Știri
Știri din categoria Piața energiei
Romgaz va intra pe piața de furnizare a gazelor pentru populație cel târziu până la 31 martie 2026, cu oferte după modelul Hidroelectrica. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-un interviu acordat emisiunii „În fața ta”, potrivit Digi24. Intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare pentru consumatorii casnici este prezentată drept o mișcare strategică ce ar putea influența semnificativ evoluția prețurilor la gaze.
Ministrul a precizat că Romgaz se află în procedură de angajare a personalului dedicat exclusiv activității de furnizare, urmând să primească aprobarea unui memorandum în Guvern pentru aceste recrutări. Compania a achiziționat deja programele informatice necesare și deține licențele pentru operare. Termenul asumat pentru lansarea ofertelor este finalul lunii martie, cu posibilitatea ca acestea să fie anunțate chiar până la sfârșitul lunii februarie.
Potrivit lui Bogdan Ivan, strategia urmărește modelul aplicat de Hidroelectrica pe piața energiei electrice, unde compania a devenit reper de preț pentru clienții casnici. În mod similar, Romgaz ar urma să vină cu o optimizare a costurilor și oferte competitive, ceea ce ar putea pune presiune pe ceilalți furnizori și ar contribui la stabilizarea sau chiar reducerea tarifelor.
Intrarea unui producător important direct în relația cu consumatorul final schimbă echilibrul actual al pieței gazelor, dominată de furnizori privați. Efectele concrete asupra facturilor vor depinde însă de nivelul ofertelor și de reacția competitorilor, într-un context în care plafonarea prețurilor urmează să expire.
Recomandate
Romgaz amână intrarea pe piața de furnizare a gazelor pentru populație , iar ofertele pentru clienții casnici nu vor fi disponibile de la 1 aprilie, potrivit Libertatea . Deși ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunțase că Romgaz va veni cu oferte „pe modelul Hidroelectrica” începând din aprilie, compania ar urma să intre efectiv în furnizare abia anul viitor. Romgaz a explicat că, deși are infrastructura și capacitatea operațională, nu dispune de cantități suficiente de gaze pentru a acoperi segmentul clienților casnici. Informația despre amânare a fost relatată de Observator News, conform articolului citat. Compania ar urma să lanseze primele oferte pentru populație în decembrie 2026, însă livrările efective ar începe din aprilie 2027. În prezent, Romgaz este producător de gaze, nu furnizor pentru populație. Contextul este relevant deoarece schema actuală de plafonare a prețurilor la gaze expiră la 1 aprilie 2026, iar prețul maxim reglementat pentru populație de 0,31 lei/kWh este valabil până la 31 martie. În acest cadru, Guvernul a emis OUG 12 din 5 martie, care stabilește măsuri pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, menținând plafonarea prețului final la maximum 0,31 lei/kWh până anul viitor. Principalele prevederi menționate în articol sunt: prețul final plătit de clientul casnic rămâne plafonat la maximum 0,31 lei/kWh până la 31 martie 2027; prețul lunar aplicat va fi cel mai mic dintre prețul contractual și prețul final calculat lunar conform mecanismului din legislație; producătorii au obligația să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh (față de 120 lei/MWh anterior). [...]
Premierul Ilie Bolojan a anunțat cinci direcții strategice pentru reducerea prețurilor la energie și creșterea securității energetice în România. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea producției, reglementărilor și investițiilor, inclusiv eliminarea blocajelor din rețele, informează Mediafax . În cadrul unei conferințe de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, premierul Bolojan a subliniat importanța creșterii capacităților de producție și a îmbunătățirii reglementărilor pentru a obține prețuri mai mici la energie și o mai bună asigurare a securității energetice. Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic. Direcțiile strategice propuse Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, prin eliminarea avizelor speculative. Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum. "Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut", a explicat Bolojan. A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii. "Orice fel de îmbunătățire se va vedea în prețuri", a declarat premierul, subliniind importanța revizuirii indicatorilor de performanță. Alte măsuri și impactul așteptat Alte măsuri includ reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. Premierul a evidențiat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile și accelerarea marilor proiecte energetice. „Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România”, a declarat Bolojan. Concluzii și perspective Aceste direcții strategice sunt menite să aducă o schimbare semnificativă în sectorul energetic din România, contribuind la stabilitatea prețurilor și la securitatea energetică. Implementarea cu succes a acestor măsuri ar putea transforma România într-un jucător important în economia energetică a Europei. Premierul Bolojan a subliniat importanța colaborării între guvern, autoritățile de reglementare și Parlament pentru a asigura succesul acestor inițiative. [...]
