Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România nu are, în prezent, dificultăți de aprovizionare cu carburanți, potrivit Mediafax, după întâlnirea de luni, 6 aprilie 2026, de la Palatul Cotroceni, convocată pe fondul evoluțiilor internaționale generate de închiderea Strâmtorii Ormuz.
Administrația Prezidențială a transmis că președintele Nicușor Dan a discutat cu premierul Ilie Bolojan, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Ciprian Șerban și reprezentanții OMV Petrom și Rompetrol, pentru a analiza situația aprovizionării României cu țiței și combustibil. Potrivit comunicării, companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale.
„În prezent, România nu se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, iar companiile din domeniu achiziționează combustibili la prețuri aliniate pieței internaționale”, a transmis Administrația Prezidențială.
În același timp, Administrația Prezidențială a precizat că părțile au convenit asupra unui mecanism de comunicare continuă, invocând „caracterul dinamic al contextului global”. Scopul este monitorizarea atentă a situației și posibilitatea de a adopta rapid măsuri, dacă va fi necesar, „în deplină coordonare”, cu accent pe stabilitate și precauție.
Întâlnirea are loc după ce Guvernul a declarat, de la 1 aprilie, starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere și a decis reducerea accizei cu 30 de bani la litrul de motorină, alături de instituirea unei taxe de solidaritate care ar urma să fie suportată de unii operatori din industrie.
În context, articolul amintește și de poziții critice din mediul de afaceri: conducerea executivă a Confederației Patronale Concordia susține reducerea accizei, dar contestă noua taxă, pe motiv că România are deja un nivel ridicat de taxare în UE. Concordia propune o cotă de maximum 40%, aplicată exclusiv diferenței pozitive față de pragul de 100 dolari/baril, calculată lunar pe baza producției efective.
Recomandate
Rafinăria Petromidia și-a reluat activitatea la capacitate maximă , după finalizarea lucrărilor de mentenanță, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut luni, 6 aprilie 2026, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, într-o postare pe Facebook. Reluarea funcționării vine după ce, la 27 martie, au fost încheiate lucrările mecanice din cadrul reviziei planificate. Ministrul susține că, odată cu repornirea instalațiilor, alimentarea cu benzină și motorină a continuat „fără disfuncționalități”. „Rafinăria Petromidia, operată de Rompetrol, și-a reluat activitatea și funcționează la capacitate maximă pentru România! Lucrările de mentenanță au fost realizate în timp record, iar necesarul pentru piață a fost asigurat pe toată durata acestei perioade. Livrările de produse petroliere au fost reluate, iar alimentarea cu benzină și motorină continuă fără disfuncționalități”, a scris Bogdan Ivan. Potrivit ministrului, Petromidia acoperă aproximativ 27% din consumul intern de benzină și motorină și produce anual 5,78 milioane de tone de produse finite, dintre care 1,66 milioane de tone de benzină și 2,52 milioane de tone de motorină. Ivan mai afirmă că volumele sunt direcționate cu prioritate către rețeaua proprie de stații, iar în situații „punctuale, critice” există capacitatea de a mobiliza rapid cantitățile necesare. În paralel, au avut loc lucrări de mentenanță și la rafinăria Vega Ploiești, care ar urma să revină la capacitatea optimă în următoarele zile, conform informațiilor citate de Mediafax. Odată cu redeschiderea celor două unități, numărul rafinăriilor aflate în funcțiune în România ar ajunge la trei din patru: Petrobrazi (OMV Petrom) a funcționat în perioada reviziilor, în timp ce Petrotel (Lukoil) rămâne închisă în contextul sancțiunilor internaționale. [...]
România nu mai scoate la licitație noi blocuri offshore pentru explorarea gazelor în Marea Neagră, ceea ce blochează practic extinderea activităților de căutare a unor noi zăcăminte, potrivit Economedia , care citează Reuters. Miza este cu atât mai mare cu cât România și NATO au estimat un potențial de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, resursă care ar putea susține diversificarea aprovizionării regionale pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc și ar putea deschide calea unor noi descoperiri. În practică, agenția de stat pentru resurse minerale nu a mai scos la licitație blocuri pentru explorare offshore din 2010. Un plan pentru o nouă rundă de licitații a fost suspendat în urmă cu aproximativ cinci ani, din cauza unor prevederi legale suprapuse, notează Reuters, citat de Economedia. În acest context, Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle Group, a atras atenția că, deși interesul investitorilor pentru gaze a rămas ridicat, accesul la noi concesiuni este blocat. Compania a lansat în 2022 primul proiect de dezvoltare offshore din Marea Neagră românească din ultimele trei decenii, după ce câștigase o licitație în 2010, și acoperă aproximativ 10% din consumul anual al României; în paralel, lucrează și la proiecte de energie regenerabilă. „Are oportunități uriașe pentru gaze, și totuși nu poți obține o concesiune. Practic există un moratoriu pentru asta. Și suntem investitori pregătiți, avem infrastructură, vedem oportunitatea, și totuși nu putem obține o altă concesiune pentru că este blocată”, a declarat Mark Beacom, directorul executiv al BSOG, la o conferință organizată de Economist. Agenția de stat pentru resurse minerale nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai arată Reuters. La aceeași conferință, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că își dorește atragerea unor companii americane pentru viitoare proiecte de gaze în Marea Neagră. Proiectul-cheie rămâne Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom (controlată majoritar de OMV din Austria) și Romgaz, care ar urma să dubleze producția anuală a României din 2027 și să transforme țara într-un exportator net. Reuters a relatat, pe baza unor surse din industrie, că Naftogaz din Ucraina ar fi fost în discuții cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unui câmp offshore, după ce compania ucraineană a anunțat anterior descoperirea unor rezerve „substanțiale” în Marea Neagră, înainte de război. [...]
