Știri
Știri din categoria Piața energiei
Un mare furnizor anunță 0,39 lei/kWh de la 1 aprilie, cu 26% peste plafonul actual, potrivit unei informări analizate de Profit.ro, în contextul expirării schemei de plafonare a prețurilor la gaze.
PPC Energie, furnizor cu a treia cotă de piață la nivel național, și-a notificat clienții din București că, în lipsa modificării legislației, prețul final va urca de la plafonul actual de 0,31 lei/kWh la 0,39 lei/kWh începând cu 1 aprilie 2026. Noul tarif ar urma să fie valabil până la 17 iunie 2026. Compania avea, în toamna trecută, o cotă de 15,81% pe piața totală și 5,86% pe segmentul casnic.
În comparatorul ANRE, ofertele pentru populația din București, cu livrare după 1 aprilie, variază între 0,304 lei/kWh și 0,41 lei/kWh, majoritatea fiind peste plafonul încă în vigoare. Furnizorii sunt obligați, prin Ordinul ANRE nr. 2/2026, să își informeze clienții că de la 1 aprilie expiră schema de sprijin, urmând aplicarea prețurilor contractuale.
Totuși, Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență care ar introduce un nou mecanism de reglementare pentru consumatorii casnici. Conform draftului, populația ar urma să plătească prețul cel mai mic dintre cel contractual și cel rezultat dintr-o formulă reglementată, cu un preț angro intern propus de 110 lei/MWh, sub nivelul actual de 120 lei/MWh.
Președintele ANRE, George Niculescu, a declarat că ordinul de notificare ar putea fi abrogat, în condițiile în care noul cadru legislativ va fi adoptat. La rândul său, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că transmiterea notificărilor ar putea genera costuri administrative de până la 6 milioane de euro, care s-ar reflecta indirect în facturile consumatorilor.
Situația rămâne incertă până la adoptarea actului normativ, iar evoluția prețurilor de la 1 aprilie depinde de forma finală a reglementării.
Recomandate
Europa riscă facturi mai mari la gaze în iarna 2026–2027 , pe fondul unor stocuri intrate în sezonul rece la cel mai scăzut nivel pentru această perioadă din 2011, potrivit Digi24 . Evaluările citate de publicație indică o „marjă de siguranță” mai mică: dacă iarna este rece și importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt limitate, statele ar putea ajunge să plătească mai mult pentru volume suplimentare sau să recurgă la măsuri de reducere a consumului. Avertismentele vin în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor din UE este de „puțin peste 70%”, nivel descris ca fiind cel mai redus pentru această perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011. Cum gazele sunt folosite atât la încălzire, cât și în industrie și în producția de electricitate, presiunea se poate transmite rapid în costurile gospodăriilor și ale companiilor. Deficit potențial și risc de scumpiri Potrivit Politico (citat de Digi24), un raport al Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA) estimează un posibil deficit de până la 14 miliarde de metri cubi, echivalentul a aproximativ 7% din cererea UE. În scenarii nefavorabile, acest gol ar putea fi acoperit fie prin achiziții suplimentare la prețuri mai ridicate, fie prin reducerea cererii pentru a menține stocurile la niveluri considerate sigure. IEEFA avertizează că stocurile reduse lasă UE mai expusă la șocuri de aprovizionare și la creșteri bruște ale prețurilor. În plus, dacă iarna consumă o parte mare din rezerve, presiunea poate continua și în 2027, când statele ar trebui să cumpere mai mult pentru reumplerea depozitelor. Scenariul ENTSO-G: stocuri la 11% și economisire de 7% O analiză a Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Gaz (ENTSO-G), citată în articol, arată că în anumite condiții nivelul stocurilor ar putea coborî până la 11% — un prag asociat unor rezerve strategice greu de utilizat în mod obișnuit. În același timp, analiza indică faptul că, pentru a încheia iarna cu depozitele la 30% (pentru reducerea riscurilor înaintea sezonului următor), ar fi necesară economisirea unor volume echivalente cu aproximativ 7% din cererea de gaze. În practică, dacă importurile nu acoperă necesarul, autoritățile ar putea ajunge să încurajeze economisirea sau să