Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

SUA opresc în câteva zile derogarea care permitea vânzarea de petrol iranian blocat pe mare, o decizie cu potențial de a restrânge oferta disponibilă pe piața globală a țițeiului într-un moment de tensiuni în Orientul Mijlociu, potrivit G4Media.
Departamentul Trezoreriei SUA a transmis pe platforma X că „autorizația temporară” care permite vânzarea de petrol iranian „blocat în prezent pe mare” expiră „în câteva zile” și „nu va fi reînnoită”. Măsura fusese decisă luna trecută pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra pieței hidrocarburilor, notează AFP, citată de Agerpres.
Washingtonul autorizase, pentru o lună, vânzarea de petrol iranian stocat pe mare înainte de 20 martie. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, declarase atunci că această derogare ar „aduce aproximativ 140 de milioane de barili de petrol pe piața mondială”.
Derogarea este valabilă până duminică, conform informațiilor din articol.
Trezoreria americană afirmă că participă la efortul de război al SUA „menținând o presiune maximă asupra Iranului” și spune că este „pregătită să impună sancțiuni secundare” instituțiilor financiare străine care continuă să sprijine activitățile Teheranului.
Potrivit unui oficial guvernamental citat sub protecția anonimatului, Trezoreria se referă la instituții financiare cu sediul în China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite și Oman.
În aceeași zi, guvernul american a anunțat prelungirea cu câteva luni a relaxării unora dintre sancțiunile care vizau gigantul petrolier rus Lukoil, mai arată materialul.
Recomandate

Statele Unite au prelungit până la 29 octombrie derogarea care permite funcționarea benzinăriilor Lukoil din afara Rusiei , o decizie cu miză de reglementare pentru rețeaua companiei în Europa și implicit pentru cele peste 300 de stații operate în România, potrivit Economedia . Derogarea vizează aproximativ 2.000 de stații din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și America și reprezintă o excepție limitată de la sancțiunile impuse de SUA anul trecut, cu obiectivul declarat de a reduce veniturile care susțin războiul Rusiei în Ucraina. Prelungirea a fost anunțată marți de Departamentul Trezoreriei SUA , pe site-ul instituției, notează Reuters , citată de Economedia. Ce acoperă derogarea și de ce contează În practică, prelungirea licenței menține un cadru legal temporar pentru operarea stațiilor Lukoil din afara Rusiei, într-un context în care sancțiunile americane pot afecta tranzacțiile și relațiile comerciale ale grupului, inclusiv în piețe europene. Pe lângă rețeaua de retail, Trezoreria SUA a emis și o licență care permite anumite tranzacții cu entitățile de rafinare ale Lukoil din Bulgaria, inclusiv Lukoil Neftohim Burgas JSC. Context: sancțiuni și interes pentru activele internaționale Președintele Donald Trump a impus sancțiuni asupra Lukoil și Rosneft în octombrie 2025. Potrivit Reuters, măsura a stârnit interesul potențialilor cumpărători pentru activele internaționale ale Lukoil, evaluate la 22 de miliarde de dolari (aprox. 95 miliarde lei). Lukoil deține aproximativ 200 de stații sub brand propriu în statele americane New Jersey, Pennsylvania și New York și operează circa 600 de stații în Turcia. În regiune, compania este menționată ca unul dintre cei mai mari distribuitori de carburanți din Moldova și Bulgaria, iar în România operează peste 300 de stații, conform aceleiași surse. [...]

