Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile rusești cu bombe ghidate asupra orașelor ucrainene din apropierea frontului au provocat cel puțin 17 morți și 32 de răniți, potrivit informațiilor relatate de Adevărul. Atacurile au vizat Zaporojie și Kramatorsk, iar autoritățile locale vorbesc despre pagube semnificative în zone civile și despre operațiuni de salvare în desfășurare.
În Zaporojie, patru bombe ghidate au lovit în jurul orei 16:00 un atelier de reparații auto, provocând distrugeri extinse în zonă. Guvernatorul Ivan Fedorov a declarat că au fost afectate și spălătorii auto, vehicule, un magazin, precum și mai multe clădiri rezidențiale din apropiere.
Bilanțul provizoriu indică 12 morți și 20 de răniți, dintre care o persoană este în stare critică, iar restul au suferit răni de gravitate medie. În timpul intervenției, forțele ruse ar fi lansat și drone de atac în aceeași zonă, în timp ce echipele de salvare continuă căutarea supraviețuitorilor printre dărâmături.
Autoritățile locale au declarat o zi de doliu în memoria victimelor.
În jurul orei 17:00, ora locală, Kramatorsk a fost lovit de bombe aeriene care au vizat centrul orașului. Guvernatorul regiunii, Vadim Filashkin, a confirmat cel puțin 5 morți și 12 răniți.
Atacul a avariat clădiri de locuințe și mai multe vehicule, iar o parte a orașului a rămas fără alimentare cu energie electrică. Și aici, echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare.
Regiunile Donețk și Zaporojie sunt parțial ocupate și se află în proximitatea liniilor active ale frontului. O parte din Donețk este sub ocupație rusă din 2014, iar porțiuni din Zaporojie au fost ocupate după invazia la scară largă din 2022.
Recomandate
Loviturile rusești au continuat după intrarea în vigoare a armistițiului unilateral anunțat de Kiev , iar episoadele de violență pun sub semnul întrebării utilitatea unor încetări temporare ale focului ca bază pentru negocieri, potrivit Agerpres . Ucraina a acuzat Rusia de un nou atac miercuri dimineață, la câteva ore după ce, la miezul nopții, ar fi început o încetare a focului anunțată unilateral de Kiev. Sirenele au sunat în mai multe regiuni, iar autoritățile ucrainene au raportat doi răniți la Harkov și avarierea unui echipament industrial în regiunea Zaporojie. În același interval, în jurul orei 04:00 GMT (07:00, ora României), autoritățile ruse nu raportaseră atacuri ucrainene, la peste șapte ore de la intrarea în vigoare a armistițiului, conform informațiilor citate. De ce contează: armistițiile scurte rămân fragile și greu de verificat Contextul imediat este marcat de un bilanț ridicat al loviturilor de marți: 28 de persoane au fost ucise în total în Ucraina, potrivit unui bilanț al autorităților locale actualizat miercuri. În paralel, autoritățile ruse au anunțat cinci morți în Crimeea ocupată, în urma unui atac ucrainean cu drone asupra localității Djankoi, marți seară. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni un armistițiu pe durată nedeterminată, ca răspuns la solicitarea președintelui rus Vladimir Putin pentru o încetare a focului în perioada manifestațiilor legate de 9 mai. Zelenski a avertizat însă că Ucraina va răspunde „în mod simetric” oricărei încălcări. Pozițiile părților și miza negocierilor Zelenski a criticat ideea unui armistițiu limitat la câteva ore, asociat cu evenimentele de pe 9 mai, susținând că este nevoie de oprirea loviturilor „în fiecare zi”. La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a afirmat pe platforma X că Rusia „intensifică teroarea” și nu ar da semne că se pregătește să oprească ostilitățile. Pe fond, Ucraina cere de mai mult timp un armistițiu prelungit care să favorizeze negocierile pentru încheierea războiului declanșat de invazia rusă la scară mare din februarie 2022. Moscova refuză un armistițiu durabil, argumentând că Kievul și-ar putea întări apărarea, și cere ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donețk, pe care armata rusă o controlează doar parțial. Context internațional și evaluări Războiul a fost discutat marți într-un apel telefonic între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, notează materialul. Analistul politic ucrainean Volodimir Fesenko a apreciat că anunțul armistițiului de către Kiev este o manevră tactică pe plan „informațional și politic” și a estimat că este „aproape sigur” că niciunul dintre aceste armistiții nu va fi respectat pe deplin. În aprilie, un armistițiu de 32 de ore de Paștele ortodox a fost încălcat în numeroase rânduri pe front, chiar dacă s-a putut observa o încetare a atacurilor aeriene la mari distanțe, mai arată informațiile citate. Într-un element de context militar, o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică faptul că, pentru prima dată din vara lui 2023, zona controlată de ruși în Ucraina s-a diminuat cu circa 120 km². [...]