limiteze consumul, în funcție de evoluția reală a aprovizionării și de vreme. De ce se strânge piața: Orientul Mijlociu, GNL și reducerea gazelor rusești Digi24 notează că tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică volatilitatea și complică accesul la GNL, pentru care Europa concurează cu alte regiuni. Pe partea de ofertă, raportul IEEFA mai indică o presiune suplimentară din reducerea importurilor de gaze rusești: interdicția UE privind contractele pe termen lung pentru furnizarea de GNL rusesc, programată să intre în vigoare în ianuarie, ar putea diminua importurile europene cu încă 7 miliarde de metri cubi. În paralel, datele citate de institut arată o dependență mai mare de retragerile din depozite: volumul net extras din stocuri în ianuarie 2026 a fost de 22,6 miliarde de metri cubi, față de 18,8 miliarde în ianuarie 2025 și 17,8 miliarde în ianuarie 2024. Costul alternativelor: importuri suplimentare de GNL „cu miliarde” în plus Una dintre opțiunile principale rămâne importul de GNL, inclusiv din Statele Unite, însă IEEFA estimează că acoperirea volumelor lipsă ar costa aproximativ 3 miliarde de euro în plus față de anul trecut, adică o creștere de 12% pentru aceleași volume. În plus, analiza citată menționează că producția de GNL din SUA se apropie de nivelul maxim, ceea ce limitează capacitatea de a crește rapid oferta. Ce urmează: prețurile pot reacționa înainte de o criză de volum Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global Energy, citat în material, este posibil ca prețurile să crească înainte ca Europa să rămână efectiv fără gaze, deoarece scumpirea ar atrage transporturi de GNL către piața europeană. Totuși, el avertizează și asupra limitelor reducerii suplimentare a consumului: după pierderea a aproximativ 20% din cererea industrială de gaze a UE în contextul războiului din Ucraina, spațiul pentru „distrugerea cererii” ar fi mult mai mic, fără efecte economice importante. În concluzie, rapoartele citate nu susțin că UE va rămâne inevitabil fără gaze, dar indică o iarnă cu risc mai mare de scumpiri și, în scenarii adverse, de măsuri de economisire sau limitare a consumului, pe o piață globală mai tensionată. [...]
Conflictul dintre Bursa Română de Mărfuri și ANRE ridică semne de întrebare despre cum sunt gestionate rapid riscurile de fraudă și dezechilibru în piața de energie , după ce operatorul bursier a fost amendat pentru modul în care a blocat tranzacțiile unui trader suspectat că a vândut energie fără acoperire, potrivit HotNews . Bursa Română de Mărfuri (BRM) acuză Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) că „încurajează tentativele de fraudare a sistemului” prin sancționarea operatorilor de piață care încearcă să le oprească, în timp ce reglementatorul susține că sancțiunea vizează procedura și lipsa unor informații complete, nu oprirea în sine a traderului. De la ce a pornit: tranzacții fără acoperire și dezechilibre estimate la 31 milioane lei Potrivit informărilor transmise de BRM către acționari (cazul vizând perioada 20–26 decembrie 2025), traderul Dinergy Power SRL ar fi introdus ordine de vânzare fără să fi achiziționat în prealabil energia necesară, iar BRM susține că firma „a vândut ceea ce nu a avut și nu a intenționat niciodată să aibă”. BRM afirmă că aceste operațiuni au generat dezechilibre fizice în sistemul energetic național, administrat de Transelectrica, estimate de bursă la aproximativ 31 milioane de lei. În acest context, Transelectrica ar fi solicitat măsuri de echilibrare, iar BRM spune că sistemul său de tranzacționare nu i-a mai permis companiei să introducă ordine noi, din cauza lipsei fondurilor necesare. Dinergy a fost revocată ca parte responsabilă cu echilibrarea începând cu 16 ianuarie 2026, potrivit datelor Transelectrica. Miza financiară imediată: 7 milioane lei transferați către Transelectrica BRM susține că a refuzat să deconteze către Dinergy vânzările pe care le consideră „fictive” și neacoperite fizic, argumentând că energia ar fi fost furnizată în realitate de Transelectrica prin mecanismele pieței de echilibrare, nu de trader. În acest cadru, aproximativ 7 milioane lei aferente tranzacțiilor