Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România nu are, în prezent, dificultăți de aprovizionare cu carburanți, potrivit Mediafax, după întâlnirea de luni, 6 aprilie 2026, de la Palatul Cotroceni, convocată pe fondul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.
Administrația Prezidențială a transmis că președintele Nicușor Dan a discutat cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Ciprian Șerban și reprezentanții OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării României cu țiței și combustibil. Potrivit comunicării, companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale.
„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Administrația Prezidențială.
În același timp, Administrația Prezidențială a precizat că părțile au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă, invocând „caracterul dinamic al contextului global”. Scopul este monitorizarea atentă a situației și posibilitatea de a adopta rapid măsuri, dacă va fi necesar, „în deplină coordonare”, cu accent pe stabilitate și precauție.
Întâlnirea are loc după ce Guvernul a declarat, de la 1 aprilie, starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere și a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină, alături de instituirea unei taxe de solidaritate care ar urma să fie suportată de unii operatori din industrie.
În context, articolul amintește și de poziții critice din mediul de afaceri: conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia susține reducerea accizei, dar contestă noua taxă, pe motiv că România are deja un nivel ridicat de taxare în UE. Concordia propune o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 dolari/baril, calculată lunar pe baza producției efective.
Recomandate
Incidentul cu drona din apropierea platformei Pescăruș ridică din nou problema riscurilor operaționale în Marea Neagră , deși, potrivit HotNews , exploatarea OMV Petrom nu a fost afectată și funcționează normal. Nava turcească „Royad Mammadov”, încărcată cu cereale, a fost lovită luni de o dronă în largul Mării Negre, la aproximativ 8 mile marine (circa 14,8 km) de platforma petrolieră Pescăruș. În urma atacului, doi marinari au murit, iar alți 11 membri ai echipajului au fost răniți. Ce este platforma Pescăruș și unde se află Pescăruș este o platformă marină de extracție a petrolului și gazelor naturale care aparține OMV Petrom. Este amplasată în perimetrul Istria din Marea Neagră, la aproximativ 20 de mile marine (circa 37 km) de țărmul României și este operată în apele de mică adâncime. Zăcământul petrolier Pescăruș a fost descoperit în 1999 de Petrom (companie ulterior privatizată și preluată parțial de OMV), fiind la acel moment cea mai importantă descoperire de petrol din platforma continentală a Mării Negre din ultimele două decenii. Ce spune OMV Petrom despre impactul asupra operațiunilor Reprezentanții OMV Petrom, contactați de HotNews, au transmis că incidentul a avut loc la distanță de platformă și nu a afectat operațiunile sau siguranța personalului. „Incidentul s-a produs la distanță de platforma Pescaruș și nu a afectat în niciun fel operațiunile sau siguranța personalului. Platforma funcționează normal”. Declarația companiei este detaliată într-o reacție separată, publicată de HotNews, disponibilă aici . [...]
Întâlnirea de la Cotroceni cu noul CEO OMV vine pe fondul presiunii din piața energiei și al mizei Neptun Deep . Potrivit Euronews , președintele Nicușor Dan se întâlnește luni dimineață, la Palatul Cotroceni , cu o delegație a grupului OMV condusă de Emma Delaney, noul director general al companiei, înainte ca șeful statului să înceapă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern. Întâlnirea are loc într-un moment sensibil pentru consumatori și pentru politica energetică: în ultimele zile, prețurile carburanților au depășit pragul de 10 lei pe litru în toate marile rețele de benzinării din România, după o nouă majorare, notează publicația. Administrația Prezidențială nu a anunțat, deocamdată, temele concrete ale discuției. Totuși, contextul energetic și relația României cu grupul OMV fac întâlnirea relevantă, în special prin prisma proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom împreună cu Romgaz. Neptun Deep, proiectul strategic care intră în „linie dreaptă” Conform celor mai recente informații publicate de OMV și OMV Petrom, primele gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027. Compania estimează o producție la platou de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, iar investiția totală este estimată la circa 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). În ultimele luni, proiectul a avansat, inclusiv prin instalarea platformei offshore de producție Neptun Alpha, iar lucrările de dezvoltare continuă. Neptun Deep este deținut în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz (50%-50%), zăcământul fiind în sectorul românesc al Mării Negre, la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Proiectul presupune forarea a zece sonde și construirea infrastructurii pentru transportul gazelor către țărm și apoi în sistemul național. Pentru România, exploatarea gazelor din Neptun Deep este considerată strategică în contextul securității energetice regionale, iar odată cu intrarea în producție țara ar urma să devină un producător important de gaze în regiune. Cine este Emma Delaney și de ce contează schimbarea de leadership Emma Delaney a devenit CEO al OMV la 1 septembrie 2026, după încheierea mandatului lui Alfred Stern, fiind prima femeie care ocupă această funcție în istoria companiei austriece. Irlandeza are o experiență de aproximativ trei decenii în industrie și a ocupat anterior funcții de conducere în cadrul BP, inclusiv vicepreședinte executiv pentru divizia Customers and Products și membră a comitetului executiv. OMV a anunțat că mandatul lui Delaney este de trei ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă doi ani, prin acordul ambelor părți. Context politic: întâlnirea, înainte de consultările pentru noul Guvern Discuția de la Cotroceni este programată în aceeași dimineață în care președintele începe consultările cu partidele politice pentru desemnarea premierului și formarea noului Guvern. Până la acest moment, nu există o listă publică a subiectelor care vor fi abordate în întâlnirea cu delegația OMV, potrivit agendei prezidențiale citate de Euronews. [...]
