Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Atacul Ucrainei asupra portului Ust-Luga riscă să perturbe exporturile petroliere ale Rusiei prin Marea Baltică, un coridor prin care Moscova a livrat în 2025 circa 700.000 de barili de petrol pe zi, potrivit datelor citate de HotNews.
Portul petrolier Ust-Luga a fost vizat în cursul nopții de un atac cu 54 de drone, relatează Kyiv Post. În urma loviturii, un incendiu puternic a afectat funcționarea portului, au declarat autoritățile regionale citate de The Moscow Times.
Ust-Luga este cel mai mare port al Rusiei la Marea Baltică și un nod strategic pentru exporturile de petrol și combustibili. Terminalele gestionează țiței, păcură, combustibil pentru avioane și motorină. Reuters notează că Rusia a exportat aproximativ 700.000 de barili de petrol pe zi prin Ust-Luga în 2025.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a spus că incendiul a fost stins spre sfârșitul dimineții și că nu au existat răniți. El nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor produse la instalație, astfel că impactul exact asupra fluxurilor de export nu este clar în acest moment.
Publicația ucraineană citată de HotNews scrie că acesta este al șaselea atac asupra portului în acest an, pe fondul intensificării loviturilor asupra infrastructurii rusești de export de petrol.
Atacul de la Ust-Luga vine la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk (Marea Neagră), descris ca cel mai mare terminal petrolier al Rusiei în acea zonă. Estimarea menționată în articol este că terminalul exportă între 600.000 și 700.000 de barili de petrol pe zi, iar terminalele din Novorossisk au exportat 19,8 milioane de tone de produse petroliere în 2025.
În aprilie, Financial Times a relatat, citând estimările Școlii de Economie din Kiev, că cinci atacuri ucrainene asupra localităților Ust-Luga și Primorsk au generat pierderi de venituri estimate la 970 de milioane de dolari (aprox. 4,4 miliarde lei) într-o săptămână pentru exportatorii ruși de energie.
Drozdenko a mai declarat că apărarea aeriană a doborât peste 50 de drone în regiunea Leningrad, în jurul orașului Sankt Petersburg. Separat, în regiunea Tver, resturile unei drone au avariat un perete exterior al unui depozit al retailerului online Wildberries, fără victime raportate.
Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că a interceptat 553 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei și în Crimeea, între joi seara și vineri dimineața. Tot vineri, oficiali militari din Letonia au spus că avioane de vânătoare NATO au interceptat și doborât o dronă care a încălcat spațiul aerian al țării, iar Finlanda a restricționat temporar circulația în anumite zone ale Mării Baltice, ca măsură de protecție față de posibile amenințări aeriene.
Recomandate
Riscul unei restricții americane la exporturile de motorină pune presiune pe aprovizionarea Europei , într-un moment în care dependența UE de combustibilul din SUA a crescut după interdicția importurilor din Rusia. Potrivit Mediafax , Washingtonul ar fi amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină pentru a forța Europa să elibereze rezervele, pe fondul preocupărilor Casei Albe privind prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie. Presiunile s-ar concentra în special asupra Parisului și Berlinului, iar administrația americană ar fi cerut milioane de barili de motorină din UE pe parcursul a șase luni. O sursă dintr-o capitală europeană a indicat un volum de 120 de milioane de barili pentru următoarele șase luni, conform informațiilor citate de Reuters. Ce cere Washingtonul și de ce contează pentru piața europeană Miza este dublă: pe de o parte, SUA urmăresc reducerea prețurilor interne la combustibili; pe de altă parte, Europa riscă să rămână cu mai puține opțiuni de aprovizionare dacă Washingtonul limitează exporturile. În acest context, oficiali americani ar considera că Franța și Germania nu și-ar fi respectat angajamentele anterioare privind eliberarea rezervelor de urgență de țiței și produse petroliere. Un oficial american a declarat pentru Reuters: „Este în interesul Europei să colaboreze cu Statele Unite în timp ce urmărim multiple căi de a spori oferta de produse rafinate și de a reduce costurile pentru consumatori”. Discuții la nivel european: rezervele de motorină, pe agendă Un oficial UE a spus că reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Germaniei, Franței, Italiei, Irlandei și Regatului Unit urmau să discute joi despre posibila eliberare a rezervelor de motorină. Ministerul Economiei din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Ministerul Energiei din Franța a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. Contextul: perturbări de aprovizionare și calcule electorale în SUA Discuțiile sunt alimentate de perturbări în fluxurile globale de motorină. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a invocat pierderi de exporturi din Orientul Mijlociu (cu eforturi de restabilire), precum și pierderea exporturilor din China. În paralel, dependența Europei de combustibilul american a crescut după interdicția importurilor din Rusia, introdusă în urma războiului din Ucraina, iar conflictul dintre SUA și Iran a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu. Ce urmează: coordonare în G7 și opțiunea unei eliberări coordonate de rezerve Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat subiectul motorinei la întâlnirea de la Adunarea Generală a ONU de la New York, de săptămâna trecută. Totuși, Macron ar intenționa să convoace liderii G7 prin videoconferință pentru a discuta despre creșterea prețurilor la combustibil și disponibilitatea produselor rafinate, inclusiv o posibilă eliberare coordonată din rezervele strategice, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie . [...]
