocmai prin felul în care a ieșit din criză.
Separat de discuția despre Bolojan, fostul lider liberal a avertizat că PNL ar putea intra într-o etapă de tensiuni interne, mergând până la o posibilă ruptură, pe fondul diferențelor ideologice din partid.
„S-ar putea ajunge la lucruri regretabile, poate chiar la o rupere. E timpul să se întâmple și în PNL niște clarificări.”
Recomandate
După moțiunea de cenzură , Guvernul Bolojan rămâne cu atribuții strict administrative , fără posibilitatea de a adopta ordonanțe sau de a lansa politici noi, ceea ce îngustează semnificativ capacitatea Executivului de a decide măsuri cu impact economic și fiscal până la instalarea unui nou cabinet, potrivit Mediafax . Moțiunea de cenzură împotriva Executivului a fost adoptată în Parlament pe 5 mai 2026, inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. A trecut cu 281 de voturi „pentru”, 4 „împotrivă” și 3 voturi anulate. Din acel moment, Cabinetul condus de Ilie Bolojan nu mai are un mandat politic deplin și funcționează în regim de interimat, cu rolul de a administra „treburile curente” ale statului. Ce poate face Guvernul interimar În această perioadă, premierul interimar poate conduce ședințele de Guvern și coordona activitatea miniștrilor rămași în funcție, pentru a asigura continuitatea administrației centrale. Executivul poate adopta doar acte considerate strict necesare pentru funcționarea statului, inclusiv: plăți curente și aplicarea bugetului deja aprobat; gestionarea instituțiilor publice; continuitatea serviciilor esențiale; măsuri administrative care nu schimbă direcția politică a țării. Ce nu poate face și de ce contează Limitarea esențială, cu efect direct asupra deciziilor cu miză economică, este că Guvernul interimar nu poate promova politici noi. Conform Codului administrativ, după încetarea mandatului, Executivul poate emite doar acte necesare administrării treburilor publice. În consecință, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Practic, sunt blocate reformele care ar necesita legislație nouă, inclusiv schimbări fiscale majore, restructurări ample sau alte măsuri care ar presupune asumare politică în numele unei majorități parlamentare. Cât poate dura interimatul și care sunt pașii următori Durata interimatului depinde de viteza formării unei majorități și a unui nou Guvern. Președintele Nicușor Dan a anunțat consultări informale cu partidele înaintea celor formale și a exclus alegerile anticipate, însă negocierile sunt descrise ca fiind complicate: PSD ar vrea o formulă cu PNL, dar fără Bolojan premier, iar PNL și USR nu par dispuse, în acest moment, să revină la guvernare alături de PSD. În lipsa unei majorități clare, interimatul se poate prelungi. Mediafax amintește precedentul din 2009, când Guvernul demis în octombrie a administrat treburile curente până în decembrie, aproximativ 71 de zile. Procedural, președintele trebuie să consulte partidul cu majoritate absolută sau, dacă nu există, partidele parlamentare, apoi desemnează un candidat la funcția de prim-ministru. Candidatul are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului. Constituția permite și varianta alegerilor anticipate, dar doar în condiții stricte: Parlamentul să nu acorde votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură; chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului rămâne o opțiune, nu un automatism. [...]
Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România , exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia , care redă o analiză Financial Times. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură , după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității. Deficit mare, măsuri nepopulare și o fereastră îngustă pentru finanțare Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare. În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare. Alianța PSD–AUR: semnal politic cu ecou european Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică: „Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.” PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern. Ce urmează: negocieri rapide pentru un guvern „credibil” După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare. De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”. În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme. Miza economică din spatele crizei: presiuni bugetare care pot reapărea în UE Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere. [...]
Partidul Socialiștilor Europeni pune presiune pe PSD să evite o alianță cu AUR , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern după demiterea Cabinetului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul vizează direct direcția politică a viitoarei majorități și, implicit, stabilitatea decizională într-un moment de incertitudine. Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis marți că sprijină „formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere” în România, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul Social Democrat (PSD), și sprijină formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere. Într-un moment de incertitudine politică, România are nevoie de claritate, stabilitate și de o conducere care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.” Ce cere PES și de ce contează în negocierile pentru guvern În comunicatul citat, PES le cere partidelor românești o „abordare constructivă și responsabilă”, pe fondul unei perioade descrise ca fiind marcată de „incertitudine” și „negocieri complexe” pentru formarea unui nou executiv. Formațiunea socialistă europeană mai susține că o majoritate „durabilă” ar trebui construită pe: dialog; respect reciproc; un angajament comun pentru „îmbunătățiri concrete” în viața de zi cu zi a cetățenilor. Mesajul este relevant pentru PSD nu doar ca poziționare politică internă, ci și ca semnal extern privind compatibilitatea viitoarei formule de guvernare cu linia pro-europeană invocată de familia politică europeană din care partidul face parte. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
După demiterea Guvernului Bolojan , Oana Gheorghiu își revendică public agenda de reformă din Executiv , invocând măsuri precum „decăpușarea companiilor publice”, eliminarea privilegiilor și pași spre digitalizare și debirocratizare, potrivit Libertatea . Într-o postare pe Facebook , Gheorghiu susține că „fiecare pas” făcut în Guvern a fost „în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor” și afirmă că, „alături de Ilie Bolojan”, a „aprins, în sfârșit, lumina”. Ea spune că a primit „zeci de mii de mesaje de susținere” și că încrederea primită i-a dat „curajul să nu renunțe la această luptă”. „Fiecare pas pe care l-am făcut în Guvern a fost în direcția unui stat cu adevărat responsabil în fața românilor: pentru decăpușarea companiilor publice, pentru eliminarea privilegiilor și a băieților deștepți, pentru pașii făcuți spre digitalizare și debirocratizare.” Ce reforme invocă și de ce contează Mesajul pune accent pe o direcție de guvernare cu impact direct asupra modului în care funcționează statul și asupra cheltuirii banului public, prin: „decăpușarea companiilor publice”; „eliminarea privilegiilor” și a „băieților deștepți”; pași spre „digitalizare” și „debirocratizare”. Gheorghiu mai afirmă că nu a urmărit „în niciun moment” să ocupe funcții publice sau private și că a căutat „mereu să facă bine”, adăugând că, indiferent de evoluțiile viitoare, „acesta este doar începutul”. Context: cum a căzut Guvernul Bolojan Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , cu 281 de voturi, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire, conform informațiilor din articol. Pentru adoptarea moțiunii erau necesare 233 de voturi. În același context, miniștrii PSD s-au retras din Executiv cu două săptămâni înainte, iar partidul condus de Sorin Grindeanu a depus moțiunea împreună cu AUR, partidul lui George Simion. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan , susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR . Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”. Ce reforme invocă vicepremierul și de ce contează În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal: „decăpușarea companiilor publice”; eliminarea privilegiilor și a „băieților deștepți”; pași spre digitalizare și debirocratizare. Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile. Mesaj politic după moțiune: „Acesta este doar începutul” Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”. Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice: „Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.” Context: PNL trece în opoziție Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni. După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”. [...]
