Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Statele Unite au prelungit până la 29 octombrie derogarea care permite funcționarea benzinăriilor Lukoil din afara Rusiei, o decizie cu miză de reglementare pentru rețeaua companiei în Europa și implicit pentru cele peste 300 de stații operate în România, potrivit Economedia.
Derogarea vizează aproximativ 2.000 de stații din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și America și reprezintă o excepție limitată de la sancțiunile impuse de SUA anul trecut, cu obiectivul declarat de a reduce veniturile care susțin războiul Rusiei în Ucraina. Prelungirea a fost anunțată marți de Departamentul Trezoreriei SUA, pe site-ul instituției, notează Reuters, citată de Economedia.
În practică, prelungirea licenței menține un cadru legal temporar pentru operarea stațiilor Lukoil din afara Rusiei, într-un context în care sancțiunile americane pot afecta tranzacțiile și relațiile comerciale ale grupului, inclusiv în piețe europene.
Pe lângă rețeaua de retail, Trezoreria SUA a emis și o licență care permite anumite tranzacții cu entitățile de rafinare ale Lukoil din Bulgaria, inclusiv Lukoil Neftohim Burgas JSC.
Președintele Donald Trump a impus sancțiuni asupra Lukoil și Rosneft în octombrie 2025. Potrivit Reuters, măsura a stârnit interesul potențialilor cumpărători pentru activele internaționale ale Lukoil, evaluate la 22 de miliarde de dolari (aprox. 95 miliarde lei).
Lukoil deține aproximativ 200 de stații sub brand propriu în statele americane New Jersey, Pennsylvania și New York și operează circa 600 de stații în Turcia. În regiune, compania este menționată ca unul dintre cei mai mari distribuitori de carburanți din Moldova și Bulgaria, iar în România operează peste 300 de stații, conform aceleiași surse.
Recomandate
România a obținut o derogare de la sancțiunile SUA care permite repornirea rafinăriei Petrotel și, dacă planul se confirmă, ar putea adăuga rapid producție internă de carburanți într-un moment în care stabilitatea aprovizionării contează direct în prețuri, potrivit Antena 3 . Ministrul Energiei, Bogdan Ivan , a declarat de la Washington că România a primit „confirmarea oficială” din partea Guvernului american pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil, astfel încât rafinăria Petrotel să poată fi repornită. În evaluarea sa, unitatea ar urma să redevină operațională în aproximativ 45 de zile. Ce se schimbă pe piața carburanților Ivan susține că reluarea activității Petrotel ar avea un impact „major” asupra pieței, prin revenirea în producție a unor volume care ar include motorină, benzină și kerosen pentru consumul intern. În declarațiile ministrului, rafinăria ar urma să asigure „21% din producția României”, pe care o descrie ca element de stabilizare a pieței de carburanți. Derogare rară și condiția „fără petrol rusesc” Ministrul afirmă că România ar fi a doua țară care obține o astfel de derogare, după Germania. Totodată, Ivan a spus că repornirea rafinăriei nu va implica petrol rusesc și nici plăți către Rusia: „Vreau să fiu foarte clar, niciun gram de petrol rusesc nu va ajunge în România și niciun leu nu va ajunge în Rusia. Ne asigurăm că toate tranzacțiile vor fi clare și nu vor avea legătură cu Rusia”. La ce să se aștepte consumatorii În același context, ministrul a avansat ideea unor prețuri mai stabile și chiar mai mici la pompă, afirmând: „Vom avea prețuri mai mici decât în întreaga regiune”. Afirmația rămâne, deocamdată, o estimare politică: materialul nu oferă detalii despre mecanismul de formare a prețului, costurile de aprovizionare sau condițiile comerciale care ar susține o ieftinire efectivă. Ivan a legat repornirea Petrotel de reluarea activității la Petromidia Năvodari , prezentând cumulul ca un avantaj pentru reducerea dependenței de importuri și pentru acoperirea consumului intern de carburanți și combustibil de aviație. [...]
