Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Administrația Trump va lăsa să expire derogarea de 30 de zile de la sancțiunile pentru petrolul iranian, ceea ce poate restrânge oferta disponibilă pe piața globală. Potrivit Reuters, doi oficiali din administrație au declarat marți că derogarea pentru transporturile de petrol iranian aflate pe mare va expira mai târziu în această săptămână, în contextul în care SUA impun o blocadă asupra livrărilor din porturile iraniene.
Derogarea, emisă de Departamentul Trezoreriei pe 20 martie, a permis ca aproximativ 140 de milioane de barili de petrol să ajungă pe piețele globale și a contribuit la reducerea presiunii asupra aprovizionării cu energie în timpul războiului cu Iranul, a spus luna trecută secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. Măsura urmează să expire pe 19 aprilie.
Expirarea derogării înseamnă o întărire a aplicării sancțiunilor și poate limita fluxurile de petrol iranian care au intrat temporar în circuitul global. În același timp, decizia vine pe fondul unei escaladări operaționale: SUA impun o blocadă asupra transporturilor din porturile iraniene, ceea ce adaugă un risc suplimentar pentru lanțurile de aprovizionare.
Decizia intervine după ce parlamentari din ambele partide au criticat administrația pentru relaxarea temporară a sancțiunilor asupra Teheranului și Moscovei, în condițiile în care SUA și Israel sunt în război cu Iranul, iar Rusia își continuă războiul din Ucraina.
Unul dintre oficiali a indicat că Washingtonul are „o gamă de autorități” pe care le poate folosi împotriva instituțiilor care cumpără petrol iranian, inclusiv sancțiuni secundare (măsuri care pot viza entități din țări terțe). Același oficial a avertizat că, odată cu reactivarea („snapback”) sancțiunilor ONU împotriva Iranului și având în vedere istoricul Teheranului de a se ascunde în spatele unor activități aparent legitime, orice activitate cu Iranul ar putea declanșa sancțiuni suplimentare.
Recomandate

Statele Unite prelungesc cu 30 de zile suspendarea sancțiunilor pentru petrolul rusesc aflat pe mare , o măsură menită să reducă presiunea asupra pieței hidrocarburilor în contextul blocării Strâmtorii Ormuz , potrivit TVR Info . Derogarea, descrisă drept o „exceptare temporară”, are ca obiectiv să permită „celor mai vulnerabile țări” să importe acest petrol, a explicat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , într-un mesaj publicat pe rețeaua X. De ce contează: Washingtonul încearcă să limiteze șocul de ofertă din Ormuz Administrația americană a introdus această licență generală în martie, în încercarea de a tempera creșterea prețurilor pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar măsura fusese deja prelungită. Potrivit lui Bessent, prelungirea ar urma să ajute la „stabilizarea pieței fizice a țițeiului” și la direcționarea livrărilor către statele cu vulnerabilitate energetică ridicată. În același timp, oficialul american susține că măsura ar împiedica livrările de petrol către China, care ar stoca țițeiul cumpărat la prețuri reduse. Context: sancțiuni contra finanțării Rusiei, dar cu excepții pe fond de criză regională Sancțiunile SUA au vizat reducerea veniturilor guvernului rus din exporturile de petrol, ca reacție la invazia Ucrainei. Totuși, perturbările recente din piața globală de energie au determinat Washingtonul să accepte temporar tranzacții care, în mod obișnuit, ar fi obstrucționate. TVR Info notează că piețele globale de energie au fost afectate după ofensiva comună lansată de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, iar Teheranul controlează Strâmtoarea Ormuz și o folosește ca pârghie strategică. În prezent, navele tranzitează strâmtoarea „doar în număr mic”. Iranul a anunțat, luni, crearea unui nou organism pentru gestionarea acestei rute maritime. Potrivit publicației specializate Lloyd’s List, acesta este „responsabil pentru aprobarea trecerii navelor și colectarea taxelor de tranzit”. [...]