Repornirea rafinăriei Petrotel ar putea readuce rapid în piață o parte importantă din carburanții produși local , după ce România a primit o derogare de la sancțiunile SUA care vizează grupul rus Lukoil, potrivit Economica . Ministrul Energiei, Sebastian Burduja Ivan , a spus că unitatea din Ploiești ar urma să fie repornită în 45 de zile. Ministrul a afirmat că, prin acest mecanism, rafinăria va putea produce din nou benzină, motorină și kerosen pentru piața din România și că „banii obținuți de rafinărie din funcționarea sa nu vor merge în Rusia”. Potrivit declarațiilor sale, repornirea Petrotel ar acoperi „21% din producția României” și ar fi un element important pentru stabilizarea pieței de carburanți. Cum ar urma să funcționeze: „tolling”, dar fără detalii despre operator Ministrul nu a explicat cine va opera rafinăria și nici mecanismul concret de funcționare. Surse apropiate discuțiilor, citate de Economica, indică însă un sistem de „tolling” – un aranjament de tip „închiriere” în care o parte aduce țițeiul, îl rafinează la Petrotel, apoi vinde produsele obținute, cu prioritate pe piața românească, unde există peste 300 de benzinării Lukoil. Provocarea aprovizionării: țiței non-rusesc și discuții cu Vitol și KazMunayGas O problemă majoră rămâne aprovizionarea cu țiței, în condițiile în care acesta „nu poate fi din Rusia”, notează publicația. Conform surselor citate, ar exista discuții cu: traderul global Vitol; KazMunayGas, compania petrolieră națională a Kazahstanului (acționar majoritar la rafinăria Petromidia și o sursă importantă de țiței pentru România). Rafinăria Petrotel are o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an și este controlată în acte de Litasco, divizia de trading a grupului Lukoil. În prezent, unitatea nu rafinează țiței, dar ar putea relua activitatea după finalizarea lucrărilor de revizie, potrivit informațiilor din articol. Context: supraveghere extinsă în România și presiunea sancțiunilor SUA În februarie, Guvernul a emis o hotărâre care instituie supraveghere extinsă asupra entităților deținute în România de grupul Lukoil, cele mai importante fiind rafinăria și rețeaua de benzinării, potrivit Economica, care citează nota de fundamentare. În paralel, Administrația Trump a extins până la 29 octombrie termenul limită pentru ca Lukoil să își vândă benzinăriile din străinătate, conform unui comunicat postat pe site-ul Trezoreriei SUA și citat de Reuters, mai arată articolul. Lukoil operează peste 300 de benzinării în România și aproximativ 2.000 la nivel internațional. Economica mai notează că Lukoil a fost inclusă pe lista entităților sancționate de SUA în octombrie 2025, iar activele internaționale ale grupului au fost estimate la 22 miliarde de dolari. În ianuarie, Lukoil a anunțat un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH către fondul american Carlyle Group, însă publicația precizează că nu ar fi un acord exclusiv și au existat relatări despre alți potențiali cumpărători interesați. [...]

România a obținut o derogare de la sancțiunile SUA care permite repornirea rafinăriei Petrotel și, dacă planul se confirmă, ar putea adăuga rapid producție internă de carburanți într-un moment în care stabilitatea aprovizionării contează direct în prețuri, potrivit Antena 3 . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat de la Washington că România a primit „confirmarea oficială” din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât rafinăria Petrotel să poată fi repornită. În evaluarea sa, unitatea ar urma să redevină operațională în aproximativ 45 de zile. Ce se schimbă pe piața carburanților Ivan susține că reluarea activității Petrotel ar avea un impact „major” asupra pieței, prin revenirea în producție a unor volume care ar include motorină, benzină și kerosen pentru consumul intern. În declarațiile ministrului, rafinăria ar urma să asigure „21% din producția României”, pe care o descrie ca element de stabilizare a pieței de carburanți. Derogare rară și condiția „fără petrol rusesc” Ministrul afirmă că România ar fi a doua țară care obține o astfel de derogare, după Germania. Totodată, Ivan a spus că repornirea rafinăriei nu va implica petrol rusesc și nici plăți către Rusia: „Vreau să fiu foarte clar, niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România și niciun leu nu va ajunge în Rusia. Ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea legătură cu Rusia”. La ce să se aștepte consumatorii În același context, ministrul a avansat ideea unor prețuri mai stabile și chiar mai mici la pompă, afirmând: „Vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune”. Afirmația rămâne, deocamdată, o estimare politică: materialul nu oferă detalii despre mecanismul de formare a prețului, costurile de aprovizionare sau condițiile comerciale care ar susține o ieftinire efectivă. Ivan a legat repornirea Petrotel de reluarea activității la Petromidia Năvodari , prezentând cumulul ca un avantaj pentru reducerea dependenței de importuri și pentru acoperirea consumului intern de carburanți și combustibil de aviație. [...]

