Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea din strâmtoarea Ormuz riscă să împingă Europa într-un nou front de securitate, după ce Teheranul a avertizat că bazele militare europene puse la dispoziția SUA pot deveni „ținte legitime”, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone în Golf, potrivit Antena 3.
Iranul a lansat un nou val de atacuri în Golful Persic și a atacat nave în strâmtoarea Ormuz, în timp ce un politician ultraconservator de la Teheran a ridicat explicit miza pentru statele europene care ar sprijini operațional SUA. În paralel, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a prezentat un plan de tranzit prin strâmtoare „în propriii termeni”, care ar putea extinde zona de monitorizare și control dincolo de Ormuz, până spre Fujairah (Emiratele Arabe Unite), rută folosită de EAU pentru exportul de petrol ocolind strâmtoarea.
Hossein Shariatmadari, descris ca politician de linie dură apropiat de ayatollahul Ali Khamenei (menționat ca fiind ucis în atacurile americano-israeliene), a scris în cotidianul conservator iranian Kayhan că:
„Bazele militare ale acelor țări europene care vor fi puse la dispoziția Americii pot și trebuie să devină ținte legitime și legale ale atacurilor noastre militare.”
Acesta a susținut, totodată, că Europa ar fi „extrem de vulnerabilă” la potențiale atacuri ale Republicii Islamice și că ar avea „practic zero capacitate” de a le rezista, adăugând că țările europene „știu că le putem lovi” și că, atunci când o fac, Iranul „lovește din greu”.
În același context, președintele american Donald Trump a vorbit despre scufundarea unor ambarcațiuni rapide ale IRGC. Comandantul US Central Command, amiralul Brad Cooper, a precizat că elicoptere militare americane au scufundat șase ambarcațiuni iraniene mici care vizau nave civile în strâmtoarea Ormuz.
Cooper a mai anunțat că armata americană a curățat un coridor de navigație „liber de mine iraniene”, pentru reluarea traficului, iar marina americană instalează o „umbrelă defensivă” cu elicoptere și avioane de luptă pentru protecția cargourilor care părăsesc strâmtoarea.
Atacurile Iranului asupra Fujairahului și a altor ținte din Emiratele Arabe Unite au atras condamnări din partea comunității internaționale, inclusiv a statelor din Consiliul de Cooperare al Golfului. Lideri europeni aflați la Erevan, la summitul Comunității Politice Europene, au condamnat acțiunile Iranului în Golf și și-au reafirmat sprijinul pentru EAU.
Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat, luni, 12 rachete balistice, trei rachete de croazieră și patru drone lansate din Iran. Separat, o clădire rezidențială care adăpostea angajați în Oman ar fi fost vizată, fără detalii suplimentare.
În Iran, agenția Mehr a raportat marți dimineață un incendiu în portul Dayyer (provincia Bushehr), citându-l pe șeful pompierilor locali, Majid Omrani, care a spus că două ambarcațiuni comerciale din fibră de sticlă au luat foc și că nu poate fi indicată o cauză până la finalizarea intervenției.
În plus, rezidenți din sudul Iranului au postat pe rețele sociale mesaje despre explozii în Bandar Abbas și pe insula Qeshm, iar canalul de Telegram Vahid Online a relatat că a primit mesaje similare. Euronews, citat în material, a precizat că nu a putut verifica independent aceste informații.
Amenințarea explicită privind „ținte legitime” în Europa mută presiunea de la un conflict regional la riscuri directe de securitate pentru statele care ar facilita operațiuni americane. În paralel, disputa pentru controlul tranzitului prin Ormuz – punct critic pentru transportul maritim și energetic – rămâne un factor de instabilitate, cu potențial de escaladare rapidă, pe măsură ce ambele părți își consolidează prezența militară în zonă.