Ucraina a lovit cu drone trei noduri energetice folosite de Rusia , inclusiv un petrolier asociat „flotei fantomă” și terminalul petrolier marin din Feodosia, într-o operațiune coordonată în noaptea de 30 mai, potrivit Kyiv Post . Ținta declarată a fost infrastructura care susține logistic și financiar efortul de război al Kremlinului, într-un tipar de atacuri ce urmărește să crească costurile operaționale ale Rusiei. Atacul a fost executat de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei, iar comandantul acestora, Robert „Madyar” Brovdi, a spus că operațiunea a fost sincronizată și dirijată de „Deep Strike Center” (centrul de lovituri în adâncime). Conform lui Brovdi, dronele ucrainene au angajat 23 de obiective militare și active de infrastructură strategică „în adâncimea operațională” a Rusiei și a teritoriilor ocupate, reușind să treacă de apărarea antiaeriană și de mijloacele de război electronic. Lovituri asupra transportului și stocării de combustibil: Taganrog și Crimeea În portul Taganrog (regiunea Rostov), o lovitură de precizie a vizat un petrolier comercial legat de „ flota fantomă ” a Rusiei – rețeaua de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile maritime și a transporta produse petroliere. Publicația notează că oficiali locali ai administrației de ocupație au confirmat impactul și izbucnirea unui incendiu de amploare la bord. În același oraș, dronele au atacat și infrastructura de pe uscat a depozitului petrolier „Kurgannefteprodukt”, unde ar fi avut loc explozii secundare și a fost aprins un rezervor specializat de stocare a combustibilului în vrac din zona industrială a portului. Separat, un alt „vector” al roiului de drone a lovit terminalul petrolier marin din Feodosia, în Crimeea ocupată. Potrivit sursei, terminalul de la Marea Neagră este un punct logistic major de realimentare pentru prezența militară rusă din peninsulă. De ce contează: presiune pe „coloana vertebrală” logistică și pe ocolirea sancțiunilor Din perspectiva pieței de energie și a sancțiunilor, lovirea unui petrolier asociat „flotei fantomă” și a unor hub-uri de combustibil indică o extindere a presiunii asupra lanțului de transport și alimentare al Rusiei, nu doar asupra instalațiilor de producție. În practică, astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de securitate, rute alternative și timpi mai mari de operare, cu efecte în costuri și disponibilitate logistică – deși articolul nu oferă o evaluare cantitativă a pagubelor sau a impactului asupra fluxurilor de export. În aceeași noapte, operațiunea asupra nodurilor energetice a fost sincronizată cu un raid asupra aerodromului militar Taganrog, unde, potrivit Kyiv Post , au fost distruse două aeronave Tu-142 și un sistem de rachete balistice Iskander aflat într-o poziție activă de tragere. Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în acest stadiu, estimări independente privind amploarea avariilor, durata întreruperilor sau eventuale efecte asupra livrărilor de combustibil din zonă. [...]

Scăderea producției de motorină din Rusia pune presiune pe exporturi și pe aprovizionarea internă , iar Moscova ia în calcul o interdicție temporară la export, pe fondul atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Newsweek . Producția de motorină a Rusiei a coborât cu aproximativ 10% în luna mai, după un declin similar în aprilie, în condițiile în care mai multe rafinării au fost forțate să reducă activitatea sau să oprească producția. Informațiile se bazează pe o analiză Reuters , preluată de News.ro, conform articolului. Ce arată datele: minus de producție, dar exporturi încă rezistente Potrivit calculelor Reuters citate, rafinăriile lovite de atacuri și-au redus producția de motorină: cu până la 1 milion de tone în aprilie; cu încă aproximativ 600.000 de tone în mai. Surse din industrie au indicat că producția de motorină a Rusiei era de circa 7,5 milioane de tone în martie. În același timp, exporturile maritime rusești de motorină și gazoil au crescut cu 8% în aprilie, până la aproximativ 3,25 milioane de tone față de luna precedentă. Volumul a rămas aproape de nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar datele indică exporturi stabile și în luna mai. De ce contează: opțiunea unei interdicții la export și efectul asupra veniturilor Guvernul rus analizează introducerea unei interdicții temporare la exportul de motorină, pe fondul cererii ridicate din partea fermierilor în sezonul agricol. Totuși, surse din industrie consideră că o astfel de măsură este puțin probabilă, deoarece ar complica suplimentar activitatea rafinăriilor deja afectate. Articolul mai notează că scăderea producției limitează capacitatea Rusiei de a profita de prețurile ridicate ale petrolului, într-un context de tensiuni în Orientul Mijlociu și perturbări ale pieței energetice asociate restricțiilor asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz . Atacurile cu drone au vizat în special rafinării din centrul Rusiei, unele fiind nevoite să își suspende complet activitatea pentru reparații și verificări de siguranță. [...]

