Știri
Știri din categoria Politică
Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România, exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia, care redă o analiză Financial Times.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură, după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității.
Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare.
În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare.
Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere.
Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică:
„Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.”
PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern.
După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare.
De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”.
În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme.
Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere.
Recomandate
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
USR ridică miza negocierilor de la Cotroceni, cerând PSD să vină cu o propunere de premier după demiterea lui Ilie Bolojan , pe fondul unei ruperi de încredere între partide, potrivit HotNews . Mesajul vine de la ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), care susține că PNL și USR nu mai pot accepta ca PSD să controleze jocul politic fără să-și asume o soluție de guvernare. Miruță a afirmat că partidele care l-au demis pe Ilie Bolojan „trebuie să vină cu o propunere de premier”, argumentând că „nu mai e niciun element” care să permită refacerea încrederii în PSD. În același timp, el a atacat conducerile locale ale PSD, sugerând că guvernarea este tratată ca o competiție internă pentru funcții. „Guvernarea unei țări nu este un joc între gașca de la Craiova cu gașca de la Timișoara își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție” Declarația a fost făcută cu trimitere la organizațiile PSD din care provin Sorin Grindeanu (Timiș) și Claudiu Manda (Dolj), potrivit relatării Digi24.ro. „Majoritatea PSD-AUR” și presiunea pe formarea executivului Întrebat despre scenariile privind viitorul executiv, ministrul interimar a susținut că „deja există o majoritate formată din PSD și AUR”, invocând un vot de 281 în Parlament. „Acum avem o coaliție PSD AUR, au avut 281 de voturi în Parlament (…) Avem o coaliție, că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-și desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România” În logica acestui mesaj, presiunea politică se mută pe PSD: dacă are o majoritate funcțională, ar trebui să o transforme într-o formulă de guvernare și într-o nominalizare de premier. Front comun USR–PNL la consultările de la Cotroceni Miruță a mai spus că USR și PNL vor merge la consultările de la Cotroceni cu o poziție comună, stabilită la nivelul conducerilor celor două partide. „A fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și PNL să facem un front comun. Vom merge la Cotroceni cu același mesaje, susținem același lucru” În același registru, ministrul a indicat că obiectivul acestui „front comun” este limitarea influenței politice în instituțiile statului, unde, în formularea sa, accesul ar depinde frecvent de apartenența la o „tabără”. [...]
Ludovic Orban susține că AUR folosește numele lui Călin Georgescu ca instrument electoral, nu ca opțiune reală de guvernare , iar această strategie complică și mai mult aritmetica parlamentară într-un scenariu de formare a unui nou executiv, potrivit Digi24 . Fostul premier a declarat, la emisiunea „ În Fața Ta ”, că o eventuală propunere AUR pentru funcția de prim-ministru în persoana lui Călin Georgescu ar fi „marketing electoral”, menită să păstreze aproape electoratul acestuia. În interpretarea lui Orban, AUR ar fi „convins” că Georgescu „n-are nicio șansă” să ajungă premier, iar miza ar fi mai degrabă mobilizarea și fidelizarea susținătorilor. Ce spune Orban despre șansele unui guvern cu premier PSD Orban a discutat și varianta unui guvern condus de PSD, pe care o vede drept dificil de realizat în Parlament. El a argumentat că probabilitatea ca PSD să strângă o majoritate parlamentară „nu este foarte mare”, invocând poziționările și condițiile puse de AUR. În același context, Orban a susținut că AUR ar condiționa votul pentru un guvern de participarea la guvernare și de acceptarea unui premier propus de partid, menționând explicit numele lui Călin Georgescu. De ce contează: blocajul politic se mută în negocierile pentru majoritate Dincolo de disputa de imagine, mesajul lui Orban indică un risc de blocaj în negocierile pentru formarea unei majorități: dacă partidele își fixează condiții incompatibile (AUR cu un premier propriu, reticența față de PSD, competiția cu alte formațiuni), spațiul pentru o coaliție funcțională se îngustează. Orban a mai afirmat că AUR nu ar accepta un premier PSD, pe care l-a descris drept „partidul-sistem”, ceea ce ar face „contra naturii” o asociere între un partid cu discurs antisistem și PSD. Rolul altor partide: POT și SOS, mai degrabă împotrivă În scenariul în care PSD ar încerca să formeze guvernul, Orban a spus că partide precum POT sau SOS ar putea vota împotrivă, încercând să profite politic de o eventuală „discreditare” a AUR, în loc să susțină un executiv în care AUR ar fi parte. Totodată, Orban a menționat existența unor parlamentari „de târguit”, dar a susținut că numărul acestora ar fi limitat, ceea ce ar reduce și mai mult șansele de a construi o majoritate stabilă în jurul PSD. [...]
Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu aplauze în Cetatea Oradea , într-un episod de expunere publică ce arată că, cel puțin local, fostul premier interimar își păstrează capitalul de imagine, potrivit Antena 3 . Momentul a avut loc vineri, în Cetatea Oradea, după ce Bolojan a participat la „Majális”, un eveniment al comunității maghiare organizat în cadrul Festum Varadinum. Un localnic a filmat scena și a publicat-o pe Facebook, iar în imagini Bolojan apare ieșind din restaurantul Corsarul, din interiorul cetății, alături de partenera sa, Ioana, pe fundal auzindu-se aplauze. În postarea care însoțește filmarea, autorul notează: „Să fii aplaudat la scenă deschisă când ieși dintr-un restaurant după ce ai fost demis printr-o moțiune de cenzură mai rar. Respect Ilie Bolojan!”. În secvența surprinsă, Bolojan salută scurt din cap și își continuă drumul, zâmbind; în fundal poate fi observat și un agent SPP. Ce spune martorul și ce se știe despre context Contactat de Bihoreanul, comerciantul Dacian Meza, prezent în zonă, a confirmat autenticitatea filmării și a spus că Bolojan a fost aplaudat atât la sosire, cât și la plecare. Potrivit acestuia, la momentul respectiv „nu era început concertul de la scena mare”. În imagini apare și un jandarm care îl salută din cap pe Bolojan, iar martorul a precizat că jandarmii nu făceau parte din dispozitivul de protecție al acestuia, ci erau în cetate pentru evenimentele de la „Majális”. De ce contează episodul Dincolo de caracterul informal al scenei, reacția publicului funcționează ca un indicator de percepție și mobilizare în teritoriu, într-un moment în care Bolojan este asociat cu o schimbare recentă de statut politic (menționată în postare ca demitere prin moțiune de cenzură). Pentru actorii politici, astfel de episoade devin rapid material de validare sau contestare în spațiul public, mai ales când circulă în social media. Separat de acest moment, Antena 3 mai notează că Bolojan a vizitat sâmbătă Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș („Institutul Inimii”), unde urmează să fie construită, cu finanțare PNRR, o nouă clădire pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave. [...]
Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]
AUR spune că își asumă depunerea în Parlament a unui proiect pentru 10 Mai ca „zi națională” și condiționează demersul de o susținere transpartinică, pentru a evita etichetarea inițiativei ca instrument politic, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu , a transmis un mesaj public cu ocazia zilei de 10 Mai (Ziua Independenței Naționale), în care face referire la un discurs al Principelui Nicolae , nepotul Regelui Mihai. În mesaj, Dungaciu apreciază propunerea ca 10 Mai să devină „ziua-reper” în care identitatea românească să fie recunoscută „în mod plenar”. Ce propune AUR și care este miza politică Dungaciu afirmă că AUR susține „restituirea” sărbătorii de 10 Mai și spune că partidul își exprimă voința de a sprijini inițiativa „alături de toate forțele politice din Parlamentul României”. În logica prezentată de liderul AUR, proiectul ar trebui să fie consacrat printr-un act legislativ, ceea ce presupune asumare politică și o procedură parlamentară. În același mesaj, Dungaciu susține că, „tehnic vorbind”, procesul poate „să capete corp” doar dacă este dus în Parlament de partide și votat, pentru a deveni o „altă zi națională” – descrisă ca o sărbătoare a „României moderne”, a „dezvoltării” și „prosperității”. Condiția anunțată: depunere cu mai multe partide, după consultări AUR spune că își asumă „necondiționat” proiectul, dar că nu vrea să îl înainteze fără consultări și își declară disponibilitatea de a discuta cu toate partidele pentru depunerea comună a inițiativei. Dungaciu invocă „spiritul Pactului de la Snagov” ca argument pentru o abordare de consens. „Noi, cei de la Alianța pentru Unirea Românilor – AUR, ni-l asumăm necondiționat. Dar, pentru a nu deveni un proiect politic, (...) ne asumăm ca acest proiect să fie depus în Parlament de cât mai multe partide, de toate, dacă se poate.” Contextul mesajului: rolul atribuit Principelui Nicolae Dungaciu descrie discursul Principelui Nicolae drept o intrare „în scenă” și afirmă că 10 Mai ar trebui să funcționeze ca „pivot” pentru reconstruirea unui „proiect identitar”. În finalul mesajului, el susține că „10 Mai 2026” ar fi și momentul în care Prințul Nicolae „reintră în spațiul public cu anvergură și cu o determinare” pe care „nu le-a mai avut până acum”. Din informațiile prezentate, AUR indică intenția de a transforma propunerea într-un proiect legislativ, însă nu oferă un calendar, un text de inițiativă sau detalii procedurale despre pașii următori. [...]