Administrația Trump va lăsa să expire derogarea de 30 de zile de la sancțiunile pentru petrolul iranian, ceea ce poate restrânge oferta disponibilă pe piața globală. Potrivit Reuters , doi oficiali din administrație au declarat marți că derogarea pentru transporturile de petrol iranian aflate pe mare va expira mai târziu în această săptămână, în contextul în care SUA impun o blocadă asupra livrărilor din porturile iraniene. Derogarea, emisă de Departamentul Trezoreriei pe 20 martie, a permis ca aproximativ 140 de milioane de barili de petrol să ajungă pe piețele globale și a contribuit la reducerea presiunii asupra aprovizionării cu energie în timpul războiului cu Iranul, a spus luna trecută secretarul Trezoreriei, Scott Bessent . Măsura urmează să expire pe 19 aprilie. De ce contează pentru piața petrolului Expirarea derogării înseamnă o întărire a aplicării sancțiunilor și poate limita fluxurile de petrol iranian care au intrat temporar în circuitul global. În același timp, decizia vine pe fondul unei escaladări operaționale: SUA impun o blocadă asupra transporturilor din porturile iraniene, ceea ce adaugă un risc suplimentar pentru lanțurile de aprovizionare. Presiune politică și risc de sancțiuni secundare Decizia intervine după ce parlamentari din ambele partide au criticat administrația pentru relaxarea temporară a sancțiunilor asupra Teheranului și Moscovei, în condițiile în care SUA și Israel sunt în război cu Iranul, iar Rusia își continuă războiul din Ucraina. Unul dintre oficiali a indicat că Washingtonul are „o gamă de autorități” pe care le poate folosi împotriva instituțiilor care cumpără petrol iranian, inclusiv sancțiuni secundare (măsuri care pot viza entități din țări terțe). Același oficial a avertizat că, odată cu reactivarea („snapback”) sancțiunilor ONU împotriva Iranului și având în vedere istoricul Teheranului de a se ascunde în spatele unor activități aparent legitime, orice activitate cu Iranul ar putea declanșa sancțiuni suplimentare. [...]

China începe să resimtă în economie șocul petrolului , pe fondul volatilității din piețele de combustibili și al blocadei militare americane care amenință exporturile Iranului, într-un moment în care Beijingul se pregătește de o întâlnire la nivel înalt Xi–Trump, așa cum arată o analiză CNN . Deși China a traversat până acum mai bine decât unii vecini asiatici criza energetică declanșată de războiul din Golf, miza crește: Beijingul este principalul importator de petrol iranian și, prin urmare, cel mai expus la măsuri ale SUA care afectează fluxurile de țiței – de la relaxarea unor sancțiuni luna trecută până la blocada actuală a porturilor iraniene. De ce nu e vorba (încă) de penurie, dar costurile urcă Analiza notează că un deficit imediat de aprovizionare în China nu este scenariul de bază, în condițiile în care autoritățile au pregătit rezerve. Potrivit estimărilor citate, China a acumulat rezerve de petrol pentru cel puțin trei luni (între stocuri comerciale și rezerve strategice naționale), ceea ce oferă „spațiu de manevră” economiei. În paralel, Bloomberg News a relatat joi (citat de CNN) că guvernul chinez a dat rafinăriilor de stat undă verde să apeleze la rezervele comerciale pe măsură ce războiul se prelungește, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Totuși, China nu poate evita efectele scumpirilor globale. Planificatorul economic central a intervenit de mai multe ori pentru a amortiza impactul asupra motorinei și benzinei, dar scumpirile încep să se transmită în economie: companiile aeriene au majorat taxele din bilete din cauza costurilor mai mari cu kerosenul, iar costurile cu combustibilul pentru transport au crescut cu 10% de la o lună la alta în martie, conform datelor oficiale citate. Un alt semnal urmărit de piețe: prețurile „la poarta fabricii” (prețuri de producător) au