Rusia a consemnat în aprilie prima reducere netă a teritoriului controlat în Ucraina din vara lui 2023 , un semnal de încetinire a ofensivei care complică planificarea operațională și calculele politice ale Moscovei înaintea unui posibil armistițiu de scurtă durată, potrivit Agerpres , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . Suprafața controlată de Rusia s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie, o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara anului 2023. Deși câștigul Kievului este limitat ca amploare, el se înscrie într-o tendință mai largă de frânare a avansurilor rusești observată din decembrie 2025. Ce arată datele despre ritmul operațiunilor ISW notează că în martie forțele ruse au avut un progres teritorial limitat , de 23 km² , iar în aprilie balanța s-a întors în favoarea Ucrainei. Institutul leagă această evoluție de mai mulți factori, între care: contraatacuri terestre ucrainene și lovituri de la distanță medie; blocarea utilizării rusești a terminalelor Starlink în Ucraina, în februarie 2026; represiunea Kremlinului asupra Telegram , care ar fi agravat probleme existente în armata rusă; efecte sezoniere (topirea solului înghețat și ploile de primăvară), care ar înrăutăți condițiile de deplasare. În aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană ar fi avansat în mai multe puncte ale frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporojie, Harkov și Donețk. Rusia ar fi cucerit, totuși, câțiva kilometri pătrați la est de Kramatorsk (Donețk). De ce „pierdere de teren” nu înseamnă retragere completă Analiza subliniază că retragerea raportată nu este totală: militari ruși rămân infiltrați în trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren. Potrivit descrierii ISW, armata rusă trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în sectoare mobile ale frontului, expuse atacurilor cu drone, pentru a facilita ulterior avansul forței principale. Aceste operațiuni de infiltrare în zone pe care Rusia nu le controlează pe deplin nu sunt incluse în estimările privind teritoriul deținut de fiecare parte. Dimensiunea reală a schimbării și limitele estimărilor Deși este prima creștere netă a controlului ucrainean din ultimii doi ani și jumătate, 120 km² reprezintă doar 0,02% din teritoriul Ucrainei (incluzând Crimeea și Donbas), potrivit analizei. În ansamblu, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei, Rusia ocupă puțin peste 19% din suprafața Ucrainei, inclusiv 7% în Crimeea și în zone din Donbas aflate deja sub control rusesc sau al separatiștilor pro-ruși înainte de februarie 2022. Estimările menționate exclud și câștigurile revendicate de Rusia care nu sunt confirmate sau infirmate de ISW, instituție care colaborează cu Critical Threats Project (asociat American Enterprise Institute). Context diplomatic: armistițiu propus vs. armistițiu cerut Pe fundalul luptelor intense, negocierile diplomatice sunt descrise ca fiind blocate după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu. Moscova a propus un armistițiu scurt pentru comemorările din 9 mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a facilita discuțiile, cerere pe care Kremlinul o refuză. [...]