Traversarea Strâmtorii Hormuz de către un tancher chinez sancționat de SUA testează eficiența blocadei americane și adaugă un nou element de incertitudine pentru fluxurile energetice din Golf, într-un moment în care piața urmărește dacă ruta rămâne practicabilă pentru navele comerciale, potrivit The Jerusalem Post . Nava „Rich Starry”, un tancher chinez sancționat de Statele Unite, a trecut marți prin Strâmtoarea Hormuz în pofida blocadei americane asupra acestui punct strategic, arată datele de transport citate de Reuters. Conform LSEG, MarineTraffic și Kpler, ar fi prima navă care reușește să tranziteze strâmtoarea și să iasă din Golf de la începutul blocadei. Ce transportă nava și de ce contează „Rich Starry” este un tancher de dimensiune medie care transportă aproximativ 250.000 de barili de metanol, potrivit datelor. Încărcătura a fost preluată din portul Hamriyah din Emiratele Arabe Unite, iar echipajul este chinez, mai indică aceleași date. Nava și proprietarul său, Shanghai Xuanrun Shipping Co Ltd, au fost sancționați de SUA pentru relații comerciale cu Iranul. Compania nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii, notează Reuters. Alte nave sancționate și semnalul pentru trafic Datele LSEG mai arată că un alt tancher sancționat de SUA, „Murlikishan”, a intrat și el marți în strâmtoare. Nava, descrisă ca „handysize” și aflată goală, ar urma să încarce păcură (fuel oil) din Irak pe 16 aprilie, potrivit Kpler. Vasul, cunoscut anterior ca „MKA”, a transportat în trecut petrol rusesc și iranian. Context: blocadă, risc geopolitic și reacția pieței Armata americană a început oficial luni o blocadă a porturilor Iranului , măsură care a amplificat tensiunile cu Teheranul și a crescut incertitudinea în jurul Strâmtorii Hormuz, un coridor esențial pentru comerțul global cu energie. În același timp, speranțele de dialog pentru oprirea războiului au oferit o ușoară relaxare pieței: prețurile de referință ale petrolului au coborât sub 100 de dolari marți, potrivit sursei. În paralel, după eșecul discuțiilor din weekend de la Islamabad, un oficial american a spus că există în continuare implicare și „mișcare înainte” către un acord, iar premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a afirmat că eforturile de soluționare a conflictului continuă. Miza pentru transportul de energie prin Hormuz De la începutul războiului dintre SUA și Israel, pe 28 februarie, Iranul a restricționat practic tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz pentru toate navele, cu excepția celor proprii, susținând că trecerea ar fi permisă doar sub control iranian și contra unei taxe. Înainte de conflict, aproape o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze tranzitau această rută îngustă, iar orice perturbare are efecte rapide asupra costurilor de transport și a riscului perceput de piață. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va bloca navele iraniene și orice vas care ar plăti astfel de taxe și a avertizat că ambarcațiunile iraniene de tip „fast-attack” care s-ar apropia de blocadă ar urma să fie eliminate. Teheranul a amenințat că va lovi navele militare care tranzitează strâmtoarea și că va riposta împotriva porturilor vecinilor săi din Golf. [...]
