Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din strâmtoarea Ormuz riscă să împingă Europa într-un nou front de securitate, după ce Teheranul a avertizat că bazele militare europene puse la dispoziția SUA pot deveni „ținte legitime”, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone în Golf, potrivit Antena 3.
Iranul a lansat un nou val de atacuri în Golful Persic și a atacat nave în strâmtoarea Ormuz, în timp ce un politician ultraconservator de la Teheran a ridicat explicit miza pentru statele europene care ar sprijini operațional SUA. În paralel, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a prezentat un plan de tranzit prin strâmtoare „în propriii termeni”, care ar putea extinde zona de monitorizare și control dincolo de Ormuz, până spre Fujairah (Emiratele Arabe Unite), rută folosită de EAU pentru exportul de petrol ocolind strâmtoarea.
Hossein Shariatmadari, descris ca politician de linie dură apropiat de ayatollahul Ali Khamenei (menționat ca fiind ucis în atacurile americano-israeliene), a scris în cotidianul conservator iranian Kayhan că:
„Bazele militare ale acelor țări europene care vor fi puse la dispoziția Americii pot și trebuie să devină ținte legitime și legale ale atacurilor noastre militare.”
Acesta a susținut, totodată, că Europa ar fi „extrem de vulnerabilă” la potențiale atacuri ale Republicii Islamice și că ar avea „practic zero capacitate” de a le rezista, adăugând că țările europene „știu că le putem lovi” și că, atunci când o fac, Iranul „lovește din greu”.
În același context, președintele american Donald Trump a vorbit despre scufundarea unor ambarcațiuni rapide ale IRGC. Comandantul US Central Command, amiralul Brad Cooper, a precizat că elicoptere militare americane au scufundat șase ambarcațiuni iraniene mici care vizau nave civile în strâmtoarea Ormuz.
Cooper a mai anunțat că armata americană a curățat un coridor de navigație „liber de mine iraniene”, pentru reluarea traficului, iar marina americană instalează o „umbrelă defensivă” cu elicoptere și avioane de luptă pentru protecția cargourilor care părăsesc strâmtoarea.
Atacurile Iranului asupra Fujairahului și a altor ținte din Emiratele Arabe Unite au atras condamnări din partea comunității internaționale, inclusiv a statelor din Consiliul de Cooperare al Golfului. Lideri europeni aflați la Erevan, la summitul Comunității Politice Europene, au condamnat acțiunile Iranului în Golf și și-au reafirmat sprijinul pentru EAU.
Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat, luni, 12 rachete balistice, trei rachete de croazieră și patru drone lansate din Iran. Separat, o clădire rezidențială care adăpostea angajați în Oman ar fi fost vizată, fără detalii suplimentare.
În Iran, agenția Mehr a raportat marți dimineață un incendiu în portul Dayyer (provincia Bushehr), citându-l pe șeful pompierilor locali, Majid Omrani, care a spus că două ambarcațiuni comerciale din fibră de sticlă au luat foc și că nu poate fi indicată o cauză până la finalizarea intervenției.
În plus, rezidenți din sudul Iranului au postat pe rețele sociale mesaje despre explozii în Bandar Abbas și pe insula Qeshm, iar canalul de Telegram Vahid Online a relatat că a primit mesaje similare. Euronews, citat în material, a precizat că nu a putut verifica independent aceste informații.
Amenințarea explicită privind „ținte legitime” în Europa mută presiunea de la un conflict regional la riscuri directe de securitate pentru statele care ar facilita operațiuni americane. În paralel, disputa pentru controlul tranzitului prin Ormuz – punct critic pentru transportul maritim și energetic – rămâne un factor de instabilitate, cu potențial de escaladare rapidă, pe măsură ce ambele părți își consolidează prezența militară în zonă.
Recomandate
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
Apărarea antiaeriană a EAU a intrat din nou în alertă după un atac iranian cu rachete și drone , într-un episod care ridică riscul de escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz și al infrastructurii energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post . Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a transmis marți, într-o postare pe X (fostul Twitter), că sistemele de apărare „angajează activ” rachete și drone iraniene în „mai multe zone” ale țării. Conform aceleiași informări, atacul a inclus atât rachete balistice, cât și rachete de croazieră. Ministerul de Externe al EAU a precizat că statul își rezervă „dreptul deplin și legitim” de a răspunde. Până la momentul relatării, nicio grupare nu revendicase atacul. Context: lovituri repetate și referințe la infrastructura petrolieră În ziua precedentă, trei cetățeni indieni au fost răniți moderat într-un atac cu dronă asupra complexului petrolier din Fujairah, a anunțat biroul media al emiratului Fujairah. Ulterior, televiziunea de stat iraniană a relatat, citând un oficial militar, că Iranul „nu a avut un plan premeditat” de a ataca facilități petroliere în Fujairah. Același oficial a pus incidentul pe seama „aventurismului militar al SUA” pentru a crea un culoar de tranzit „ilegal” al navelor prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit presei de stat iraniene. Ce spune EAU despre amploarea atacurilor Ministerul Apărării din EAU a confirmat că luni a confruntat: 12 rachete balistice iraniene; 3 rachete de croazieră; 4 drone. Separat, presa sud-coreeană Chosun Daily a relatat, citând un oficial guvernamental, că o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată. Președintele SUA, Donald Trump , a recunoscut ulterior atacul și a cerut Coreei de Sud să se alăture efortului american în zonă, mai notează publicația. Semnal de escaladare: incidente în Golf și ecouri în Iran La scurt timp după evenimentele din EAU, presa de opoziție iraniană a raportat o explozie puternică și un nor de fum în vestul Teheranului. Șeful unui departament iranian de pompieri a declarat că o clădire cu șapte etaje a fost evacuată. Informațiile disponibile în material nu indică, deocamdată, o legătură confirmată între explozia raportată la Teheran și atacurile asupra EAU. [...]
