Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că România nu își permite un „interimat economic”, în condițiile în care căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură riscă să alimenteze presiuni pe curs, dobânzi și, mai ales, pe ratingul suveran, potrivit Antena 3.
Nazare susține că „stabilitatea economică” și menținerea ratingului de țară devin prioritatea imediată după votul din Parlament și spune că semnalele transmise către exterior sunt esențiale pentru funcționarea economiei în perioada următoare. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este preluat de Agerpres.
Ministrul interimar afirmă că „costul instabilității politice se vede deja”: cursul leu/euro a crescut, dobânzile s-au majorat, bugetul este sub presiune, iar ratingul de țară este „în pericol”.
În acest context, Nazare spune că a primit „semnale clare” din partea agențiilor internaționale de rating, potrivit cărora situația politică a României este monitorizată „în timp real”, iar evoluțiile imediate vor fi decisive pentru evitarea unei retrogradări.
Nazare indică drept esențiale, în perioada următoare, măsuri de continuitate și disciplină în administrarea finanțelor publice, între care:
Ministrul interimar mai afirmă că trei obiective strategice ale României în 2026 depind direct de stabilitate: implementarea angajamentelor din PNRR, accesarea instrumentelor europene din programul SAFE și avansarea aderării la OCDE.
„Miza momentului depășește logica politică. Este o miză de credibilitate, seriozitate și de poziționare a României în arhitectura economică europeană și internațională”, a transmis Nazare.
Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată marți cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă” și trei voturi anulate, ceea ce plasează Executivul într-o perioadă de interimat.
Recomandate
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres , un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu , ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului. Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. De ce contează: listarea, prinsă între angajamente externe și cost politic intern În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice. Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale. Context: Guvernul Bolojan a căzut după moțiunea PSD-AUR-PACE Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”. În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. [...]
PSD ridică miza negocierilor pentru noul guvern, contestând public direcția economică a cabinetului Bolojan , după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului, potrivit Euronews . Sorin Grindeanu , președintele PSD, a susținut că Ilie Bolojan a venit la Palatul Victoria „cu voturile PSD” și cu „un model economic care și-a dovedit falimentul”, argumentând că schimbarea direcției era necesară. Grindeanu a legat justificarea moțiunii PSD-AUR de percepția publică asupra guvernării, invocând un procent de „80% dintre români” care ar considera că România merge într-o direcție greșită. În același timp, liderul PSD a transmis un mesaj politic direct către fostul premier: „nu se învârte lumea în jurul unui singur om”. „Reformele” invocate de guvern, puse sub semnul întrebării În interviul acordat Euronews România, Grindeanu a ironizat bilanțul reformelor din perioada în care PSD a făcut parte din guvern, susținând că măsurile prezentate drept reforme au fost, de fapt, reduceri de personal. „În acest 11 luni noi am vorbit doar la nivel declarativ de reforme. Ce reforme au fost? (...) Aia nu a fost reformă. Aia a fost concediere colectivă.” El a dat ca exemplu reduceri de angajați în administrație și a afirmat că o scădere a numărului de posturi, inclusiv la Camera Deputaților, ar trebui încadrată ca „concediere”, nu ca reformă. Ce înțelege PSD prin reformă: comasări administrative și digitalizare Grindeanu a conturat și o definiție alternativă a reformei administrative, indicând comasarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și digitalizarea ca direcții care ar trebui urmărite. În viziunea sa, reforma ar trebui să însemne costuri mai mici, dar fără degradarea serviciilor publice. „Reforma este digitalizare. Reforma înseamnă costuri mai puțin, e adevărat, dar serviciile publice să rămână la același nivel sau chiar un nivel sporit.” Linia roșie a PSD: Bolojan, „exclus” din noua nominalizare Pe fondul discuțiilor despre formarea unui nou guvern, Grindeanu a exclus posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier, invocând o interpretare legată de decizia Curții Constituționale după căderea unui guvern prin moțiune. „Conform CCR, acest lucru nu se mai poate. (...) Este exclus.” Întrebat ce politician din PNL ar prefera la conducerea guvernului, liderul PSD a evitat nominalizările, argumentând că ar face „un deserviciu” celor menționați și că PSD nu ar trebui să „facă ordine” în partidele partenere sau rivale, așa cum nici invers nu ar accepta. [...]