Exporturile de petrol ale SUA au urcat la un record de circa patru milioane de barili pe zi pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Hormuz , iar această reorientare a cererii globale împinge în sus atât veniturile companiilor americane, cât și prețurile la pompă, potrivit Bild . Criza din Golf a făcut ca „fiecare picătură” de petrol din afara zonei blocate să devină mai căutată, iar SUA profită prin creșterea exporturilor de țiței și gaze naturale lichefiate (GNL). Publicația notează că state din Asia, afectate puternic de noua criză a petrolului din Golf, se uită către SUA pentru alternative de aprovizionare. Ce se schimbă în piață: volum record și logistică accelerată În prezent, SUA exportă aproximativ patru milioane de barili pe zi (un baril are circa 159 litri), nivel descris drept record. În același timp, aproximativ 70 de superpetroliere de tip VLCC (Very Large Crude Carrier) sunt deja în drum pentru a încărca petrol american, conform articolului. Cât mai poate crește exportul și care sunt limitele Expertul în piața petrolului Andrew Lipow estimează că, prin utilizarea rezervelor de urgență, exporturile ar putea crește încă din aprilie de la patru la cinci milioane de barili pe zi. El avertizează însă că soluția este temporară, deoarece rezervele sunt limitate. Pentru un „boom” de durată ar fi nevoie de creșterea producției interne, proces care „durează”, iar Lipow anticipează până la finalul anului o capacitate suplimentară de producție de 300.000 de barili pe zi. Cine câștigă și cine plătește Bild indică drept beneficiari direcți marii producători americani ExxonMobil, Chevron și ConocoPhillips, pe fondul prețurilor ridicate ale țițeiului, menționate „adesea peste 100 de dolari pe baril” (aprox. 460 lei). De asemenea, ar mai câștiga traderii, companiile de logistică și operatorii portuari din Texas și Louisiana. În paralel, consumatorii resimt scumpirea carburanților: deși SUA exportă mai mult, prețul este stabilit pe piața globală, iar șoferii americani plătesc acum cu peste 1 dolar mai mult pe galon (3,785 litri) față de perioada de dinaintea războiului, potrivit aceleiași surse. „Pentru exportatorii americani poate fi un câștig. Pentru consumatori, în condițiile creșterii prețurilor, se simte cu totul altfel”, a spus Andrew Lipow, citat de Bild. [...]
Cotațiile petrolului au scăzut marți, pe fondul semnalelor de reluare a negocierilor SUA–Iran , reducând temporar prima de risc geopolitic care împinsese prețurile peste 100 de dolari/baril cu o zi înainte, potrivit Antena 3 , care citează BBC. Brent, reperul global, a coborât cu 3,8% până la 95,54 dolari pe baril (aprox. 440 lei), iar West Texas Intermediate (WTI), referința din SUA, a scăzut cu 6,1%, la 92,85 dolari pe baril (aprox. 427 lei). Mișcarea vine după o sesiune volatilă: luni, prețurile urcaseră la peste 100 de dolari/baril, înainte să revină în jos, în contextul ordinului președintelui american Donald Trump de a bloca porturile Iranului, după eșecul negocierilor din weekend. Ulterior, Trump a spus că Teheranul a contactat Washingtonul în legătură cu un posibil acord. „Vă pot spune că am fost contactați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să încheie o înțelegere.” De ce s-au calmat piețele În paralel, New York Times a relatat că Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru până la cinci ani, ofertă respinsă de SUA, care ar fi cerut 20 de ani. Potrivit aceluiași articol, cele două părți au făcut schimb de propuneri în discuții desfășurate în Pakistan, dar rămân departe de un acord. Totuși, perspectiva unei „a doua runde” de discuții față în față a fost interpretată ca un semnal de dezescaladare. Lindsay James, strateg de investiții la Quilter, a spus că piața a reacționat la „licăriri de speranță” privind disponibilitatea ambelor părți de a ajunge la un acord durabil. James a mai indicat două elemente care ar fi ajutat la calmarea cotațiilor: sugestia că Iranul nu ar testa blocada americană, preferând întreruperea transporturilor pentru a evita o confruntare militară; semne că mai multe petroliere sancționate „păreau să fi trecut prin Strâmtoarea Ormuz ” mai devreme, dar s-au întors ulterior. Ce urmăresc investitorii în continuare Jiajia Yang, profesor asociat la Universitatea James Cook din Australia, a spus că declarațiile lui Trump ar putea fi văzute ca un „semn al unei posibile dezescaladări” și a adăugat că o parte din scădere poate reflecta și o corecție pe termen scurt după creșterea de luni. În perioada următoare, atenția piețelor rămâne pe decizia Teheranului privind amânarea planurilor nucleare, o mișcare care, potrivit lui Yang, ar „reduce semnificativ tensiunile”. [...]