Donald Trump a reluat la Casa Albă mesajul de minimizare a conflictului cu Iranul , numindu-l o „mică încăierare”, într-o încercare de a-i reduce percepția publică într-un context în care războiul este descris ca nepopular în rândul americanilor, potrivit Agerpres , care citează AFP. În timpul unui eveniment dedicat exercițiilor fizice în școli, organizat la Casa Albă, președintele SUA a afirmat: „Suntem într-o mică încăierare militară. O numesc «încăierare» pentru că Iranul nu are nicio șansă.” Mesaj dublu: „război” în declarații, „încăierare” în vocabular În material se arată că Trump se laudă frecvent cu ceea ce consideră a fi succesele Operațiunii „Epic Fury” împotriva Iranului, susținând inclusiv că marina iraniană ar fi fost „anihilată”. În același timp, el a vorbit în mai multe rânduri despre un „război”. Totuși, președintele american folosește și un vocabular care tinde să diminueze amploarea conflictului, iar Agerpres notează că această abordare vine pe fondul caracterului nepopular al războiului în rândul americanilor. Formulări repetate de reducere a intensității conflictului Potrivit informațiilor din articol, Trump a recurs și recent la etichete similare pentru a descrie războiul: luni l-a numit un „mini-război”; a descris conflictul drept o „mică excursie”. [...]
Riscul de perturbare a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Hormuz rămâne ridicat , după ce SUA și Iranul au reluat atacurile și și-au intensificat măsurile militare pentru controlul pasajului maritim, punând sub semnul întrebării armistițiul de patru săptămâni, potrivit Reuters . Strâmtoarea Hormuz este un coridor critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, îngrășăminte și alte mărfuri și a fost „aproape închisă” de la începutul atacurilor SUA și Israel asupra Iranului, pe 28 februarie, ceea ce a alimentat scumpiri la nivel mondial. În acest context, orice escaladare în zonă se traduce rapid în volatilitate pe piețele de energie și în costuri mai mari de transport și asigurare pentru companii. Escaladare militară și informații contradictorii în teren Armata americană a anunțat că a distrus șase ambarcațiuni mici iraniene, precum și rachete de croazieră și drone, după ce președintele Donald Trump a trimis marina să escorteze petroliere blocate prin strâmtoare, într-o campanie denumită „Project Freedom”. Iranul a negat o parte dintre aceste afirmații. În paralel, Teheranul a susținut că a tras asupra unei nave de război americane care se apropia de strâmtoare, forțând-o să se retragă, iar ulterior oficiali iranieni au descris focul ca „focuri de avertisment”. Reuters notează că nu a putut verifica independent situația completă din strâmtoare, în condițiile în care cele două părți au emis declarații contradictorii. Pe partea comercială, Maersk a transmis că nava „Alliance Fairfax”, sub pavilion american, a ieșit din Golf prin Strâmtoarea Hormuz, însoțită de armata SUA. Iranul a negat că ar fi avut loc astfel de traversări. Atacuri și incidente maritime, inclusiv în Emiratele Arabe Unite Mai multe nave comerciale din Golf au raportat explozii sau incendii. Coreea de Sud a anunțat că una dintre navele sale comerciale, HMM Namu, a suferit o explozie și un incendiu în camera motoarelor, fără victime, însă autoritățile au spus că nu este clar dacă incidentul a fost provocat de un atac. Tot luni, agenția britanică de securitate maritimă UKMTO a raportat că două nave au fost lovite în largul coastei Emiratelor Arabe Unite, iar compania petrolieră ADNOC a declarat că unul dintre petrolierele sale goale a fost lovit de drone iraniene. În plus, un port petrolier din Emiratele Arabe Unite a fost cuprins de flăcări la Fujairah, după atacuri cu rachete iraniene, potrivit relatării. Fujairah este relevant pentru piață deoarece se află dincolo de strâmtoare, fiind una dintre puținele rute de export pentru petrolul din Orientul Mijlociu care nu necesită tranzitarea Hormuzului. Efectul imediat în piață: volatilitate la petrol Prețurile petrolului au scăzut cu 1% marți, după ce urcaseră cu până la 6% în sesiunea anterioară, pe fondul semnelor că marina SUA ar slăbi controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit Reuters. Negocieri fragile și mize strategice Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a declarat că evenimentele arată că nu există o soluție militară și a spus că discuțiile de pace avansează cu medierea Pakistanului, avertizând SUA și Emiratele Arabe Unite să nu fie atrase într-o „mlaștină”. În plan diplomatic, oficiali americani și iranieni au avut o rundă de discuții directe, dar încercările de a organiza întâlniri suplimentare au eșuat, în timp ce Trump a spus că probabil va respinge o propunere iraniană în 14 puncte transmisă prin Pakistan. Reuters mai relatează că cele mai recente informații ale serviciilor americane indică pagube noi limitate asupra programului nuclear iranian de la începutul războiului. Pentru economie, semnalul principal rămâne același: atâta timp cât controlul asupra Hormuzului este disputat militar, riscul de întreruperi ale transportului și de noi episoade de volatilitate la petrol rămâne ridicat, chiar și în prezența unor discuții de pace. [...]