Amazon alocă 15 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) pentru Franța în 2026–2028, mizând pe extinderea logisticii și pe 7.000 de joburi permanente , potrivit Mediafax . Planul este prezentat drept cel mai mare angajament financiar al companiei pe piața franceză și vine într-un moment în care grupul își leagă investițiile de promisiunea unor livrări mai rapide și prețuri scăzute. Jean-Baptiste Thomas, directorul general al Amazon în Franța, a declarat pentru Le Figaro că este „fundamental optimist” privind rezistența economiei franceze și că, altfel, compania nu ar fi făcut investiția. Tot el a indicat că acesta este cel mai mare angajament financiar al Amazon de până acum în Franța. Extindere operațională: patru depozite noi Investiția este asociată direct cu creșterea capacității logistice. Amazon intenționează să deschidă patru depozite, pe lângă cele opt deja existente în Franța. Conform informațiilor din material: trei locații urmează să fie deschise în acest an: Illiers-Combray (lângă Chartres), Beauvais și Colombier-Saugnieu (lângă Lyon); a patra locație, la Ensisheim (lângă Mulhouse), este programată pentru 2027. Context: investiții cumulate și forță de muncă Compania este prezentă în Franța din 2010 și a investit deja aproximativ 30 de miliarde de euro în infrastructură, tehnologie și operațiuni, ajungând la 25.000 de angajați, potrivit aceleiași surse. Pe lângă infrastructură, Amazon spune că va continua să investească și în programe pentru clienți, inclusiv abonamentul Prime. În declarațiile citate, obiectivul noului plan este legat de „restabilirea puterii de cumpărare” prin menținerea unor prețuri scăzute și livrări mai rapide la nivel național. [...]
OMS a declanșat identificarea și informarea pasagerilor unui zbor Airlink după confirmarea unui caz de hantavirus , o situație care pune presiune operațională pe autoritățile sanitare și pe compania aeriană, într-o rută cu frecvență redusă. Potrivit Adevărul , demersurile vizează peste 80 de persoane aflate la bordul avionului cu care o turistă olandeză a fost transferată de pe Insula Sfânta Elena la Johannesburg, unde a murit ulterior la spital. Turista, în vârstă de 69 de ani, fusese debarcată pe Insula Sfânta Elena pe 24 aprilie, „cu simptome gastrointestinale”, după ce soțul ei, de 70 de ani, murise la bordul navei de croazieră MV Hondius. Ea a fost îmbarcată pe 25 aprilie într-un avion către Johannesburg și a decedat a doua zi, pe 26 aprilie. Infecția cu hantavirus a fost confirmată abia luni, iar OMS a anunțat că au început cercetări pentru găsirea pasagerilor zborului respectiv. Ce înseamnă alerta pentru zborul vizat și pentru autorități Zborul a fost operat de compania sud-africană Airlink pe 25 aprilie, cu 82 de pasageri și șase membri ai echipajului, potrivit directoarei de vânzări și marketing a companiei, Karin Murray. În contextul anchetei epidemiologice, autoritățile sud-africane au cerut companiei să îi informeze pe pasageri că trebuie să contacteze Ministerul Sănătății, dacă nu au fost deja contactați. Un element care complică gestionarea situației este specificul rutei: există o singură cursă aeriană pe săptămână între Johannesburg și Insula Sfânta Elena, iar zborul durează aproximativ patru ore. Suspiciunea OMS: transmitere interumană în contact foarte apropiat OMS suspectează „o transmitere interumană între persoanele care au intrat în contact foarte apropiat”, a declarat Maria Van Kerkhove, directoare interimară a departamentului de prevenție și pregătire pentru epidemii din cadrul organizației. Context: suspiciuni de focar pe nava de croazieră MV Hondius Cazul este legat de nava MV Hondius, considerată suspectă de focar de hantavirus. Vasul ar urma să părăsească arhipelagul Capul Verde după evacuarea medicală a doi membri ai echipajului (bolnavi) și a unui pasager considerat contact apropiat cu un pacient decedat pe 2 mai. Operatorul navei, Oceanwide Expeditions , a anunțat că cele trei persoane vor fi evacuate medical cu două avioane spre Țările de Jos. După evacuare, compania a precizat că nava se poate îndrepta spre Gran Canaria sau Tenerife (Insulele Canare, Spania), o deplasare estimată la trei zile de navigație. MV Hondius plecase din Ushuaia (Argentina) spre Capul Verde cu 88 de pasageri și 59 de membri ai echipajului, din 23 de naționalități. OMS a anunțat anterior trei decese pe navă (un cuplu de olandezi și o turistă germană), asociate cu un posibil focar de hantavirus, care poate provoca un simptom respirator acut. [...]