Franța își acoperă peste 10% din consumul de motorină prin acorduri din Golf , după ce președintele Emmanuel Macron a obținut angajamente suplimentare de livrare în contextul scumpirii carburanților, potrivit Al Jazeera . Noile înțelegeri ridică volumele contractate la 295.000 de tone pe lună, într-un moment în care tensiunile geopolitice mențin presiunea pe prețuri și pe lanțurile de aprovizionare. Președinția franceză a anunțat că Franța a securizat încă 200.000 de tone de motorină pe lună din Emiratele Arabe Unite și Bahrain. Din acest total, aproximativ 100.000 de tone pe lună ar veni din EAU, iar alte 100.000 de tone ar urma să fie obținute în timpul vizitei lui Macron în Bahrain. Împreună cu livrările din Arabia Saudită, angajamentele ajung la 295.000 de tone lunar, „puțin peste 10%” din consumul Franței, conform Palatului Élysée. Ce înseamnă acordurile pentru aprovizionare Miza imediată este reducerea riscului de penurie în lunile de iarnă, pe fondul unei crize a costului vieții care a alimentat proteste violente în Franța. Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, care îl însoțește pe Macron în turneul din Golf, a declarat – citat de AFP – că acordurile ar trebui să „liniștească” populația. „Nu vom rămâne fără motorină în februarie.” Separat, Kuweitul a oferit, potrivit președinției, „angajamente foarte clare” pentru livrări de motorină și kerosen către teritoriile franceze de peste mări Mayotte și Réunion, în Oceanul Indian. Transporturile ar urma să fie direcționate prin Oman pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz . Contextul geopolitic: Hormuz și presiunea pe prețuri Articolul leagă aceste mișcări de războiul SUA-Iran, care menține prețurile energiei ridicate. Iranul a blocat Strâmtoarea Hormuz – principala rută de ieșire pentru exporturile energetice din Golf – ceea ce a împins în sus cotațiile petrolului, iar motorina a fost printre produsele cel mai puternic afectate. În paralel, G7 (prezidat anul acesta de Franța) a convenit la începutul lunii octombrie să elibereze până la 100 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice. Măsuri interne: eliberare din rezerve și țintă de ieftinire Franța a eliberat și 10 milioane de barili de motorină din propriile rezerve, cu obiectivul de a reduce prețurile cu 12–18 cenți pe litru (aprox. 5–8%) începând de luna viitoare, potrivit președinției franceze. De ce contează pentru piață Dincolo de efectul imediat asupra aprovizionării, acordurile indică o repoziționare pragmatică a Franței către contracte de volum cu state din Golf, într-un moment în care rutele și fluxurile energetice sunt perturbate de conflict. Andreas Krieg, profesor la King’s College London, a spus pentru Al Jazeera că aceste înțelegeri se înscriu într-un tipar mai larg de apropiere între statele din Golf și capitale europene, inclusiv pe dimensiuni de securitate și industrie de apărare, pe fondul presiunii resimțite de ambele părți din partea Statelor Unite. [...]
Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