Motorina standard s-a scumpit vineri cu până la 24 de bani/litru în benzinăriile din România, iar creșterile recente au ajuns să erodeze aproape complet efectul reducerii de acciză care ar urma să intre în vigoare săptămâna viitoare, potrivit Economica.net . În stațiile Petrom, liderul pieței, motorina standard a urcat cu 20 de bani pe litru și a ajuns la 10,29 lei/litru, conform datelor observate de publicație. În același timp, la OMV a fost consemnată o scumpire, iar prețul a ajuns la 10,38 lei/litru, în timp ce MOL afișa un nivel apropiat, de 10,39 lei/litru. La Lukoil, creșterea raportată a fost de 11 bani pe litru față de ziua anterioară, până la 10,38 lei/litru. La SOCAR, publicația a observat o majorare mai amplă, de 30 de bani, până la 10,49 lei/litru. Rompetrol a majorat prețul motorinei standard cu 24 de bani pe litru, până la 10,51 lei/litru. Totuși, acolo unde mai este disponibilă, cea mai ieftină motorină menționată în datele citate apare tot la Rompetrol, dar la sortimentul premium: compania a redus prețul cu 78 de bani cu o zi înainte, apoi l-a crescut cu 50 de bani, rezultând un preț de 9,84 lei/litru, cu mențiunea că stocul ar putea să se epuizeze rapid. Prețurile menționate sunt cele din vestul Capitalei și erau valabile la 4 aprilie, ora 10, notează sursa. Pe fondul acestor evoluții, scumpirile din ultimele zile tind să anuleze efectul reducerii temporare a accizei la motorina standard, decisă de Guvern. Actul normativ prevede o reducere a accizei cu 30 de bani pe litru, respectiv 36 de bani pe litru cu tot cu TVA, iar aplicarea ar urma să înceapă de marți, conform declarațiilor citate de Economica.net. „Acciza la motorina standard comercializată pe piaţa internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piaţa petrolului şi a carburanţilor, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA (…)”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria. În același context, publicația leagă presiunea pe preț de creșterea cotațiilor internaționale la motorină, alimentată de războiul din Iran. Vineri, cotația Platt’s Med (referință folosită pentru piața regională) ar fi ajuns la 1.570 de dolari pe tonă, după un salt de 200 de dolari într-o singură zi, nivel descris ca fiind de peste două ori mai mare față de începutul anului. În plan european, riscul unei penurii și discuțiile despre măsuri de urgență rămân pe agendă. Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat într-un interviu pentru Financial Times că UE ia în calcul inclusiv raționalizarea combustibilului și eliberarea unor cantități suplimentare din rezervele strategice, în condițiile unui posibil șoc energetic prelungit. Principalele repere de preț și variații menționate pentru 4 aprilie (vestul Bucureștiului) sunt: Petrom: 10,29 lei/litru (motorină standard), +20 bani/litru OMV: 10,38 lei/litru (motorină standard), scumpire raportată în aceeași zi MOL: 10,39 lei/litru (motorină standard), nivel apropiat de OMV Lukoil: 10,38 lei/litru (motorină standard), +11 bani/litru SOCAR: 10,49 lei/litru (motorină standard), +30 bani/litru Rompetrol: 10,51 lei/litru (motorină standard), +24 bani/litru Rompetrol: 9,84 lei/litru (motorină premium, unde mai este disponibilă), după o reducere și apoi o creștere puternică în două zile consecutive [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra rafinăriilor rusești, provocând daune semnificative și impactând exporturile de petrol ale Moscovei , relatează Al Jazeera . În ultimele săptămâni, dronele ucrainene au atacat două dintre cele mai mari terminale petroliere ale Rusiei de pe coasta Mării Baltice, Ust-Luga și Primorsk, care gestionează o parte semnificativă din exporturile maritime de petrol ale Moscovei. Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie mai amplă a Kievului de a lovi rafinăriile de petrol din Rusia, cu scopul de a reduce veniturile neașteptate ale Moscovei din exporturile de petrol, în contextul creșterii prețurilor globale cauzate de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul. Atacurile au provocat incendii masive care au durat zile întregi și au dus la o scădere semnificativă a exporturilor de petrol ale Rusiei prin Marea Baltică, afectând economia rusă cu aproximativ 1 miliard de dolari, conform Bloomberg. Impactul asupra infrastructurii petroliere Portul Primorsk este specializat în manipularea țițeiului, în timp ce Ust-Luga găzduiește un complex vast de facilități de procesare a petrolului și terminale de export, care