Recomandate
Europa ar putea rămâne expusă la șocuri energetice și volatilitate a prețurilor dacă Washingtonul intră într-o perioadă de confruntare politică internă, iar Donald Trump își păstrează libertatea de manevră în politica externă, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza pentru economiile europene este dublă: riscul unui nou val de tensiuni comerciale și, mai ales, persistența presiunilor pe energie, cu efect direct asupra costului vieții și asupra industriei. După alegerile din SUA, democrații au câștigat controlul asupra Senatului și au obținut câștiguri decisive în Camera Reprezentanților, ceea ce deschide calea pentru anchete și audieri extinse asupra administrației Trump. În paralel, analiza notează că președintele SUA păstrează o marjă considerabilă de acțiune în domenii-cheie precum politica externă, securitatea națională și politica comercială, inclusiv prin decrete și veto. Energia: de ce Europa nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri rapide Unul dintre punctele centrale pentru Europa este evoluția prețurilor la energie. Analiza avertizează că o scădere nu este un scenariu pe care să se poată „paria” ușor, în condițiile în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un factor major. În acest context, POLITICO indică drept element critic Strâmtoarea Ormuz : fără un acord de pace cu Teheranul care să permită redeschiderea rutei, șocul energetic care împinge prețurile în sus în Europa ar putea continua, cu efecte negative asupra politicii europene și asupra crizei costului vieții. Sursa menționează și un reper de piață: țițeiul Brent se tranzacționa la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), chiar dacă prețurile petrolului au înregistrat cea mai rapidă scădere din august. Efecte economice colaterale: aviația avertizează asupra unei „crize” Impactul nu se oprește la facturile la energie. Pentru transportul aerian și industria aeronautică, directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că, în lipsa unui acord, industria s-ar putea confrunta cu „o adevărată criză” până în martie sau aprilie anul viitor. Această presiune ar putea alimenta costuri mai mari de operare și, implicit, tensiuni suplimentare asupra prețurilor și cererii, într-un moment în care economiile europene sunt sensibile la noi șocuri. Context politic la Washington: risc de blocaj și efecte indirecte asupra Europei Analiza mai arată că SUA ar putea deveni atât de absorbită de „războiul politic” intern, încât politica externă să treacă pe plan secund. Într-un astfel de scenariu, incertitudinea ar crește, iar Europa ar putea rămâne fără un partener american previzibil în dosare care influențează direct economia – de la securitatea energetică la comerț. În paralel, există și riscul ca Trump să își intensifice confruntările cu Europa, un diplomat german avertizând că ar urma „mai multă acrimonie” și mai multe pretenții față de aliații europeni, în timp ce Casa Albă își poate folosi pârghiile pe tarife și acorduri comerciale. Pentru Europa, concluzia practică este că perioada următoare poate aduce mai degrabă volatilitate decât stabilizare: prețurile la energie rămân vulnerabile la decizii geopolitice, iar turbulențele politice din SUA pot întârzia sau complica răspunsurile coordonate cu impact economic. [...]
Rusia își ridică nivelul de reprezentare la discuțiile trilaterale cu SUA și Ucraina din Abu Dhabi , un semnal că Moscova ar putea fi pregătită să abordeze nu doar chestiuni tehnice, ci și teme militare și politice la nivel înalt, potrivit Kyiv Post , care citează relatări Bloomberg și Reuters. Delegația va fi condusă din nou de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Noutatea este includerea, pentru prima dată în acest format, a adjunctului ministrului rus de Externe Serghei Riabkov , un oficial asociat de regulă cu dosare de control al armamentelor și dialog strategic cu Washingtonul. Ce înseamnă „upgrade-ul” delegației Componența delegației sugerează o agendă mai largă decât în rundele anterioare, prin alăturarea unor nume din diplomație, informații și armată: Vladimir Medinski, consilier prezidențial (șeful delegației); Serghei Riabkov, adjunct al ministrului de Externe (în premieră în acest format); Mihail Galuzin, adjunct al ministrului de Externe, responsabil de relațiile cu statele CSI și Ucraina; amiralul Igor Kostîukov, șeful Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei (GRU – serviciul de informații militare); Iuri Jigaralovski, ofițer superior din Statul Major. Observatori diplomatici citați în material notează că prezența simultană a lui Riabkov și a șefului GRU indică o creștere „vizibilă” a seniorității față de formatele exploratorii de până acum. Când au loc discuțiile și ce context le-a readus pe agendă Discuțiile trilaterale la nivel de lucru sunt programate pentru marți și miercuri, 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Ar fi prima întâlnire în trei (SUA–Ucraina–Rusia) din februarie, după ce contactele mediate de SUA au fost puse pe pauză în urma blocajelor apărute în sesiunile anterioare din Abu Dhabi și Geneva, pe fondul conflictului armat regional dintre SUA, Israel și Iran. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Palm Beach, că Rusia și Ucraina „pentru prima dată vor să facă o înțelegere”, în timp ce inițiativa Casei Albe privind un aranjament mai amplu de securitate europeană a stârnit rezerve în capitale europene și la Kiev din cauza lipsei unor mecanisme concrete, potrivit materialului. Pregătirile Ucrainei înainte de Abu Dhabi Kyiv a derulat consultări diplomatice pe mai multe canale înaintea reuniunii. Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o discuție telefonică de 90 de minute, pe 4 noiembrie, cu emisari americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a trece în revistă pregătirile și propunerile Ucrainei. În aceeași discuție, Zelenski a reiterat nevoile imediate de apărare antiaeriană, solicitând interceptoare Patriot pentru protejarea infrastructurii municipale civile împotriva atacurilor balistice rusești. Separat, Ucraina a purtat discuții la Madrid privind cooperarea pe apărare antiaeriană și, la Bruxelles, negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu oficiali din SUA, UE, Marea Britanie, Franța, Germania, NATO și Banca Mondială pentru coordonare pe reconstrucție și garanții de securitate pe termen lung. În acest stadiu, materialul nu indică o agendă negociată sau rezultate așteptate, însă ridicarea nivelului delegației ruse sugerează că Moscova ar putea trata runda din Abu Dhabi ca pe una cu miză mai mare decât întâlnirile exploratorii anterioare. [...]