revenit pe plus luna trecută, pentru prima dată în mai mult de trei ani. Analiștii avertizează însă că este vorba de inflație împinsă de costuri (scumpiri generate de inputuri, nu de cerere), care tinde să erodeze marjele și veniturile disponibile ale gospodăriilor, fără să îmbunătățească încrederea consumatorilor, potrivit unei note semnate de Joe Peissel (Trivium China), citată în analiză. Efectul Hormuz și blocada: cât de expusă e China Potrivit firmei financiare Nomura, 38% din petrolul și 23% din gazul natural lichefiat (GNL) care trec, de regulă, prin Strâmtoarea Hormuz au ca destinație porturi din China. Per total, asta ar echivala cu aproximativ jumătate din aprovizionarea maritimă cu petrol a Chinei și o șesime din cea de gaze naturale. În timp ce controlul Iranului asupra strâmtorii a redus o parte din fluxurile altor țări, petrolul iranian – care, în mod obișnuit, reprezintă 13% din importurile maritime ale Chinei – a continuat să curgă la niveluri „în mare parte normale”, până la blocada americană, care este așteptată să frâneze exporturile. Pe termen scurt, impactul ar putea rămâne limitat, din câteva motive menționate în analiză: există volume semnificative deja în stocare sau în tancuri petroliere aflate în larg, care pot fi accesate; „țițeiul iranian pe apă rămâne abundent”, iar zilele de acoperire pentru rafinăriile chineze sunt în jur de 120, dacă importurile rămân la niveluri normale, potrivit lui Johannes Rauball (Kpler), citat de CNN. În același timp, rafinăriile mici private („teapot refiners”) de pe coasta Chinei, care lucrează cu marje reduse, își diminuaseră deja achizițiile după ce eliminarea de către SUA a sancțiunilor pentru anumite volume de țiței iranian a împins prețurile în sus, potrivit analistului Tianyue Hu (Rystad Energy), citat în analiză. Dacă situația se prelungește, iar prețurile rămân ridicate și stocurile se reduc, aceste rafinării ar putea tăia producția de benzină și motorină. Într-un astfel de scenariu, autoritățile ar putea interveni cu măsuri de sprijin – de la asigurarea unor surse alternative de țiței până la stimularea funcționării rafinăriilor – pentru a menține stabilitatea aprovizionării interne, potrivit aceleiași surse. Expunere financiară în regiune: 6,5 miliarde de dolari „la risc” Dincolo de energie, China are o amprentă economică relevantă în Orientul Mijlociu. Infrastructura finanțată de China care a fost vizată sau este considerată la risc în regiune totalizează 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), potrivit unei analize AidData (laborator de cercetare la William & Mary University), citată de CNN. Lista include porturi, centrale electrice și instalații de desalinizare, rafinării și operațiuni petrochimice, precum și infrastructură aeroportuară în Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iran și Israel. AidData notează că unele cifre reflectă estimări ale ponderii creditorilor în împrumuturi sindicalizate, nu expunerea exactă. Un alt indicator al răcirii contextului: în martie, comerțul Chinei cu Orientul Mijlociu a trecut de la creștere anuală în primele două luni ale anului la scădere, potrivit oficialilor citați în analiză. Ce urmează: presiune economică și calcul diplomatic înainte de întâlnirea Xi–Trump Pe fondul unei încetări a focului „neliniștite” între SUA și Iran și al blocadei americane, Beijingul își calibrează mesajele și inițiativele diplomatice, inclusiv în perspectiva vizitei așteptate luna viitoare a președintelui american Donald Trump la Beijing, pentru o întâlnire cu Xi Jinping (vizită deja amânată o dată, potrivit analizei). Miza, sugerează CNN, este că pe măsură ce costurile economice cresc, China ar putea avea mai multe motive să apese pentru o soluție negociată care să reducă presiunea din piața energiei și riscurile asupra intereselor sale din regiune. [...]