au fost transferate de BRM către Transelectrica pentru acoperirea parțială a dezechilibrului, în timp ce Dinergy ar fi cerut ulterior decontarea și reluarea tranzacționării, solicitări refuzate de bursă. De ce a amendat ANRE: procedură și informații incomplete, nu „oprirea” traderului După ce Dinergy a reclamat BRM, ANRE a făcut un control finalizat cu un proces-verbal din 13 august 2026 și a aplicat două amenzi, în total 85.000 lei: 35.000 lei pentru furnizarea incompletă a informațiilor solicitate de echipa de control; 50.000 lei pentru limitarea accesului Dinergy la tranzacționare și blocarea unor plăți către companie. ANRE afirmă că, la 5 martie 2026, BRM nu a pus la dispoziție „datele și informațiile complete solicitate”, invocând obligațiile din Legea energiei nr. 123/2012 privind furnizarea informațiilor necesare activității autorității. BRM contestă și spune că a transmis documente și clarificări în mai multe etape, indicând o serie de adrese din 2026. Pe a doua sancțiune, ANRE susține că limitarea accesului și blocarea plăților nu au avut un temei procedural identificat în reglementările aplicabile, invocând obligații din condițiile licenței, convenția de participare și procedura de clearing (compensare și decontare) a BRM. Bursa respinge interpretarea și afirmă că a acționat în baza propriilor regulamente aprobate de reglementator, inclusiv prin prevederi care permit măsuri urgente pentru buna funcționare a pieței. Ce urmează: investigație ANRE asupra faptelor traderului și litigiu în instanță ANRE spune că este „în desfășurare o acțiune de investigație” privind aspectele semnalate despre tranzacțiile traderului, dar că, până la finalizarea procedurii, nu poate comunica informații suplimentare. Separat, există un litigiu civil între Dinergy Power SRL și BRM, înregistrat la Tribunalul București pe 30 ianuarie 2026, având ca obiect „pretenții”, cu Dinergy reclamantă și BRM pârâtă, potrivit datelor de pe portalul instanțelor . [...]
Europa intră spre iarnă cu stocuri de gaze „periculos de mici”, iar trecerea de la gazul rusesc la GNL a mutat riscul pe o piață globală mai volatilă , potrivit unei analize publicate de HotNews , care citează evaluarea lui Ron Bousso , analist Reuters pentru piața energiei. Presiunea vine dintr-un context geopolitic complicat: conflictele din Orientul Mijlociu și din Rusia au afectat piețele globale de gaz natural lichefiat (GNL) și păcură, iar acest lucru a contribuit la scăderea stocurilor. În paralel, Europa se pregătește pentru sezonul rece cu rezerve descrise ca „fragile”, după ani consecutivi de șocuri energetice. De ce contează: dependența de GNL înseamnă concurență directă cu Asia Analiza arată că vulnerabilitatea actuală este legată de schimbarea rapidă a mixului energetic după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022 . Europa a înlocuit gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, devenind unul dintre cei mai mari importatori ai acestui combustibil. Această tranziție a redus dependența de Rusia, dar a adus o nouă problemă operațională: în locul unor fluxuri relativ stabile pe termen lung, Europa cumpără acum pe o piață globală, unde: concurează direct cu Asia și alte regiuni pentru aceleași volume; întreruperile de aprovizionare se transmit rapid în prețuri și disponibilitate, cu efecte „aproape instantanee” la nivel global. „Bomba cu ceas” din motorină: stocuri în scădere în plin sezon de acumulare Un element care, potrivit analizei, a trecut mai puțin în atenția publică este piața motorinei. În mod normal, vara ar trebui să fie perioada în care stocurile cresc, având în vedere rolul motorinei în industrie, transporturi și încălzire. În schimb, stocurile au scăzut, ceea ce amplifică riscurile pentru iarnă. Context: gazul și păcura rămân esențiale pentru încălzire Gazul natural și păcura sunt principalele surse pentru încălzirea rezidențială în Europa. Conform datelor oficiale citate, gazul acoperă aproximativ 30% din cererea de încălzire a gospodăriilor, iar păcura peste 10%. În acest cadru, tensiunile simultane pe ambele piețe ridică miza pentru costuri și securitatea aprovizionării în sezonul rece. [...]