UE deschide piața pentru producția de drone printr-o alianță cu Ucraina , invitând companiile din domeniu să intre într-un cadru comun care ar urma să accelereze dezvoltarea industrială și capacitățile de apărare ale Europei, potrivit Antena 3 . Comisia Europeană a anunțat un apel către companii pentru a se alătura unei alianțe UE–Ucraina menite să dezvolte producția de drone în Europa. Inițiativa urmărește să reunească producători, inovatori și utilizatori din UE și Ucraina, cu obiectivul de a sprijini eforturile europene de construire a unei capacități „cuprinzătoare” privind dronele și combaterea dronelor (sisteme contra-drone). Ce cere Comisia companiilor și care este termenul Executivul european solicită firmelor cu „experiență dovedită” în producția de drone și sisteme contra-drone să își exprime intenția de a se alătura inițiativei până la 25 mai . Alianța este deschisă și statelor din Spațiul Economic European, fiind menționate explicit Norvegia, Elveția și Islanda . De ce contează: transfer de know-how și accelerarea capacităților europene În contextul amenințării rusești și al riscului unei retrageri americane din Europa, țările UE încearcă să își consolideze apărarea, inclusiv prin creșterea producției de drone — arme considerate esențiale pentru raportul dintre cost și eficacitate, care s-a îmbunătățit în timp. Ucraina a acumulat, potrivit informațiilor citate, o expertiză „recunoscută pe scară largă” în acest domeniu, pe care UE vrea să o folosească pentru a-și întări propriile capacități. Coordonare cu statele membre și legătura cu acordurile bilaterale Lansarea alianței urmează să fie coordonată cu statele membre ale UE, iar unele dintre ele au deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Este menționată Germania, unde cancelarul Friedrich Merz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au lansat la mijlocul lunii aprilie un parteneriat strategic de cooperare militară, inclusiv pe zona dronelor. Zelenski a anunțat atunci că cele două țări lucrează și la un acord bilateral privind dronele. [...]
Președintele Finlandei spune că Europa va ajunge să reia dialogul cu Rusia, dar doar în anumite condiții , într-un semnal cu potențial de impact asupra liniei comune UE–SUA privind securitatea și războiul din Ucraina, potrivit Mediafax . Alexander Stubb a afirmat că, „în cele din urmă”, Europa va trebui să restabilească dialogul cu liderii Rusiei, însă reluarea relațiilor ar depinde „în mare măsură” de armonizarea strategiei SUA–UE față de Rusia și Ucraina, conform informațiilor citate de Live Ukraine. În argumentația sa, liderul finlandez a indicat o diferență de percepție între cele două maluri ale Atlanticului: în Europa, Rusia este văzută ca „cea mai mare amenințare la adresa securității”, în timp ce în Statele Unite această evaluare „nu este neapărat percepută în același mod”. „În Europa, Rusia este văzută ca cea mai mare amenințare la adresa securității, în timp ce în Statele Unite acest lucru nu este neapărat perceput în același mod.” Stubb a mai spus că, la un moment dat, va fi „în interesul Europei să restabilească canalele diplomatice cu Rusia”. De ce contează: condiționarea dialogului de o poziție comună UE–SUA Mesajul președintelui finlandez mută accentul de pe „dacă” pe „cum” ar putea fi reluate contactele, legând explicit orice pas de coordonarea transatlantică. În practică, această condiționare sugerează că o eventuală redeschidere a canalelor diplomatice ar fi dificil de susținut fără o convergență între Washington și capitalele europene asupra obiectivelor și instrumentelor de politică externă în dosarul Rusia–Ucraina. Context: relația cu Trump și poziția strategică a Finlandei Mediafax notează că Stubb este „unul dintre puținii lideri europeni” care au menținut o relație strânsă cu președintele american Donald Trump . Totodată, Finlanda este prezentată ca având „una dintre cele mai puternice forțe armate de pe continent” și „cea mai lungă graniță cu Rusia”, elemente care dau greutate poziției sale în dezbaterea de securitate europeană. [...]