România își mută „linia de sosire” pentru Neptun Deep în S1 2027, dar rămâne expusă în iarna 2026–2027 , într-un context de prețuri ridicate și tensiuni geopolitice, potrivit Ziarul Financiar . OMV Petrom și Romgaz spun că primul gaz din proiect va intra în Sistemul Național de Transport (SNT) în prima jumătate a lui 2027, mai devreme decât estimarea anterioară care indica toamna lui 2027. Informația contează în primul rând prin impactul operațional asupra securității energetice: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic aflat acum în derulare în România, iar intrarea gazelor în rețea este unul dintre cele mai așteptate momente pentru piața locală. Totuși, beneficiul efectiv al acestei accelerări vine după trecerea printr-o iarnă considerată „hop major”, cu potențial de a fi complicată pe fondul crizei din Orientul Mijlociu și al prețurilor „foarte mari”. Ce au anunțat OMV Petrom și Romgaz despre calendar Cele două companii, cotitulare ale perimetrului Neptun Deep, afirmă că proiectul se derulează „conform planului”, ceea ce le permite să definească mai precis etapele următoare. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 28 septembrie. Pe scurt, calendarul indicat de companii este: prima producție de gaze intră în SNT în prima jumătate a anului 2027 ; după intrarea în SNT, proiectul trece într-o fază de creștere treptată a producției și testare a performanțelor operaționale ; platoul de producție este estimat să fie atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027 . De ce rămâne critică iarna 2026–2027 Deși momentul „primului gaz” este devansat față de așteptările anterioare, articolul subliniază că piața locală va resimți această îmbunătățire abia după iarna 2026–2027. Riscul este legat de combinația dintre tensiunile din Orientul Mijlociu și nivelul ridicat al prețurilor, care poate pune presiune pe echilibrul pieței înainte ca noile volume să intre efectiv în sistem. Diferența față de estimarea Transgaz Ziarul Financiar notează că anunțul OMV Petrom și Romgaz este mai optimist decât datele publicate anterior de Transgaz, care indicau toamna lui 2027 pentru primul gaz din Neptun Deep. Estimarea Transgaz a fost inclusă în planul actualizat de dezvoltare a Sistemului Național de Transport pentru perioada 2026–2035 . [...]
Primele gaze din Neptun Deep ar urma să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate din 2027 , un calendar care mută discuția din zona de promisiuni în cea de planificare operațională pentru piața internă, potrivit Profit . OMV Petrom și Romgaz, co-titulari ai perimetrului, spun că proiectul se derulează conform planului după instalarea platformei offshore Neptun Alpha și progresele recente, ceea ce le permite să definească mai precis următoarele etape-cheie. Odată ce primele volume ajung la punctul de intrare în SNT, proiectul intră într-o fază de creștere treptată a producției și de testare a performanțelor operaționale. Companiile preconizează că platoul de producție va fi atins până la finalul trimestrului al treilea din 2027, cu o producție anuală la platou estimată la circa 8 miliarde metri cubi (100%). Ce mai rămâne de făcut până la livrarea în SNT OMV Petrom indică faptul că proiectul a intrat în „ultimele etape de execuție”, cu accent pe finalizarea infrastructurii și pregătirea punerii în funcțiune. În perioada următoare, activitățile vizează: continuarea forajului la sondele de dezvoltare rămase; instalarea și integrarea infrastructurii submarine; conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport; implementarea unui program „cuprinzător” de inspecții și teste înainte de punerea în funcțiune. Pe parcursul anului 2026, proiectul a avansat prin instalarea platformei de producție Neptun Alpha și a conductei offshore, precum și prin finalizarea a șapte din cele zece sonde de producție, conform informațiilor prezentate. Dimensiunea proiectului și implicația pentru piață Neptun Deep (100%) are volume