Donald Trump încearcă să transforme blocada Iranului într-un argument comercial pentru exporturile americane de petrol , susținând că statele afectate de blocarea Strâmtorii Hormuz — în special China — ar trebui să cumpere mai mult țiței din SUA, potrivit Axios . Miza economică este însă limitată de capacitatea fizică a SUA de a crește rapid exporturile și de faptul că tipurile de țiței nu sunt perfect substituibile. Trump a spus la Fox, în emisiunea „Sunday Morning Futures”, că „China își poate trimite navele la noi” și a susținut într-o postare pe rețele sociale că „nave goale care transportă petrol din multe națiuni se îndreaptă toate către Statele Unite ca să încarce petrol”. Ce poate livra, de fapt, SUA Statele Unite sunt deja printre cei mai mari exportatori de țiței din lume, dar nu au capacitatea de a înlocui fluxurile uriașe care trec, în mod normal, prin Strâmtoarea Hormuz. Un alt obstacol este calitatea țițeiului: rafinăriile din regiuni diferite folosesc tipuri diferite, iar SUA exportă în principal sortimente ușoare. Axios notează că exporturile americane de țiței oscilează, în general, între 3,5 și 4,5 milioane barili/zi. În ianuarie (ultima lună cu date federale solide) au fost 3,9 milioane barili/zi, iar datele săptămânale preliminare indicau 4,2 milioane barili în săptămâna din 3 aprilie. Dimensiunea șocului din Hormuz și de ce nu poate fi „acoperit” rapid Războiul cu Iranul a oprit circa 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere care trec de regulă prin Strâmtoarea Hormuz, rută care gestionează aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol, potrivit sursei. Doar o fracțiune ar fi înlocuită prin volumele care pot ajunge pe piață via conducta est–vest a Arabiei Saudite către Marea Roșie. În plus, producătorii din Golful Persic, fără rute alternative de export, și-ar fi redus producția cu 8–10 milioane barili/zi, potrivit unor estimări citate de Axios. Unde se vede elasticitatea: produse petroliere, nu țiței Pe segmentul produselor petroliere (benzină, motorină, combustibil de aviație), exporturile SUA au crescut în general de ani de zile. Datele săptămânale ale Energy Information Administration arată un vârf nou de 7,9 milioane barili/zi în săptămâna din 27 martie, deși Axios avertizează că aceste serii „rapide” sunt notoriu de zgomotoase, iar cifrele mai robuste vin cu întârziere. Mason Hamilton, cercetător la American Petroleum Institute, a scris pe X că, deși cifrele săptămânale sunt volatile, „mai multe surse au raportat creșterea exporturilor de produse americane către Asia, Africa și alte zone” și că fluxurile comerciale au devenit „din ce în ce mai atipice”, cu relatări despre benzină din Coasta Golfului SUA către Australia și combustibil de aviație de pe Coasta de Est către Europa. Ce urmează: investiții în infrastructură, dar pe termen lung Axios arată că această criză ar putea stimula investiții noi în proiecte de infrastructură pe Coasta Golfului, care ar extinde capacitatea de export a SUA pe termen mai lung. Concluzia: exporturile americane pot ajuta la atenuarea deficitului global de ofertă, dar, în parametrii actuali, „nu sunt nici pe departe o soluție” la șocul de aprovizionare generat de blocarea Hormuz. [...]