Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile rusești cu bombe ghidate asupra orașelor ucrainene din apropierea frontului au provocat cel puțin 17 morți și 32 de răniți, potrivit informațiilor relatate de Adevărul. Atacurile au vizat Zaporojie și Kramatorsk, iar autoritățile locale vorbesc despre pagube semnificative în zone civile și despre operațiuni de salvare în desfășurare.
În Zaporojie, patru bombe ghidate au lovit în jurul orei 16:00 un atelier de reparații auto, provocând distrugeri extinse în zonă. Guvernatorul Ivan Fedorov a declarat că au fost afectate și spălătorii auto, vehicule, un magazin, precum și mai multe clădiri rezidențiale din apropiere.
Bilanțul provizoriu indică 12 morți și 20 de răniți, dintre care o persoană este în stare critică, iar restul au suferit răni de gravitate medie. În timpul intervenției, forțele ruse ar fi lansat și drone de atac în aceeași zonă, în timp ce echipele de salvare continuă căutarea supraviețuitorilor printre dărâmături.
Autoritățile locale au declarat o zi de doliu în memoria victimelor.
În jurul orei 17:00, ora locală, Kramatorsk a fost lovit de bombe aeriene care au vizat centrul orașului. Guvernatorul regiunii, Vadim Filashkin, a confirmat cel puțin 5 morți și 12 răniți.
Atacul a avariat clădiri de locuințe și mai multe vehicule, iar o parte a orașului a rămas fără alimentare cu energie electrică. Și aici, echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare.
Regiunile Donețk și Zaporojie sunt parțial ocupate și se află în proximitatea liniilor active ale frontului. O parte din Donețk este sub ocupație rusă din 2014, iar porțiuni din Zaporojie au fost ocupate după invazia la scară largă din 2022.
Recomandate
Atacurile rusești asupra rețelei electrice riscă să blocheze servicii vitale în Kiev , inclusiv alimentarea cu apă și funcționarea canalizării, ceea ce ar putea împinge capitala Ucrainei spre o criză sanitară în plină iarnă, potrivit Digi24 . Pe fondul întreruperilor tot mai frecvente, locuitorii își fac provizii de alimente, apă și baterii, iar autoritățile se acuză reciproc că nu au pregătit orașul pentru sezonul rece. Întreruperile de curent au devenit parte din rutina zilnică: activitățile sunt planificate în funcție de un program al penelor, anunțat de regulă cu o zi înainte. Nici acesta nu oferă însă predictibilitate, pentru că noi lovituri pot schimba oricând intervalele fără electricitate. Atacurile din 3 noiembrie au agravat situația și au provocat noi perturbări ale alimentării cu energie și apă. Pentru persoanele vulnerabile, efectele sunt imediate. Un locuitor a relatat că a așteptat peste patru ore revenirea curentului ca să poată folosi liftul și să-și ducă mama, imobilizată, în apartamentul de la etajul 13. În paralel, atacurile asupra depozitelor și centrelor de distribuție ale supermarketurilor alimentează temeri privind aprovizionarea, iar unele familii cumpără produse neperisabile și apă. Efectul în lanț: de la electricitate la canalizare Miza operațională depășește disconfortul lipsei de lumină sau imposibilitatea folosirii aparatelor electrice: mai multe servicii esențiale depind de alimentarea cu energie. În acest context, experții avertizează că sistemul de canalizare poate deveni un punct critic, deoarece stațiile de pompare și tratare a apelor uzate au nevoie de electricitate. În cazul unor întreruperi prelungite, funcționarea acestora ar putea fi compromisă, cu riscul refulării apelor uzate și al apariției unor probleme sanitare într-un oraș cu aproximativ trei milioane de locuitori. Directorul Asociației Serviciilor de Apă din Ucraina atrage atenția că o parte din infrastructură este învechită, iar loviturile asupra rețelei electrice pot opri pompele; alimentarea cu apă a fost deja perturbată în repetate rânduri, iar atacurile din 3 noiembrie au produs întreruperi deosebit de severe. Schimbarea tacticilor rusești complică și mai mult protecția infrastructurii: potrivit președintei organizației de analiză energetică DiXi Group, sunt folosite tot mai mult drone cu propulsie reactivă, mai rapide și mai greu de interceptat decât modelele Shahed utilizate anterior. În plus, atacurile vizează nu doar producția de electricitate, ci și liniile de transport, ceea ce poate prelungi penele până la finalizarea reparațiilor. Dispută politică pe pregătirile de iarnă și presiune publică Pe fondul deteriorării condițiilor de trai, pregătirile pentru iarnă au devenit subiect de conflict între președintele Volodimir Zelenski și primarul Kievului, Vitali Kliciko . La 6 noiembrie, Zelenski a criticat administrația capitalei, afirmând că situația alimentării cu electricitate este mai gravă în Kiev decât în alte regiuni și că nu au fost luate toate măsurile necesare. Kliciko a respins acuzațiile și a susținut că guvernul central a întârziat aproape șase luni aprobarea planului de reziliență al orașului, acuzând totodată lipsa fondurilor promise pentru repararea unei centrale de termoficare avariate. Nemulțumirea se vede și în stradă: la 17 octombrie, sute de persoane au protestat în fața primăriei, cerând demisia primarului și reclamând întârzieri la reparațiile clădirilor avariate, probleme legate de adăposturile antiaeriene și lipsa unor informații clare. În lipsa unor garanții privind încălzirea, unii locuitori spun că au strâns bani pentru a cumpăra un generator, iar alții au ales să părăsească temporar orașul. În acest tablou, riscul major pentru iarnă nu mai este doar durata întreruperilor, ci posibilitatea ca serviciile esențiale ale capitalei să nu mai poată funcționa dacă vor urma bombardamente masive asupra infrastructurii energetice. [...]