Statul român va anunța în circa o săptămână măsuri pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibil , potrivit News.ro , care citează declarațiile președintelui Nicuşor Dan făcute joi, 19 martie 2026. Acesta a precizat că subiectul a fost discutat deja în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar ulterior au avut loc consultări între Guvern și operatorii din piața energiei, în urma cărora au fost conturate mai multe scenarii de intervenție. Președintele nu a detaliat soluțiile analizate, însă a confirmat că statul va interveni, fără a exclude opțiuni precum plafonarea prețurilor sau alte măsuri administrative. „O să vedeți măsurile în momentul în care ele vor fi adoptate”, a spus acesta, subliniind că există o coordonare între premier, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei. În paralel, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a anunțat că Guvernul analizează instituirea unei stări de criză în domeniul carburanților, printr-un proiect de act normativ deja depus. O astfel de decizie ar permite autorităților să intervină rapid pentru: prevenirea creșterilor artificiale de preț asigurarea stocurilor necesare pe piața internă limitarea exporturilor, dacă aprovizionarea este afectată Potrivit oficialului, există un consens politic privind necesitatea intervenției în cazul în care situația internațională se deteriorează și afectează piața locală. În plan european, România susține temperarea ritmului tranziției energetice pentru a evita presiuni suplimentare asupra prețurilor și promovează extinderea producției de energie nucleară, considerată o soluție stabilă pentru industrie. Deciziile finale ale Guvernului sunt așteptate în zilele următoare, într-un context în care evoluția prețurilor la combustibil rămâne influențată de factori externi și de echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața energetică. [...]
Guvernul a publicat ordonanța care menține plafonarea prețului gazelor pentru populație până în 2027 , iar prețul maxim facturat consumatorilor casnici rămâne stabilit la 0,31 lei/kWh în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare. Noua reglementare stabilește modul în care este calculat prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Acesta va include mai multe componente, printre care costul de achiziție al gazelor, tarifele de transport și distribuție stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), precum și taxele aplicabile, inclusiv TVA și accizele. În același timp, ordonanța introduce o limită pentru componenta de furnizare , care nu poate depăși 15 lei/MWh , măsură menită să limiteze costurile suplimentare introduse de furnizori. Preț reglementat pentru gazele destinate populației Actul normativ prevede și o modificare pentru producătorii de gaze naturale. Aceștia vor fi obligați să vândă cantitățile necesare furnizorilor și producătorilor de energie termică pentru încălzirea populației la un preț reglementat de 110 lei/MWh , mai mic decât nivelul anterior de 120 lei/MWh. Guvernul a justificat adoptarea măsurii prin evoluțiile recente de pe piața energiei, inclusiv tensiunile geopolitice și creșterea prețurilor pe piețele internaționale, factori care ar putea duce la scumpiri semnificative pentru consumatori dacă plafonarea ar fi eliminată. Obligații pentru furnizori și constituirea stocurilor Ordonanța introduce și reguli privind pregătirea sezonului rece. În perioada 1 aprilie – 31 octombrie 2026 , furnizorii de gaze și producătorii de energie termică vor trebui să constituie în depozitele subterane un stoc minim de gaze. Acesta trebuie să atingă cel puțin 90% din capacitatea totală de înmagazinare la nivel național , pentru a asigura consumul în sezonul rece 2026–2027. Furnizorii sunt obligați să își informeze clienții despre modificările legislative odată cu prima factură emisă după intrarea în vigoare a ordonanței. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, notificările trimise anterior cu prețuri mai mari decât plafonul de 0,31 lei/kWh nu mai sunt valabile. Amenzi pentru nerespectarea regulilor Companiile din sectorul energetic care nu respectă prevederile ordonanței pot primi amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală . Sancțiunile vor fi aplicate de instituții diferite, în funcție de tipul clientului și de rolul operatorului pe piață: ANRE pentru operatorii din sectorul energetic și clienții non-casnici ANPC pentru situațiile care implică consumatorii casnici Noua ordonanță stabilește astfel cadrul de funcționare al pieței gazelor naturale pentru următorul an, menținând plafonarea prețurilor pentru populație și impunând reguli suplimentare pentru furnizori și producători. [...]