UE nu va relaxa sancțiunile pe combustibilii fosili rusești , chiar dacă SUA a încheiat un acord cu Moscova pentru importuri de motorină, potrivit Politico . Mesajul, transmis miercuri dimineață de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , fixează o linie de politică energetică cu impact direct asupra pieței: Bruxelles-ul exclude revenirea la energia rusească pe fondul volatilității prețurilor la petrol. Într-un discurs în fața eurodeputaților, von der Leyen a argumentat că Rusia „nu este un furnizor de energie de încredere”, invocând experiența UE cu folosirea dependențelor energetice ca instrument de presiune și faptul că Rusia a fost cea care a redus livrările de gaze către Europa. Mesajul ei: lecția nu va fi uitată, iar sancțiunile rămân. Decizia de a menține sancțiunile vine după ce, la începutul lunii, președintele american Donald Trump a anunțat un acord cu Vladimir Putin pentru relaxarea sancțiunilor la importurile de motorină până în aprilie 2027, pe fondul creșterii prețurilor globale la petrol. Ulterior, Trump a apărat înțelegerea, susținând că și UE ar fi cumpărat „miliarde” în combustibili fosili din Rusia, fără să ofere detalii. De ce contează pentru piața energiei Poziția Comisiei reduce probabilitatea unei „supape” rapide prin revenirea la fluxuri energetice din Rusia, chiar dacă alte economii mari își ajustează politicile de sancțiuni. Pentru companii și traderi, semnalul este că UE își păstrează cadrul de restricții, ceea ce menține presiunea pe diversificarea aprovizionării și pe alternativele la combustibilii rusești, în special într-un context de prețuri ridicate la petrol. Context: un pachet mai larg de măsuri comerciale În aceeași intervenție, von der Leyen a abordat și dezechilibrul comercial cu China și a spus că Executivul european va prezenta „cât mai curând în decembrie” un nou instrument de descurajare. Potrivit articolului, acesta ar urma să se bazeze pe o propunere avansată anterior de Berlin și Paris și ar permite Comisiei să restricționeze sau chiar să interzică importuri din țări considerate că distorsionează piața unică, cu consultare minimă a statelor membre, pentru acțiune mai rapidă. Instrumentul ar urma să vină alături de un instrument de diversificare și un mecanism de solidaritate aflate deja în lucru. Von der Leyen a mai spus că UE va continua să caute acorduri cu Beijingul după o înțelegere de plafonare a importurilor de hibride din China, iar Politico notează că UE ar urma să prioritizeze chimicalele și utilajele industriale în eforturile de protejare a industriei europene. [...]
