Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia susține că Ucraina a atacat cu drone terminalul KTK din Novorossiisk, potrivit Agerpres, care citează EFE. Ministerul Apărării de la Moscova afirmă că incidentul a vizat instalațiile Consorțiului Conductei Caspice (KTK), infrastructură folosită pentru transportul țițeiului către piețele externe, inclusiv către consumatori europeni.
Autoritățile ruse susțin că atacul a avut loc în noaptea de 6 aprilie și că a provocat un incendiu la patru rezervoare de depozitare. În comunicatul invocat de partea rusă, miza ar fi fost perturbarea fluxurilor de petrol și influențarea pieței internaționale a hidrocarburilor (petrol și gaze).
„În noaptea de 6 aprilie, regimul de la Kiev, în scopul destabilizării pieței mondiale a hidrocarburilor și întreruperii aprovizionării cu produse petroliere către consumatorii europeni, a atacat cu drone de atac cu aripă fixă terminalul maritim (al KTK) din Novorossiisk”, se arată în comunicatul militar.
Ministerul Apărării din Rusia descrie incidentul drept un „atac deliberat” asupra unei companii internaționale de transport de petrol și susține că ținta ar fi fost producerea de „daună economică maximă” acționarilor, menționând companii energetice din Statele Unite și Kazahstan. Totodată, Moscova afirmă că atacul asupra orașului-port Novorossiisk ar fi provocat pagube și în rândul populației civile din zonă, inclusiv copii.
Conform presei citate în material, ținta ar fi fost Shesjaris, unul dintre cele mai mari terminale petroliere din sudul Rusiei, aflat în funcțiune din 1964. Terminalul recepționează, stochează și expediază petrol și produse derivate atât pentru export, cât și pentru aprovizionarea rafinăriilor din sudul Rusiei, având 30 de rezervoare pentru țiței, cu o capacitate totală de 820.000 de metri cubi.
Recomandate
O dronă ucraineană a avariat o conductă petrolieră lângă portul Primorsk , potrivit Economica.net , care citează Agerpres. Incidentul a avut loc în regiunea Leningrad, în apropierea graniței cu Finlanda, într-o zonă importantă pentru exporturile energetice ale Rusiei la Marea Baltică. „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Aleksandr Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor, scrie Agerpres. Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a distrus 19 drone și că nu au fost raportate victime. Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a oferit detalii despre dimensiunea avariilor sau despre impactul asupra funcționării conductei. Portul Primorsk este situat în Golful Finlandei, între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, și este descris drept cel mai mare terminal rusesc de export de petrol la Marea Baltică. Acesta este terminal pentru Baltic Pipeline System, infrastructură care transportă țiței din regiuni producătoare precum Siberia de Vest și Volga-Ural către piețele externe, ceea ce îi conferă o importanță logistică majoră pentru exporturile rusești. În martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Economica.net mai notează că au mai existat atacuri ucrainene în regiunea Leningrad, deși zona nu este considerată un front major al războiului început în februarie 2022. [...]
O conductă petrolieră din apropierea portului rus Primorsk a fost avariată după un atac cu drone ucrainene, potrivit News.ro , care citează AFP. Autoritățile ruse spun că avaria a fost provocată de resturi provenite de la drone doborâte. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a anunțat incidentul pe Telegram, fără să ofere detalii despre amploarea sau natura pagubelor. „Reziduuri (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor. Potrivit autorităților ruse, apărarea aeriană a distrus 19 drone și nu au fost raportate victime. Primorsk este un port aflat între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, zonă relevantă pentru infrastructura de export și logistică din nord-vestul Rusiei. Incidentul vine după un atac anterior, în martie, când o dronă ar fi provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a mai fost ținta unor astfel de atacuri, ea nu este considerată un front major al războiului declanșat în februarie 2022. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]
Armata israeliană a lovit complexul petrochimic South Pars din Iran , iar instalația „nu mai funcționează”, potrivit Jerusalem Post , care îl citează pe ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Katz a afirmat că loviturile IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) au vizat, în două zile consecutive, două facilități petrochimice iraniene care ar fi responsabile pentru 85% din exporturile petrochimice ale Iranului, iar atacurile le-ar fi „scos din uz”. South Pars, situat lângă Asaluyeh, în sudul Iranului, este prezentat drept cel mai mare astfel de obiectiv din țară. Ministrul Apărării a mai spus că el și premierul Benjamin Netanyahu au instruit armata să continue atacurile asupra „infrastructurii regimului terorist iranian”. În relatarea publicației, Katz a susținut că industria petrochimică reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice) și, mai larg, pentru industria militară iraniană. Într-un episod anterior, IDF a lovit sâmbătă complexul petrochimic din Mahshahr, descris ca un loc-cheie pentru producția de materiale chimice utilizate la armament. Armata israeliană a indicat că forțele aeriene au țintit una dintre cele două facilități centrale folosite pentru producerea de materiale destinate explozivilor, rachetelor balistice și altor tipuri de armament. IDF a mai transmis că se așteaptă ca atacul să perturbe capacitatea regimului iranian de a folosi materialele produse acolo pentru fabricarea diferitelor tipuri de arme, notează publicația. În material sunt incluse și imagini atribuite Reuters din înregistrări video apărute pe rețele sociale, care arată fum și flăcări în zona South Pars și fum după loviturile din Mahshahr. [...]