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Acuzațiile de „încălcare a Constituției” ridică miza negocierilor pentru noul guvern , după ce liderul AUR, George Simion, a susținut că președintele Nicușor Dan ar exclude AUR de la consultările pentru formarea executivului, pe fondul crizei declanșate de căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Simion afirmă că șeful statului ar purta discuții „în secret” cu liderii unor partide „pe care le preferă”, ignorând rezultatul alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024, când AUR ar fi ieșit pe locul al doilea. Într-un clip postat pe Facebook, liderul AUR a spus că partidul său „își dorește să fie implicat în formarea viitorului guvern”. „Dragi români, chiar în aceste clipe în care vorbim, Nicușor Dan se întâlnește în secret cu președinții partidelor pe care le preferă el. Total, în disprețul Constituției. Voi, prin vot, ne-ați desemnat pe 1 decembrie 2024 al doilea partid al țării. Este normal și ne dorim să fim implicați în formarea viitorului guvern”, a spus Simion. De ce contează: presiune politică pe consultările de la Cotroceni Miza declarațiilor este legată direct de legitimitatea și arhitectura majorității care ar urma să susțină viitorul Cabinet. Simion îl acuză pe Nicușor Dan că ar fi „autorul acestei crize politice constituționale” și că „își formează propria majoritate și propriul guvern”, susținând că alegătorii AUR sunt „ignorați”. „Nicușor Dan încalcă Constituția și își formează propria majoritate și propriul guvern. El este, așa cum am mai zis-o, autorul acestei crize politice constituționale. Nu este corect ce se întâmplă, nu este corect cum voi sunteți ignorați”, a adăugat Simion. Context: guvernul a căzut, negocierile sunt în desfășurare Declarațiile vin după ce Parlamentul a adoptat marți moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, iar consultările pentru formarea unui nou executiv sunt în desfășurare, conform aceleiași surse. În finalul mesajului, Simion a comparat situația actuală cu anularea alegerilor prezidențiale și a spus că AUR va comunica „minut de minut” evoluția crizei. „Vă vom ține la curent minut de minut cu evoluția acestei crize care afectează fiecare român. Ei se agață de putere la fel cum au făcut-o anulând alegerile prezidențiale”, a încheiat Simion. [...]
Comentariile lui Cristian Tudor Popescu leagă criza politică de riscuri economice majore, inclusiv retrogradarea României la „Junk” , într-o postare în care îl plasează pe Nicușor Dan pe ultimul loc într-un „top” al președinților postrevoluționari, potrivit HotNews . Gazetarul susține, într-o postare publicată miercuri seară pe Facebook, că Traian Băsescu ar fi fost președintele care „a produs cel mai mic rău mai mic”, în timp ce despre Nicușor Dan afirmă că produce „cel mai mare rău mai mic”. În ierarhia sa, după Băsescu urmează Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Klaus Iohannis, iar ultimul este Nicușor Dan. De ce contează: scenariul economic invocat – „Junk”, leu în comă, FMI În același mesaj, Cristian Tudor Popescu leagă direct schimbarea de guvern de o posibilă deteriorare rapidă a indicatorilor economico-financiari. El afirmă că moțiunea de cenzură PSD-AUR care a dus marți la demiterea Guvernului Bolojan „împinge România pe niște șine la vale” și anticipează o perioadă de instabilitate politică și „prăbușire economico-financiară”. Printre consecințele pe care le enumeră: „căderea țării în categoria Junk pentru investitorii străini”; deprecierea severă a leului, descrisă metaforic drept „leul în comă”; apelul la FMI, cu „măsuri mai dure” decât cele ale lui Bolojan; dincolo de FMI, perspectiva unui „Consiliu Monetar”, pe care o descrie ca pierdere a suveranității monetare (pierderea controlului asupra monedei naționale și a operațiunilor economico-financiare). Ținta politică: Nicușor Dan, ironizat pentru apelurile la calm Pe fondul crizei politice, CTP îl ironizează pe președintele Nicușor Dan pentru apelurile la calm, spunând că și-l imaginează „ținând în mâini cu dificultate o bară de echilibru pentru acrobați pe sârmă”, „mult mai mare și mai grea decât el”, în timp ce merge „cu pași lenți și târșiți”. Materialul HotNews notează că postarea este publicată în contextul demiterii Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură PSD-AUR, iar mesajul lui CTP proiectează un scenariu în care instabilitatea politică se transmite rapid în costuri economice și de finanțare pentru România. [...]
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar , ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică. Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament. „Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”. Ce înseamnă poziția PSD pentru negocierile de la Cotroceni Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”. În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3. „Avem un plan”: mesaj intern și condiții mai stricte Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”. „Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”. Poziții în PSD și la UDMR, pe fondul crizei politice În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”. UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD. Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție. [...]
