Știri
Știri din categoria Politică
Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România, exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia, care redă o analiză Financial Times.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură, după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității.
Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare.
În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare.
Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere.
Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică:
„Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.”
PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern.
După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare.
De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”.
În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme.
Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere.
Recomandate
Partidul Socialiștilor Europeni pune presiune pe PSD să evite o alianță cu AUR , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern după demiterea Cabinetului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul vizează direct direcția politică a viitoarei majorități și, implicit, stabilitatea decizională într-un moment de incertitudine. Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis marți că sprijină „formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere” în România, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul Social Democrat (PSD), și sprijină formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere. Într-un moment de incertitudine politică, România are nevoie de claritate, stabilitate și de o conducere care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.” Ce cere PES și de ce contează în negocierile pentru guvern În comunicatul citat, PES le cere partidelor românești o „abordare constructivă și responsabilă”, pe fondul unei perioade descrise ca fiind marcată de „incertitudine” și „negocieri complexe” pentru formarea unui nou executiv. Formațiunea socialistă europeană mai susține că o majoritate „durabilă” ar trebui construită pe: dialog; respect reciproc; un angajament comun pentru „îmbunătățiri concrete” în viața de zi cu zi a cetățenilor. Mesajul este relevant pentru PSD nu doar ca poziționare politică internă, ci și ca semnal extern privind compatibilitatea viitoarei formule de guvernare cu linia pro-europeană invocată de familia politică europeană din care partidul face parte. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD , după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea . Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică. Ce opțiuni rămân pe masă pentru guvernare În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor. „Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.” Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament. Contextul căderii Guvernului și miza economică imediată Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021 , notează publicația. Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan , susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24 . Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR . Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”. Ce reforme invocă vicepremierul și de ce contează În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal: „decăpușarea companiilor publice”; eliminarea privilegiilor și a „băieților deștepți”; pași spre digitalizare și debirocratizare. Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile. Mesaj politic după moțiune: „Acesta este doar începutul” Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”. Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice: „Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.” Context: PNL trece în opoziție Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni. După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”. [...]
PNL își reconfirmă refuzul unei coaliții cu PSD , o decizie care complică ecuația formării unei majorități guvernamentale după căderea Guvernului Bolojan , potrivit Știrile Pro TV . Conducerea PNL a votat intern menținerea poziției de a nu mai forma o coaliție cu PSD, consolidând ruptura politică dintre cele două partide. Surse politice citate de publicație indică rezultatul votului: 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”. În spațiul public, președintele PNL Bistrița-Năsăud, deputatul Robert Sighiartău, a anunțat că liberalii „au votat din nou” și că decizia de a nu face alianță cu PSD a fost menținută cu „majoritate largă”. Acesta a susținut că responsabilitatea guvernării revine „noii majorități” din Parlament, pe care o descrie ca fiind formată în jurul PSD și AUR, după adoptarea moțiunii de cenzură . Context: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate, conform informațiilor prezentate. De ce contează decizia PNL Prin reconfirmarea refuzului de a intra într-o coaliție cu PSD, PNL își fixează poziția pentru perioada de negocieri care urmează după căderea guvernului și transmite că nu ia în calcul refacerea unei formule de guvernare împreună cu social-democrații, în pofida schimbării de context parlamentar. În același timp, mesajul public al lui Sighiartău mută presiunea politică spre PSD și AUR, despre care afirmă că ar trebui să „își asume guvernarea și să vină cu soluții pentru problemele României”. [...]
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a propune premierul , după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură , potrivit Digi24 . Președintele partidului, George Simion, spune că formațiunea ar accepta să-și asume guvernarea doar dacă propunerea AUR pentru funcția de prim-ministru este acceptată și poate strânge voturile necesare în Parlament. Simion a invocat „ordinea constituțională” și a susținut că, după ce „primul partid al țării” ar trebui să încerce formarea unei majorități, „vine rândul AUR” să desemneze un premier. Liderul AUR a precizat că partidul nu va susține un premier PSD și a indicat explicit pragul de 233 de voturi pentru învestirea unui guvern. „Ne putem asuma o guvernare atât timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul (...) propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233.” Presiune pe negocierile de la Cotroceni: boicot dacă AUR nu e inclus și în discuțiile informale Pe lângă condiția legată de premier, Simion a criticat decizia președintelui Nicușor Dan de a organiza „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a avertizat că AUR nu va participa la consultările de la Cotroceni dacă nu este chemat și la aceste întâlniri preliminare. „Atâta timp cât nu vom fi convocați de președintele României la consultările reale (...) noi nu vom fi idioți utili. Nu ne vom duce la consultări formale ca să mimeze respectarea Constituției.” În același context, liderul AUR a afirmat că partidul ar intra la guvernare „dar nu în orice condiții” și că ar vrea să „corecteze erorile Guvernului Bolojan comise de toate partidele”, fără a detalia ce măsuri ar viza. [...]