Un contract la 1.180 lei/MWh pentru energie „bandă” în noiembrie–decembrie arată cât de repede se scumpește energia la termen , pe fondul lipsei producției nucleare și al rezervelor mai mici de apă înainte de iarnă, potrivit Economica . Complexul Energetic Oltenia (CEO) a vândut, în două sesiuni de licitație pe piața contractelor bilaterale – negociere continuă (PCCB-NC), energie cu livrare „bandă” (livrare constantă) la o putere de 10 MW pentru noiembrie și 10 MW pentru decembrie, în total 20 MW, la prețul de 1.180 lei/MWh. Cumpărătorul este Alive Capital , un furnizor mai mic. De ce contează: presiune în creștere pe prețurile la termen Tranzacția indică faptul că scumpirea nu se vede doar pe piața spot (pe termen foarte scurt), ci și în contractele la termen, care influențează direct costurile furnizorilor și, în final, nivelul ofertelor către clienți. Economica indică două posibile explicații pentru acceptarea unui astfel de preț de către cumpărător: lipsa energiei nucleare : Alive Capital ar fi între clienții Nuclearelectrica care nu mai primesc energie nucleară după ce compania de stat a invocat forța majoră pe contracte; în acest context, furnizorul ar avea nevoie de energie din alte surse, cel puțin pentru noiembrie; teama de a nu găsi energie la un preț „rezonabil” spre final de an sau așteptarea că prețurile vor crește și mai mult. Ce ar însemna pentru consumatori, în scenariul din analiză Publicația face un calcul „strict ipotetic”: un preț de achiziție de 1.200 lei/MWh pentru energie bandă ar putea însemna, pentru un client casnic din București, un preț final facturat de 2 lei/kWh , cu tarife de rețea și taxe incluse, dar fără costurile de profilare și dezechilibre (estimate în material la circa 15%). Context: cărbunele rămâne în mix, iar închiderea unui grup se amână După închiderile de capacități, CEO mai operează trei grupuri de 330 MW la Rovinari și unul de 330 MW la Turceni (puteri din licență; puterea disponibilă este mai mică, potrivit sursei). Grupul de la Turceni ar fi trebuit scos din exploatare până la finalul lui august, în baza angajamentelor din PNRR, însă România a anunțat că nu îl va închide și îl va menține operațional în iarna aceasta și iarna viitoare. Separat, Economica amintește că CEO a vândut recent și energie pentru livrare pe tot anul 2027, la un preț de aproape 800 lei/MWh pentru produsul „calendar”, relevant pentru modul în care furnizorii își construiesc ofertele. Tranzacția este detaliată de e-nergia.ro, aici: e-nergia.ro . În privința revenirii producției nucleare, Economica notează că centrala de la Cernavodă ar urma să fie repornită cu ambele unități la 1 noiembrie, potrivit noului buget rectificat al Nuclearelectrica: Economica . [...]
Creșterea accelerată a prețului gazelor în Europa ridică riscul unor costuri mai mari pentru iarnă , pe fondul stocurilor reduse și al unui nou val de incertitudine geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Prețurile de referință ale gazelor naturale din Europa au atins marți un nou maxim de la izbucnirea războiului din Iran, pe fondul tensiunilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski legate de importurile de motorină rusească și al prognozelor care indică o răcire a vremii în Europa Centrală în următoarele două săptămâni. Informațiile sunt relatate de Financial Times, citat de publicație. Contractele futures pentru gazele naturale tranzacționate la hubul olandez TTF (principala referință pentru piața europeană) au urcat la 86,50 euro/MWh, a șasea sesiune consecutivă de creștere, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de dinaintea războiului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, la finalul lunii februarie. De ce piața e vulnerabilă: stocuri mici și temperaturi în scădere Un factor-cheie este nivelul redus al stocurilor de gaze la începutul sezonului rece, care face Europa „deosebit de vulnerabilă” la scumpiri, potrivit lui Ole Hansen, director de strategie pentru mărfuri la Saxo Bank . „Din păcate, a fost suficientă o scădere modestă a temperaturilor pentru ca preţurile să crească, ceea ce evidenţiază cât de dificilă ar putea deveni iarna care urmează.” În termeni de dinamică, prețurile au crescut de la aproximativ 32 de euro/MWh în ajunul izbucnirii războiului din Iran, ceea ce înseamnă un avans de circa 170%, ajungând la cel mai ridicat nivel după șocul energetic din 2022, provocat de invazia Rusiei în Ucraina. Componenta geopolitică: incertitudini în jurul „armistițiului energetic” Pe lângă vreme, piața reacționează la semnale contradictorii din zona geopolitică. Donald Trump a scris duminică pe platforma sa Truth Social că Rusia și Ucraina ar fi convenit asupra unui „armistițiu energetic”, la două zile după ce anunțase un acord cu Moscova pentru importul de motorină rusească. În replică, Volodimir Zelenski a transmis luni că atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești vor continua, ceea ce a alimentat incertitudinile de pe piețele energetice europene. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre durata sau condițiile unui eventual „armistițiu energetic”, rămâne neclar în ce măsură acesta ar putea reduce presiunea asupra prețurilor în perioada următoare. [...]