UE este presată să desemneze rapid un negociator unic pentru discuțiile Ucraina–Rusia , însă numele aflate pe „lista scurtă” riscă să nu strângă consensul celor 27, potrivit Digi24 . Tema urmează să fie în centrul summitului liderilor europeni de la Dublin, pe fondul solicitărilor venite atât din partea SUA, cât și a Ucrainei. Miza este una de guvernanță și credibilitate: fără un mandat și o voce comună, UE riscă să rămână marginalizată într-un proces care îi afectează direct securitatea, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani, iar Europa cere de mult timp un loc la masa negocierilor. Două nume avansate: Antonio Costa și Kaja Kallas Premierul eston Kristen Michal a declarat pentru AFP că există deja un acord asupra persoanelor vizate pentru a reprezenta UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Argumentul invocat este legat de rolurile instituționale: Costa ar reprezenta ansamblul statelor membre, iar Kallas ar acoperi componenta de politică externă. Totuși, potrivit aceleiași analize, cele două nume „sunt departe de a întruni unanimitatea” în rândul statelor membre, existând temeri că ar putea fi considerate inacceptabile de Kremlin. Michal a respins această logică, susținând că UE ar trebui să fie reprezentată de persoane care „dau socoteală Europei” și nu de unele „în grațiile lui Putin”. Presiune de calendar din partea Kievului și semnal de la Washington Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să desemneze un reprezentant „până la sfârșitul lunii” și „nu mai târziu”, pentru continuarea tratativelor dintre Ucraina și Rusia. În paralel, emisarul american Jared Kushner a criticat incapacitatea Europei de a decide rapid, afirmând că desemnarea unei singure persoane care să vorbească în numele UE ar fi „o reușită” chiar mai mare decât obținerea acceptului Rusiei pentru includerea Europei în negocieri. Alte variante discutate în culise Pe lângă Costa și Kallas, analiza AFP citată de Digi24 menționează și alte opțiuni vehiculate: președintele finlandez Alexander Stubb, despre care se afirmă că joacă ocazional golf cu Donald Trump și conduce o țară cu o frontieră extinsă cu Rusia; premierul norvegian Jonas Gahr Store (Norvegia nu este membră UE), care ar fi discutat circa o oră și jumătate cu Vladimir Putin la sfârșitul lui octombrie, alături de Stubb; un posibil format de reprezentare cu Franța, Germania și Regatul Unit. În lipsa unei decizii, subiectul rămâne un punct de tensiune internă în UE, iar summitul de la Dublin este prezentat ca momentul în care divergențele dintre statele membre vor ieși din nou la suprafață. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
Iran a escaladat disputa diplomatică cu Argentina după ce a anunțat că va desemna marina și forțele aeriene argentiniene drept „organizații teroriste”, într-o măsură de reciprocitate față de decizia Buenos Airesului de a include Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) pe lista organizațiilor teroriste, potrivit Al Jazeera . Teheranul a transmis, miercuri, prin Ministerul de Externe, că cele două ramuri ale armatei argentiniene sunt considerate „organizații teroriste” „în baza principiului reciprocității”. În declarație nu este menționată armata terestră a Argentinei. Iranul a avertizat, totodată, că „responsabilitatea pentru toate consecințele” care decurg din această situație „va reveni guvernului argentinian”, conform declarației citate de publicație. Răspunsul Argentinei: „măsură complet nefondată” Ministerul de Externe al Argentinei a reacționat printr-un comunicat în care a spus că „respinge categoric” desemnarea făcută de Iran. „Această măsură este complet nefondată și constituie o acuzație inacceptabilă”, se arată în declarația părții argentiniene. Context: IRGC, AMIA și repoziționarea Argentinei în politica externă Schimbul de acuzații vine după ce guvernul președintelui Javier Milei a desemnat IRGC drept „organizație teroristă” în martie. În fundal rămâne și dosarul atentatului din 1994 asupra centrului comunității evreiești AMIA din Buenos Aires , atac soldat cu 85 de morți și sute de răniți; Argentina acuză gruparea Hezbollah, susținută de Iran, pentru atentat. Biroul lui Milei a invocat acest episod la finalul lunii martie, când a anunțat desemnarea IRGC, prezentând-o ca o încercare de a „stinge o datorie istorică” față de familiile victimelor și ca parte a unei repoziționări a Argentinei „în aliniere cu civilizația occidentală”, potrivit relatării. În același timp, decizia Argentinei s-a suprapus cu eforturile administrației SUA de a izola Iranul, în contextul războiului lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie și al apelurilor către aliați pentru sprijin. De ce contează: risc de deteriorare a relațiilor și efecte în regiune Măsura Iranului indică o deteriorare suplimentară a relațiilor bilaterale și accentuează linia de politică externă a guvernului Milei, care s-a poziționat ferm de partea SUA și Israel, într-o regiune unde mulți lideri au evitat să aleagă tabere în conflicte globale. Al Jazeera notează că stilul confruntațional al lui Milei a generat tensiuni și cu actori regionali importanți, inclusiv Brazilia, și că liderul argentinian a reactivat disputa cu Regatul Unit privind Insulele Falkland (Las Malvinas). [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
Vizita lui Volodîmîr Zelenski la Dublin mută centrul de greutate al negocierilor spre Europa , în condițiile în care președintele ucrainean urmează să se întâlnească cu emisari americani abia după discuțiile acestora cu Vladimir Putin la Moscova, potrivit Kyiv Post . Zelenski a ajuns miercuri, 11 noiembrie, în capitala Irlandei pentru al nouălea summit al Comunității Politice Europene (EPC). La Dublin, el s-a întâlnit cu premierul irlandez Micheál Martin la Government Buildings, înaintea unei conferințe de presă comune. Publicația irlandeză The Journal a relatat că avionul lui Zelenski a aterizat la baza militară Baldonnel cu puțin înainte de ora 16:15, ora locală (18:15, ora Kievului). În jurul orei 17:40, ora locală, liderul ucrainean a ajuns la sediul guvernului irlandez. Miza: consultări cu circa 20 de lideri și o întâlnire cu emisarii SUA Zelenski a transmis separat, într-un mesaj pe Telegram, că el și echipa sa au programate întâlniri bilaterale și multilaterale cu aproximativ 20 de lideri. De asemenea, este așteptat să participe joi la sesiunea plenară de deschidere, alături de președintele Consiliului European, António Costa . În același context, Zelenski a indicat – citat de AFP – că există „o fereastră de oportunitate” pentru obținerea unui rezultat înainte de 2027, pe fondul implicării actorilor din procesul de negociere. Emisarii americani merg mai întâi la Moscova Trimișii speciali ai SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt așteptați să călătorească joi, 12 noiembrie, la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu Putin pentru a trece în revistă discuțiile din Abu Dhabi și pentru a încerca să obțină progrese suplimentare. Ulterior, ei ar urma să ajungă în Irlanda pentru o întâlnire cu Zelenski. Ucraina a transmis că următoarea rundă de negocieri depinde de aceste întâlniri. Davyd Arakhamia, șeful partidului „Slujitorul Poporului” și membru al delegației ucrainene, a spus că o dată ar trebui stabilită doar după vizita emisariilor la Moscova și discuția lor ulterioară cu Zelenski, adăugând că la Kiev există suficient „momentum” pentru un acord înainte de Anul Nou. Context: discuțiile din Abu Dhabi și punctele de blocaj Negocierile din 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, s-au încheiat la câteva ore înainte ca Zelenski să ajungă la Dublin și au fost primele discuții trilaterale din februarie, potrivit materialului. În prima zi, delegațiile au discutat despre: aranjamente și garanții de securitate pentru Europa, Ucraina și Rusia; un nou schimb major de prizonieri de război. Șeful negociatorilor ucraineni, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese uriașe” privind aranjamentele de securitate și prosperitate, în timp ce consilierul Kremlinului Vladimir Medinski a avut o poziție mai rezervată, afirmând că există puncte de convergență, dar și divergențe. Teritoriul rămâne cea mai dificilă temă, iar Kushner a spus anterior că niciun aranjament de securitate postbelic nu poate intra în vigoare până când acest subiect nu este rezolvat. Medinski a declarat pentru televiziunea de stat rusă (serviciul de știri Vesti) că Rusia consideră drept ale sale orice teritoriu atins de trupele ruse și că nu vede posibilitatea unui schimb teritorial. Europa, încă în afara mesei de negocieri Deși Washingtonul ar dori includerea Europei în rundele viitoare, continentul a rămas „pe margine” în discuțiile de până acum, notează Kyiv Post. Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, NATO și Comisia Europeană au avut întâlniri separate cu echipele ucraineană și americană, fără a participa direct la negocierile cu Rusia. Vizita de la Dublin are loc sub măsuri stricte de securitate, cu restricții majore de trafic în centrul orașului și peste 300 de motocicliști și escorte de securitate mobilizați pentru a însoți liderii care sosesc la Baldonnel și pe aeroportul din Dublin, potrivit The Journal. [...]