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol au urcat la 19 miliarde de dolari în martie , aproape dublu față de februarie, pe fondul scumpirii țițeiului și al creșterii volumelor exportate, într-un context în care conflictul din Iran a împins cumpărătorii să caute surse alternative, potrivit Libertatea . Suma echivalează cu aproximativ 86,5 miliarde lei. Ce a împins în sus încasările Moscovei Datele provin dintr-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), citat de CNN, care arată două motoare principale ale creșterii: prețuri globale mai mari la petrol , în contextul tensiunilor din Iran; volume mai mari exportate : exporturile de țiței și produse petroliere au crescut cu 320.000 de barili pe zi , până la 7,1 milioane de barili pe zi . De ce contează: bani pentru buget și pentru războiul din Ucraina IEA notează că majorarea veniturilor din petrol ajută Kremlinul să acopere deficitul bugetar și să susțină eforturile de război în Ucraina , într-un moment în care energia rămâne principala sursă de valută pentru Rusia. Riscul din spatele cifrelor: infrastructură avariată Raportul avertizează însă că producția ar putea întâmpina dificultăți în viitorul apropiat , din cauza infrastructurii energetice avariate . Sunt menționate daune repetate la: porturi rusești din Marea Baltică și Marea Neagră ; rafinării , afectate de atacuri cu drone ucrainene . India a cumpărat mai mult țiței rusesc Tot în martie, India și-a crescut achizițiile de țiței rusesc , după ce SUA au suspendat restricțiile pentru transporturile încărcate înainte de 5 martie , potrivit IEA. [...]
Administrația Trump va lăsa să expire derogarea de 30 de zile de la sancțiunile pentru petrolul iranian, ceea ce poate restrânge oferta disponibilă pe piața globală. Potrivit Reuters , doi oficiali din administrație au declarat marți că derogarea pentru transporturile de petrol iranian aflate pe mare va expira mai târziu în această săptămână, în contextul în care SUA impun o blocadă asupra livrărilor din porturile iraniene. Derogarea, emisă de Departamentul Trezoreriei pe 20 martie, a permis ca aproximativ 140 de milioane de barili de petrol să ajungă pe piețele globale și a contribuit la reducerea presiunii asupra aprovizionării cu energie în timpul războiului cu Iranul, a spus luna trecută secretarul Trezoreriei, Scott Bessent . Măsura urmează să expire pe 19 aprilie. De ce contează pentru piața petrolului Expirarea derogării înseamnă o întărire a aplicării sancțiunilor și poate limita fluxurile de petrol iranian care au intrat temporar în circuitul global. În același timp, decizia vine pe fondul unei escaladări operaționale: SUA impun o blocadă asupra transporturilor din porturile iraniene, ceea ce adaugă un risc suplimentar pentru lanțurile de aprovizionare. Presiune politică și risc de sancțiuni secundare Decizia intervine după ce parlamentari din ambele partide au criticat administrația pentru relaxarea temporară a sancțiunilor asupra Teheranului și Moscovei, în condițiile în care SUA și Israel sunt în război cu Iranul, iar Rusia își continuă războiul din Ucraina. Unul dintre oficiali a indicat că Washingtonul are „o gamă de autorități” pe care le poate folosi împotriva instituțiilor care cumpără petrol iranian, inclusiv sancțiuni secundare (măsuri care pot viza entități din țări terțe). Același oficial a avertizat că, odată cu reactivarea („snapback”) sancțiunilor ONU împotriva Iranului și având în vedere istoricul Teheranului de a se ascunde în spatele unor activități aparent legitime, orice activitate cu Iranul ar putea declanșa sancțiuni suplimentare. [...]