O scurgere de date atribuită hackerilor ar indica până la 450.000 de morți legați de război în Rusia , o informație care, dacă se confirmă, ar schimba semnificativ evaluarea costurilor umane și a capacității de mobilizare a Moscovei, potrivit Kyiv Independent . Grupările Belarusian Cyberpartisans și Silent Crow susțin că au obținut date din baza internă „Demography” a Serviciului Federal de Statistică al Rusiei (Rosstat) , care ar conține informații din certificate de deces înregistrate între februarie 2022 și august 2026. Pe baza acestor date, hackerii afirmă că între 394.000 și 450.000 de persoane care au luptat de partea Rusiei sau au avut alte legături cu războiul ar fi murit de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Două estimări, două metodologii Belarusian Cyberpartisans estimează cel puțin 393.881 de decese, folosind înregistrări care identifică explicit operațiunile militare drept cauză a morții. Silent Crow avansează o estimare mai ridicată, de până la 450.100 de decese, pe baza unei metodologii mai largi, care include: decese ale militarilor survenite în afara luptelor; anumite decese înregistrate fără o cauză specificată. De ce contează: dimensiunea pierderilor și raportarea lor Publicația notează că, potrivit estimărilor bazate pe datele proiectului ucrainean de cartografiere din surse deschise DeepState, Rusia ar fi preluat controlul asupra a aproximativ 73.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean de la lansarea invaziei, în februarie 2022. Compararea acestei suprafețe cu estimarea Silent Crow ar însemna aproximativ șase morți pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu cucerit, însă această raportare depinde de acuratețea datelor scurse. Autenticitatea datelor și estimările privind numărul morților nu au fost verificate independent, iar The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica imediat informațiile divulgate. Ce se știe despre atacul cibernetic Hackerii afirmă că ar fi avut acces la rețeaua Rosstat cu aproximativ șase luni înainte de lansarea atacului, timp în care ar fi colectat sistematic documente interne și alte date. Țintirea infrastructurii informatice a agenției ar fi avut loc în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, iar Rosstat a recunoscut că sistemele sale au fost vizate de atacuri cibernetice. [...]
Rusia avertizează că ar trata trupe străine în Ucraina drept „ținte legitime” , într-un mesaj care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută scenarii de implicare militară, potrivit Antena 3 . Declarațiile îi aparțin Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , care a legat subiectul de planurile unei „Coaliții de Voință” privind exerciții militare înaintea reluării consultărilor despre războiul din Ucraina. Zaharova a susținut că programarea exercițiilor „chiar înainte” de reluarea consultărilor de la Abu Dhabi între Rusia, SUA și Ucraina ar confirma, în viziunea Moscovei, că „europenii nu au loc la masa negocierilor”. În același timp, ea a acuzat Occidentul că nu ar ține cont de „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei și că ar alimenta „spirala escaladării”. Mesajul Moscovei: fără contingente militare străine în Ucraina Oficialul rus a afirmat că „Londra și Parisul” ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a obține „un punct de sprijin” într-o confruntare prelungită cu Rusia și pentru a încerca să provoace o „înfrângere militară” a acesteia. În acest context, Zaharova a reiterat că desfășurarea de contingente militare străine în Ucraina ar fi „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă ar avea loc sub umbrela „Coaliției Voluntarilor” sau a „oricărei alte asocieri”. Ea a calificat un astfel de pas drept echivalentul unei „intervenții militare” și al creării deliberate de „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Avertismentul privind „ținte legitime” și riscul de escaladare Potrivit declarațiilor citate, în aceste condiții „forțele Armate Ruse” ar considera „orice formațiuni militare din Ucraina drept ținte legitime”, „cu toate riscurile și consecințele” aferente. Zaharova a mai spus că responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni celor care „continuă să inițieze aventuri militare iresponsabile împotriva Rusiei”, insistând că planurile de a provoca o „înfrângere strategică” a Rusiei ar fi „sortite eșecului”. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre componența „Coaliției de Voință” sau despre parametrii exercițiilor militare menționate, dincolo de legătura făcută de partea rusă cu reluarea consultărilor de la Abu Dhabi. [...]