Convorbirea Lavrov–Rubio indică menținerea unui canal de dialog SUA–Rusia , relevant pentru stabilitatea relațiilor bilaterale și pentru predictibilitatea deciziilor cu impact internațional, potrivit Antena 3 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , au avut marți seara o discuție telefonică, informație relatată de Tass, conform materialului. Tema convorbirii a vizat „situația actuală” din afacerile internaționale și relațiile SUA–Rusia. Ministerul rus de Externe a descris discuția drept „constructivă și profesională” și a precizat că cei doi au făcut schimb de evaluări privind agenda internațională, au discutat relațiile ruso-americane și „programul contactelor bilaterale”. „Conversația a fost «constructivă și profesională».” Ce se știe concret din comunicarea părții ruse Din informațiile prezentate, detaliile rămân la nivel general, fără elemente despre decizii sau angajamente. Totuși, mesajul oficial indică faptul că dialogul diplomatic la nivel înalt continuă. Elementele menționate explicit sunt: schimb de evaluări despre situația internațională; discuții despre relațiile Rusia–SUA; discuții despre calendarul contactelor bilaterale. Ce urmează Singura indicație privind pașii următori este referirea la „programul contactelor bilaterale”. Materialul nu oferă date despre o întâlnire viitoare sau despre teme punctuale care ar urma să fie negociate. [...]
Rusia își mută presiunea asupra Armeniei dinspre militar spre economic , pe fondul apropierii Erevanului de Uniunea Europeană și al găzduirii unor summituri europene, potrivit Libertatea . În paralel, voci pro-Kremlin cer măsuri extreme, inclusiv atacarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , în timpul vizitei acestuia la Erevan. În material sunt descrise reacțiile unor bloggeri militari ruși, care critică Ministerul rus al Apărării pentru că nu ar fi doborât avionul lui Zelenski în drum spre Armenia și care ar fi preferat ca liderul ucrainean să fie „capturat” la Erevan. Vizita este prezentată de aceștia ca o lovitură pentru Rusia, în condițiile în care Armenia este descrisă în propaganda afiliată Kremlinului drept „partener strategic”. Amenințări de intervenție și justificarea „protejării populației ruse” Libertatea notează că Margarita Simonian, șefa RT, a amenințat Armenia cu o intervenție militară, invocând necesitatea „protejării populației ruse” și a intereselor Rusiei în această țară. „Este momentul să ne gândim cum să protejăm populația rusă și interesele noastre în această țară.” Articolul amintește că acest motiv a fost folosit de Moscova pentru a-și justifica războaiele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina și susține că ar putea fi invocat și împotriva altor state, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO. Pârghii economice: avertismente și primele măsuri comerciale Dincolo de retorica militară, textul indică o escaladare pe zona economică. După o întâlnire la Kremlin cu premierul armean Nikol Pașinian , viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat cu „reconsiderarea relațiilor economice” în funcție de planurile Armeniei privind aderarea la UE. În același timp, autoritățile ruse au interzis „deocamdată” vânzarea apei minerale armene „Djermuk”, motivând că ar fi constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat. Materialul plasează această mișcare în logica unui șantaj comercial, menționând că Rusia a folosit instrumente similare și împotriva Republicii Moldova, care ulterior și-a reorientat exporturile către UE. Context: reorientarea Armeniei și miza alegerilor din 7 iunie Libertatea descrie o schimbare de direcție la Erevan, după războiul cu Azerbaidjanul și exodul a 150.000 de armeni din Nagorno-Karabah. În acest context, Armenia ar fi semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul (contestat de Rusia, potrivit articolului, deoarece medierea a fost facilitată de SUA) și ar urmări o reorientare strategică: menținerea păcii cu Azerbaidjanul, îmbunătățirea relațiilor cu Turcia și apropierea de UE, inclusiv prin părăsirea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă. Rusia menține în Armenia o bază militară cu aproximativ 3.000 de soldați, mai arată materialul. Summiturile de la Erevan au avut loc cu aproape o lună înainte de alegerile legislative din 7 iunie, prezentate ca un test pentru direcția strategică a țării. În articol se mai menționează că președintele francez Emmanuel Macron și premierul armean Nikol Pașinian au semnat marți un parteneriat strategic „de la apărare și până la economie”, pentru consolidarea relațiilor franco-armene. [...]