recuperabile estimate la aproximativ 100 miliarde metri cubi (aproximativ 700 milioane bep – barili echivalent petrol) și este proiectat să atingă un nivel de producție de platou de 140 kbep/zi, menținut timp de aproape 10 ani. Decizia finală de investiție a fost luată în iunie 2023, pentru costuri de dezvoltare de 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), cu prima livrare de gaze prevăzută pentru 2027. OMV Petrom și Romgaz dețin câte 50% din proiect; OMV Petrom este operatorul, iar Romgaz (prin Romgaz Black Sea Limited) este non-operatorul. Comercializarea gazelor va fi realizată separat de fiecare titular. Context: Romgaz vizează furnizarea către populație, dar cu livrări din 2027 Separat de proiectul offshore, Romgaz afirmă că pentru furnizarea de gaze către populație primele oferte ar urma să fie lansate în decembrie 2026, cu livrări de la 1 aprilie 2027, conform planului stabilit în primăvară. Compania a indicat anterior că nu mai dispune de cantități de gaze naturale pentru comercializare către populație până la 31 martie 2027. În același timp, Profit notează că Guvernul a decis menținerea până în primăvara anului viitor a obligației ca producătorii interni să vândă la preț reglementat de 110 lei/MWh cantitățile necesare acoperirii consumului clienților casnici și al CET-urilor, inclusiv pentru constituirea de stocuri. În aceste condiții, Romgaz ar urma să aibă o cantitate din producția proprie alocată pentru vânzare la preț reglementat, iar compania indică faptul că, neștiind încă alocarea, nu poate estima ce volum îi rămâne disponibil pentru piața concurențială. [...]
Creșterea bruscă a petrolului peste 107 dolari/baril readuce în prim-plan riscul Strâmtorii Hormuz după ce președintele SUA, Donald Trump, a respins propunerea Iranului de redeschidere a rutei în șapte zile, potrivit Al Jazeera . Brent, reperul internațional, a urcat cu peste 3% luni, apropiindu-se de 108 dolari/baril în tranzacționarea din Asia. Ulterior, după o temperare a avansului, contractele futures Brent pentru noiembrie erau la 107,35 dolari/baril cu puțin înainte de ora 08:00 GMT (11:00, ora României). De ce contează: risc de ofertă și volatilitate pe o rută critică Mișcarea de preț vine pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz , prin care, înainte ca SUA și Israel să lanseze lovituri asupra Iranului la final de februarie, trecea aproximativ o cincime din oferta globală de petrol. În contextul războiului, transportul comercial în zonă a scăzut puternic, pe fondul mai multor atacuri asupra navelor în Golf, puse în mare parte pe seama Iranului sau a grupurilor aliate. Ce prevedea propunerea Teheranului și ce a respins Washingtonul Trump a declarat sâmbătă că cea mai recentă propunere a Teheranului pentru încheierea războiului SUA–Israel cu Iranul „nu este acceptabilă”, notează publicația. Conform propunerii anunțate la Adunarea Generală a ONU vineri, SUA ar fi urmat să: elibereze fonduri iraniene înghețate, ridice sancțiunile, încheie blocada navală asupra porturilor iraniene, în schimbul redeschiderii strâmtorii și revenirii Iranului la negocieri privind programul nuclear în decurs de o săptămână. Semnale din trafic: tranzite în creștere, dar mult sub nivelul de dinainte de război Datele platformei de inteligență maritimă MarineTraffic arată că navele au făcut 132 de tranzite prin strâmtoare în perioada 21–27 septembrie, față de 116 în săptămâna anterioară. Totuși, înainte de începerea războiului, ruta înregistra aproximativ 130 de treceri pe zi. Context de piață: burse mixte în Asia-Pacific În paralel, piețele de acțiuni din Asia-Pacific au avut o sesiune mixtă, după ce Wall Street a încheiat săptămâna precedentă în creștere, cu un avans de 0,5% pentru indicele S&P 500. În Asia, Nikkei 225 (Japonia) și Kospi (Coreea de Sud) au scăzut cu 0,73%, respectiv 2,70%, în timp ce Hang Seng (Hong Kong) a urcat cu 0,54%, iar S&P/ASX 200 (Australia) a avansat cu 0,17%. [...]