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut tragerea la răspundere a autorului atacului armat din Cracovia , într-un mesaj de solidaritate cu Polonia după un incident pe care premierul polonez Donald Tusk l-a catalogat drept „terorism”, potrivit Kyiv Post . Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a spus că „nu poate exista nicio justificare” pentru atac, exprimându-și încrederea că făptașul va fi adus în fața justiției conform legii poloneze. Liderul ucrainean a adăugat că siguranța civilă este „un drept inviolabil” și a urat însănătoșire rapidă răniților. Ce s-a întâmplat în Cracovia Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Mare (Main Market Square) din centrul istoric al Cracoviei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat a deschis focul asupra mulțimii, omorând șase persoane și rănind alte 15. Incidentul s-ar fi produs în jurul orei 15:00 (ora locală), când un vehicul a intrat cu viteză în zona pietonală, iar un atacator mascat a coborât și a tras cu o armă cu țeavă lungă, determinând oamenii să se adăpostească în cafenele, restaurante și în intrările clădirilor din apropiere. Reacția autorităților poloneze și date despre suspect Premierul Donald Tusk a declarat, într-un briefing de seară la Varșovia, că este vorba despre un act fără precedent de terorism în Polonia. „Până acum în Polonia nu am văzut astfel de acte brutale de terorism, pentru că exact așa trebuie numit acest atac brutal asupra vieții umane din Cracovia.” Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decretat două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Rafał Leszkiewicz. Suspectul reținut are cetățenie poloneză. Katarzyna Cislo, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Poliției Voievodatului Malopolska din Cracovia, a afirmat că acesta purta uniformă militară și avea echipament tactic, iar arma ar fi fost „probabil” o pușcă semiautomată de tip AR-15. Poliția ar fi găsit în vehicul și alte arme, muniție, un rucsac militar, buzunare tactice și o baionetă. Ministerul ucrainean de Externe a comunicat că, potrivit datelor disponibile, nu au existat cetățeni ucraineni uciși sau răniți în atac. [...]
Autoritățile poloneze cer mobilizare rapidă pentru donarea de sânge , după atacul armat din centrul Cracoviei, în condițiile în care unul dintre polițiștii care au intervenit este în stare critică și are nevoie urgentă de transfuzii, potrivit G4Media . Miza imediată este asigurarea resurselor medicale necesare pentru tratarea răniților, inclusiv a agentului Jakub Kulik , grav rănit în confruntarea cu atacatorul. Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Principală din Cracovia, una dintre cele mai frecventate zone turistice ale orașului. Bilanțul prezentat în presa poloneză indică șase morți și 16 răniți, dintre care doi sunt polițiștii care au intervenit. Polițistul rănit de trei ori, în stare critică Jakub Kulik, fost parașutist și unul dintre cei doi agenți trimiși să oprească atacatorul, a fost împușcat de trei ori și este internat în stare critică. Celălalt polițist, Artur Morański, a fost de asemenea rănit în schimbul de focuri. Potrivit informațiilor citate de G4Media, suspectul ar fi avut asupra sa arme automate, iar intervenția s-a încheiat cu rănirea și reținerea acestuia. Premierul Donald Tusk a afirmat că acțiunea celor doi agenți a contribuit, „cel mai probabil”, la evitarea unui număr mai mare de victime și a precizat că ambii polițiști sunt în stare gravă și primesc îngrijiri specializate. Apeluri oficiale: transfuzii urgente și o grupă de sânge indicată Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a oferit detalii despre starea lui Jakub Kulik, afirmând că unul dintre plămânii polițistului nu mai funcționează și că acesta are nevoie urgentă de transfuzii. Oficialul a cerut celor care pot dona să se prezinte la centrele de transfuzie din întreaga Polonie și să precizeze numele polițistului pentru direcționarea donațiilor. „Un apel urgent pentru sânge destinat eroului nostru din Cracovia. Agentul Jakub Kulik, care a înfruntat fără ezitare un atacator înarmat, luptă acum pentru viață în spital.” Fosta unitate militară a lui Kulik, Brigada 6 Aeropurtată , a transmis la rândul ei că este nevoie de sânge din grupa AB Rh pozitiv (AB+), într-un mesaj publicat pe Facebook. Armata intră în dispozitivul de sprijin Șeful Statului Major General al Forțelor Armate Poloneze, generalul Wiesław Kukuła, a cerut militarilor să doneze sânge atât pentru cei doi polițiști răniți, cât și pentru celelalte victime ale atacului. El le-a solicitat comandanților să organizeze, împreună cu serviciile de transfuzie, participarea personalului din unități la donare. În acest context, campania de donare capătă o dimensiune operațională mai largă, prin implicarea directă a structurilor militare, cu obiectivul de a acoperi rapid nevoile de sânge generate de un incident cu multiple victime. [...]