Guvernul a prelungit plafonarea prețului la gaze pentru casnici până în aprilie 2027 , potrivit Biziday , printr-o ordonanță de urgență adoptată pe 5 martie 2026, în contextul în care schema actuală urma să expire la finalul lunii martie. Actul normativ menține prețurile „până în primăvara anului viitor”, adică din aprilie 2026 până în aprilie 2027, iar mesajul Executivului este că populația nu ar trebui să resimtă scumpiri pe facturi în următoarele 12 luni. Măsura vizează consumatorii casnici și este construită ca un mecanism de preț reglementat (stabilit administrativ) pe lanțul de aprovizionare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat formula de calcul, cu plafoane pe fiecare verigă, de la producție până la furnizare, astfel încât eventualele variații din piață să fie „absorbite” de această structură. În esență, Guvernul reduce prețul maximal de plecare de la producător și limitează adaosul furnizorilor, pentru a păstra prețul final sub un prag anunțat. Mecanismul descris de ministru include următoarele componente (valori maximale/reglementate, conform declarațiilor din ședința de guvern): preț maximal la producător: 110 lei/Mw (față de 120 lei anterior); tarif reglementat la transport: 15 lei; tarif la distribuție: 69 lei/Mw; marjă maximă de adaos la furnizor: 15 lei. „Oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, trebuie să aștepte să vină factura. Toate facturile de la 1 aprilie vor veni la acest preț reglementat care nu va depăși 0,31 lei/ kwh.” Ilie Bolojan a justificat prelungirea plafonării prin trei argumente: așteptarea unei creșteri a ofertei interne (cu perspectiva dublării capacității de alimentare cu gaz și reducerea riscului unui „șoc” la liberalizare), nevoia de predictibilitate economică și socială (inclusiv ținta de reducere a inflației) și riscurile externe care pot împinge în sus prețurile, chiar dacă România nu este direct dependentă de o anumită zonă de aprovizionare, deoarece cotațiile se formează la nivel global. Din punct de vedere operațional, după intrarea în vigoare a ordonanței, producătorii ar urma să notifice Transgaz și furnizorii cu ofertele disponibile, iar furnizorii să opereze în piață în baza noilor reguli. Ministrul a mai spus că notificările trimise anterior consumatorilor casnici cu oferte peste 0,31 lei/kWh „nu mai sunt valabile”, iar consumatorii nu trebuie să întreprindă demersuri pentru a beneficia de prețul plafonat. Pentru piață, decizia înseamnă încă un an de prețuri administrate la gaze pentru populație, cu impact direct asupra facturilor din sezonul rece 2026-2027 și cu efecte potențiale asupra inflației. În paralel, premierul a indicat că Guvernul pregătește și un plan privind energia electrică, care ar urma să fie anunțat până la finalul lunii martie, însă detaliile nu au fost prezentate în informațiile publicate. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un pas important, dar insuficient pentru revenirea pieței energetice Potrivit The New York Times , redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un obiectiv central al Statelor Unite în cadrul acordului de încetare a focului cu Iranul, reprezintă doar primul pas spre relansarea fluxului de energie prin Golful Persic. Aceasta nu va fi suficientă pentru a readuce rapid prețurile petrolului și ale gazelor la nivelurile de dinaintea conflictului. Impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice În urma atacurilor asupra rafinăriilor, depozitelor și câmpurilor petroliere din cel puțin nouă țări, peste 10% din oferta mondială de petrol a fost întreruptă. Reluarea operațiunilor necesită nu doar asigurarea trecerii sigure prin strâmtoare, ci și inspecții ale pompelor, înlocuirea echipamentelor de procesare și rechemarea angajaților și navelor dispersate. „Nu este o situație în care doar apeși un buton și totul revine la normal”, a declarat Martin Houston, un executiv cu experiență în industria petrolului și gazelor. Provocările reluării producției Chiar dacă navele vor putea tranzita strâmtoarea fără a fi atacate, reluarea completă a producției va fi un proces de durată. Înțelegerea de încetare a focului, anunțată de președintele Trump, permite trecerea navelor prin strâmtoare, dar atacurile asupra infrastructurii energetice au continuat până la semnarea acordului. În plus, repornirea puțurilor și a altor facilități va dura luni de zile, iar unele infrastructuri grav avariate ar putea necesita ani pentru a fi reparate. De asemenea, prețurile la benzină, care au depășit recent 4 dolari pe galon în Statele Unite, nu vor reveni rapid la nivelurile anterioare conflictului. Probleme tehnice și lanțuri de aprovizionare Oprirea puțurilor de petrol și gaze poate duce la probleme tehnice, cum ar fi dezechilibre de presiune subterană sau acumularea de apă. În plus, echipamentele expuse la sulfura de hidrogen, un gaz toxic, pot coroda. Lanțurile de aprovizionare pentru piese specializate sunt deja tensionate, ceea ce complică și mai mult procesul de reconstrucție. Un exemplu notabil este complexul de export de gaze naturale din Qatar, Ras Laffan, unde atacurile au distrus 17% din capacitate. QatarEnergy estimează că va dura câțiva ani pentru a repara zonele avariate. Perspectivele pieței energetice Pe termen lung, analiștii estimează că prețurile energiei vor scădea față de nivelurile din timpul războiului, dar vor rămâne mai ridicate decât ar fi fost în absența conflictului. Analiștii de la Société Générale prognozează că prețul petrolului va ajunge la aproximativ 80 de dolari pe baril la sfârșitul anului 2026, reflectând un risc mai mare de perturbări geopolitice în viitor. [...]