Motorina a urcat până la 10,99 lei/litru, iar un plin de 50 de litri costă acum cu circa 132–136 lei mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . În același timp, un scenariu analizat de Asociația Energia Inteligentă indică riscul unei noi scumpiri, dacă SUA ar restricționa exporturile de motorină. Cât costă acum motorina și ce înseamnă pentru șoferi Înainte de conflict, prețul mediu al motorinei era de 8,27 lei/litru. La 26 septembrie 2026, în principalele rețele de benzinării din România, motorina standard a ajuns până la 10,99 lei/litru, ceea ce înseamnă o creștere de 2,64–2,72 lei/litru, în funcție de stație. În rețelele monitorizate, prețurile menționate sunt: Petrom și Socar: 10,91 lei/litru OMV, MOL și Rompetrol: 10,97 lei/litru Lukoil: 10,99 lei/litru La aceste niveluri, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă între 545,50 și 549,50 lei, față de 413,50 lei la prețul de 8,27 lei/litru. Diferența pentru un plin este, astfel, de aproximativ 132–136 lei. Benzina trece de 10 lei/litru în mai multe rețele Și benzina standard rămâne la valori ridicate, iar în mai multe rețele a depășit pragul de 10 lei/litru: Petrom și Socar: 9,99 lei/litru OMV, MOL și Lukoil: 10,05 lei/litru Rompetrol: 10,13 lei/litru Pentru 50 de litri, costul este între 499,50 și 506,50 lei. Diferențele între rețele sunt mici: 8 bani/litru la motorină și 14 bani/litru la benzină, conform datelor din articol. Scenariul de risc: interdicție la export din SUA și efectul în Europa Dumitru Chisăliță , președintele Asociației Energia Inteligentă, discută un posibil factor suplimentar de presiune: o eventuală interdicție a exporturilor americane de distilate petroliere (categorie în care intră în principal motorina). El precizează că, în acest moment, este vorba despre o propunere, nu despre o decizie adoptată. În analiza citată: SUA exportă aproximativ 1,4–1,6 milioane barili/zi de distilate petroliere (1,56 milioane barili/zi în T2 2026; 1,432 milioane barili/zi în iunie). Cererea mondială de motorină este estimată la circa 30 milioane barili/zi, astfel că exporturile americane ar reprezenta aproximativ 5% din cererea globală. Chisăliță arată că eliminarea acestor volume nu ar însemna automat lipsă de motorină la pompă, însă ar intensifica competiția pentru volumele disponibile, cu efect de creștere a prețurilor, mai ales în Europa. Ce scumpire ar putea apărea în România și în ce interval În scenariul unei interdicții americane complete, menținută câteva luni, Chisăliță estimează o scumpire suplimentară în Europa de circa 0,10–0,25 euro/litru. Pentru România, analiza Asociației Energia Inteligentă indică o posibilă majorare de aproximativ 0,51–1,20 lei/litru (rezultată dintr-un scenariu de creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, la un curs de 4,5 lei/dolar și după includerea TVA). Raportat la prețurile actuale, scenariul ar duce motorina: de la aproximativ 10,95 lei/litru la circa 11,46 lei/litru (în varianta +0,51 lei), până la aproximativ 12,15 lei/litru (în varianta +1,20 lei). Ca orizont de timp, Chisăliță estimează că pragul de 11,50 lei/litru ar putea fi atins în una–două săptămâni de la un eventual anunț al interdicției, iar 12,20 lei/litru în trei–șase săptămâni, dacă restricția persistă și scumpirea angro se transmite la pompă. Aceste valori sunt prezentate ca scenariu, nu ca prognoză oficială și nici ca scumpiri deja produse. Pentru context suplimentar, articolul trimite la analiza despre expunerea pieței la noi creșteri, disponibilă în Adevărul , și la un material separat cu scenarii de preț, tot în Adevărul . [...]
Ungaria încearcă să prelungească derogarea de la sancțiuni care îi permite să continue importurile de petrol și gaze din Rusia , pe fondul unei dependențe energetice pe care agenția S&P Global o consideră o vulnerabilitate economică, potrivit Economica . S&P Global, care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB-, cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de energia rusească rămâne un risc pentru o economie cu consum ridicat de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să reducă utilizarea resurselor energetice din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022. De ce cere Budapesta prelungirea scutirii Anita Orban a declarat că autoritățile de la Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancțiuni și după luna noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic ungar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru a face schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Context politic și semnale către Moscova Materialul menționează că acordul ar fi fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și Viktor Orban, liderul ungar de dreapta care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani în funcție. În paralel, cabinetul lui Magyar a expulzat luna aceasta 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor, un gest care sugerează o recalibrare a relației cu Rusia, chiar dacă dependența energetică rămâne ridicată. Ce urmează Din informațiile disponibile, miza imediată este obținerea unei prelungiri a derogării după noiembrie, astfel încât Ungaria să evite un șoc de aprovizionare înainte ca MOL să finalizeze adaptările tehnologice necesare pentru diversificare. Detaliile despre durata exactă a prelungirii sau condițiile acesteia nu sunt precizate în sursă. [...]