Un petrolier rusesc sancționat, încărcat cu motorină pentru Cuba, și-a deviat ruta după săptămâni în derivă , un episod care arată cât de greu devin de executat livrările de combustibil către insulă în contextul presiunii americane, potrivit Digi24 . Nava „Universal”, care transporta aproximativ 270.000 de barili de motorină, a plecat din Rusia în aprilie cu destinația Cuba, dar a petrecut ultima lună în derivă în Marea Sargasso, la circa 1.600 km nord-est de insula din Caraibe. Ulterior, petrolierul și-a schimbat cursul spre sud, în direcția Braziliei, potrivit datelor de urmărire maritimă analizate de publicația de investigații The Insider, care citează serviciul Starboard Maritime Intelligence; informațiile sunt preluate de Moscow Times. În prezent, destinația navei apare ca „La comandă”, o formulare folosită în transportul maritim pentru a indica faptul că nava așteaptă instrucțiuni suplimentare privind ruta sau destinația finală. The Insider susține că situația ar sugera că autoritățile americane nu au permis petrolierului să se îndrepte spre Cuba. Sancțiuni și escortă militară pe traseu „Universal” a plecat din portul rus Vistino (Marea Baltică, regiunea Leningrad) pe 6 aprilie. Potrivit The Telegraph, nava ar fi fost escortată prin Canalul Mânecii de un convoi militar rus, iar fregata „Admiral Grigorovich ” a Flotei Ruse din Marea Neagră ar fi însoțit ulterior petrolierul în Atlantic. Petrolierul este vizat de sancțiuni impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Elveția și Canada. De ce contează pentru Cuba: aprovizionare fragilă, pene de curent Potrivit The Insider, în acest an doar un singur petrolier ar fi reușit să livreze petrol în Cuba: nava „Anatoli Kolodkin”, cu aproximativ 730.000 de barili, după ce ar fi primit autorizație din partea Statelor Unite. Aceleași informații indică faptul că rezervele respective s-ar fi epuizat până la sfârșitul lunii aprilie. În paralel, Cuba s-a confruntat în ultimele luni cu penurii de combustibil și întreruperi recurente de curent, pe fondul intensificării presiunii SUA, inclusiv prin blocarea importurilor de combustibil, mai notează materialul. Pe 20 mai, administrația președintelui american Donald Trump l-a pus sub acuzare pe fostul lider cubanez Raúl Castro pentru fapte legate de doborârea, în 1996, a unui avion operat de grupul umanitar „Brothers to the Rescue”, incident soldat cu patru morți (trei americani). După aceste acuzații, SUA au trimis portavionul USS Nimitz și grupul său de luptă în apele teritoriale cubaneze. [...]