România nu are, în prezent, dificultăți de aprovizionare cu carburanți , potrivit Mediafax , după întâlnirea de luni, 6 aprilie 2026, de la Palatul Cotroceni, convocată pe fondul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Administrația Prezidențială a transmis că președintele Nicușor Dan a discutat cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Ciprian Șerban și reprezentanții OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării României cu țiței și combustibil. Potrivit comunicării, companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale. „În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Administrația Prezidențială. În același timp, Administrația Prezidențială a precizat că părțile au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă, invocând „caracterul dinamic al contextului global”. Scopul este monitorizarea atentă a situației și posibilitatea de a adopta rapid măsuri, dacă va fi necesar, „în deplină coordonare”, cu accent pe stabilitate și precauție. Întâlnirea are loc după ce Guvernul a declarat, de la 1 aprilie, starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere și a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină, alături de instituirea unei taxe de solidaritate care ar urma să fie suportată de unii operatori din industrie. În context, articolul amintește și de poziții critice din mediul de afaceri: conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia susține reducerea accizei, dar contestă noua taxă, pe motiv că România are deja un nivel ridicat de taxare în UE. Concordia propune o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 dolari/baril, calculată lunar pe baza producției efective. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a urcat la 21 de nave într-un weekend , cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului din Iran, potrivit Biziday , care citează Bloomberg. Din total, 13 nave s-au îndreptat spre Marea Arabiei, semn că unele fluxuri încep să se reia, deși rămân mult sub nivelurile de dinaintea războiului. Conform Bloomberg , mai multe guverne afectate de lipsa resurselor energetice negociază cu Iranul pentru a permite trecerea cargourilor, iar Teheranul pare să-și exercite tot mai mult controlul asupra acestui punct strategic. Duminică, un petrolier care transporta țiței irakian a traversat strâmtoarea după ce Iranul a acordat Irakului o derogare specială. În același timp, opt nave aparținând Indiei, încărcate cu GPL (gaz petrolier lichefiat), au reușit să tranziteze ruta, inclusiv cu importuri din Iran pentru prima dată după mai mulți ani. Chiar și așa, volumul rămâne departe de media de dinaintea războiului, de aproximativ 135 de nave pe zi. În ultimele zile, au reușit să traverseze strâmtoarea și nave asociate Chinei, Japoniei, Thailandei, Greciei și Turciei, iar Pakistanul ar fi primit o ofertă pentru evacuarea a până la 20 de nave, mai multe decât numărul de cargouri pe care îl are în prezent blocate în Golf. O parte importantă dintre navele aprobate au urmat rute apropiate de coasta iraniană, însă unele au început să folosească și trasee alternative în apropiere de Oman. Oman a confirmat duminică faptul că poartă discuții pentru facilitarea circulației în zonă. Pe măsură ce conflictul din Iran intră în a șasea săptămână, Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul central al tensiunilor. Președintele american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii civile dacă Iranul nu redeschide complet accesul, în timp ce Iranul a avertizat că va permite tranzitul doar dacă taxele impuse navelor vor acoperi costurile generate de război. Analiștii citați de Bloomberg consideră că Teheranul își consolidează controlul, iar autoritățile iraniene pregătesc o lege care să reglementeze oficial taxele de tranzit, formalizând un sistem aplicat deja în ultimele săptămâni. [...]