Rusia amenință cu scumpirea energiei pentru Armenia și pune sub semnul întrebării acordul care îi asigură livrări preferențiale de gaze și produse petroliere, într-un moment în care Erevanul își accelerează apropierea de Uniunea Europeană, potrivit G4Media . Moscova a transmis o scrisoare autorităților armene prin care avertizează că va suspenda livrările de petrol și gaze „în condiții preferențiale” dacă guvernul de la Erevan continuă procesul de integrare în UE. Mesajul a fost comunicat oficial pe 27 mai de ambasada Rusiei, conform declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , citate de Agerpres. Acordul din 2013, ținta unei posibile denunțări unilaterale Scrisoarea invocă posibilitatea ca Rusia să suspende sau să denunțe unilateral acordul interguvernamental semnat la 2 decembrie 2013, care vizează cooperarea în aprovizionarea cu gaze naturale, produse petroliere și diamante brute. Documentul ar fi fost adresat Ministerului Administrației Teritoriale și Infrastructurii din Armenia, instituție care a negat, mai devreme în aceeași zi, că l-ar fi primit. Potrivit ziarului rus Kommersant, în scrisoare se mai afirmă că aprofundarea relațiilor Armenia–UE ar pune în pericol dezvoltarea cooperării cu Moscova. Miza economică: de la preț preferențial la nivel „ca în Europa” În baza acordului din 2013, Armenia beneficiază de prețuri preferențiale la importurile din Rusia pentru gaze naturale, petrol și produse petroliere. Președintele rus Vladimir Putin a sugerat recent că, dacă Armenia se distanțează de Rusia, prețul gazelor ar putea crește de la 177 de dolari pentru mia de metri cubi la 600 de dolari, „la fel ca europenii” (aprox. de la 815 lei la 2.760 lei, la un curs orientativ). Diversificare cu combustibili inclusiv din România Pe fondul încercărilor de a reduce dependența energetică de Rusia, guvernul armean a crescut în ultimii ani importurile de combustibili din România, Egipt și Bulgaria, iar din anul trecut a început să importe și din Azerbaidjan. În plan politic, relația tradițional strânsă cu Rusia s-a deteriorat după venirea la putere a premierului Nikol Pașinian în 2018 și după evoluțiile din conflictele cu Azerbaidjanul din 2020 și 2023. În paralel, Armenia și-a continuat apropierea de SUA și UE, inclusiv prin adoptarea unei legi care lansează procesul de aderare la blocul comunitar. [...]

Canada pregătește exporturi de GNL către Germania, un pas care poate debloca investiția de 10 miliarde de dolari în terminalul Ksi Lisims și ar reduce dependența de piața americană pentru producătorii canadieni, potrivit Mediafax . Acordul vizează livrări de gaze naturale lichefiate (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru a putea fi transportat pe mare) către Germania, de la un terminal planificat pe coasta Pacificului. Un oficial familiarizat cu situația a declarat că înțelegerea urmează să fie semnată cu SEFE, grup german al cărui nume vine de la „Securing Energy for Europe” („Asigurarea Energiei pentru Europa”), pentru proiectul de export KSI Lisims din Columbia Britanică, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Volumul menționat este de până la 1 milion de tone metrice de GNL pe an. Miza economică: decizia finală de investiție încă lipsește Premierul provinciei Columbia Britanică, David Eby , a spus că un acord de furnizare către Germania ar fi un pas-cheie pentru ca partenerii din spatele proiectului Ksi Lisims să decidă continuarea uzinei și a terminalului de export, evaluate la 10 miliarde de dolari (7,2 miliarde de dolari americani). Convertit orientativ, 10 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 46 miliarde lei, iar 7,2 miliarde de dolari americani aproximativ 33 miliarde lei. Deși proiectul are autorizațiile necesare, consorțiul nu a luat încă decizia finală de investiție, care ar deschide calea pentru începerea construcției. Eby a indicat că semnarea contractelor de achiziție cu cumpărători este un pas esențial înainte de această etapă. Cine mai este în „coșul” de cumpărători Parteneriatul din spatele Ksi Lisims a semnat deja acorduri de furnizare cu: o unitate a Shell (cu sediul la Londra); TotalEnergies (cu sediul în Franța). Context: diversificarea exporturilor Canadei și securitatea energetică a Germaniei În același timp, prim-ministrul Mark Carney și-a fixat ca obiectiv dublarea comerțului cu țările din afara SUA într-un deceniu. Canada exportă în prezent aproape tot petrolul și gazele către Statele Unite, conform informațiilor din articol. Pentru Germania, acordul se leagă de efortul de a-și consolida aprovizionarea după reducerea drastică a livrărilor rusești, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu. SEFE este fosta filială germană a Gazprom, naționalizată de Germania în 2022, pe fondul crizei energetice din Europa. [...]