au fost avariate și înnegrite de incendii, conform imaginilor din satelit. Ca urmare, ambele porturi nu mai pot expedia încărcături, forțând comercianții să redirecționeze petrolul și produsele petroliere către porturi mai mici de pe Marea Baltică sau Marea Neagră, care nu pot gestiona noua încărcătură, potrivit Reuters. Strategia Ucrainei și reacțiile internaționale Ucraina își concentrează atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, în loc să lovească zone civile, ca răspuns la campania rusă de a distruge centralele electrice și de încălzire din Ucraina. Această strategie a fost posibilă datorită distrugerii anterioare a sistemelor de apărare aeriană din Rusia și regiunile ucrainene ocupate. "Putin nu va părăsi discuțiile, dar nu va ajunge la niciun acord", a declarat Volodymyr Fesenko, șeful think tank-ului Penta din Kiev, pentru Al Jazeera. Atacurile ucrainene au fost planificate meticulos pe teritoriul rusesc, evitând spațiul aerian al statelor baltice, conform expertului ucrainean în războiul cu drone, Andrey Pronin. Aceste lovituri sunt menite să priveze Moscova de veniturile suplimentare obținute din creșterea prețurilor la petrol, în contextul conflictului din Iran. Consecințele economice și politice Fiecare creștere de 10 dolari a prețului global al petrolului aduce Kremlinului un venit suplimentar de 1,6 miliarde de dolari pe lună. Astfel, loviturile asupra rafinăriilor sunt văzute ca o modalitate de a reduce aceste câștiguri. În același timp, Ucraina speră să folosească aceste atacuri ca un atu în negocierile cu Kremlinul, propunând, de exemplu, un moratoriu asupra atacurilor asupra siturilor energetice din Ucraina. În ciuda acestor atacuri, președintele rus Vladimir Putin pare neclintit și hotărât să continue războiul, menținând în același timp aparența participării la discuțiile de pace mediate de Casa Albă. Observatorii afirmă că, indiferent de loviturile asupra terminalelor petroliere, Putin nu va negocia sfârșitul războiului. [...]
Armata israeliană a lovit complexul petrochimic South Pars din Iran , iar instalația „nu mai funcționează”, potrivit Jerusalem Post , care îl citează pe ministrul israelian al Apărării, Israel Katz. Katz a afirmat că loviturile IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) au vizat, în două zile consecutive, două facilități petrochimice iraniene care ar fi responsabile pentru 85% din exporturile petrochimice ale Iranului, iar atacurile le-ar fi „scos din uz”. South Pars, situat lângă Asaluyeh, în sudul Iranului, este prezentat drept cel mai mare astfel de obiectiv din țară. Ministrul Apărării a mai spus că el și premierul Benjamin Netanyahu au instruit armata să continue atacurile asupra „infrastructurii regimului terorist iranian”. În relatarea publicației, Katz a susținut că industria petrochimică reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice) și, mai larg, pentru industria militară iraniană. Într-un episod anterior, IDF a lovit sâmbătă complexul petrochimic din Mahshahr, descris ca un loc-cheie pentru producția de materiale chimice utilizate la armament. Armata israeliană a indicat că forțele aeriene au țintit una dintre cele două facilități centrale folosite pentru producerea de materiale destinate explozivilor, rachetelor balistice și altor tipuri de armament. IDF a mai transmis că se așteaptă ca atacul să perturbe capacitatea regimului iranian de a folosi materialele produse acolo pentru fabricarea diferitelor tipuri de arme, notează publicația. În material sunt incluse și imagini atribuite Reuters din înregistrări video apărute pe rețele sociale, care arată fum și flăcări în zona South Pars și fum după loviturile din Mahshahr. [...]
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz a urcat la 21 de nave într-un weekend , cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului din Iran, potrivit Biziday , care citează Bloomberg. Din total, 13 nave s-au îndreptat spre Marea Arabiei, semn că unele fluxuri încep să se reia, deși rămân mult sub nivelurile de dinaintea războiului. Conform Bloomberg , mai multe guverne afectate de lipsa resurselor energetice negociază cu Iranul pentru a permite trecerea cargourilor, iar Teheranul pare să-și exercite tot mai mult controlul asupra acestui punct strategic. Duminică, un petrolier care transporta țiței irakian a traversat strâmtoarea după ce Iranul a acordat Irakului o derogare specială. În același timp, opt nave aparținând Indiei, încărcate cu GPL (gaz petrolier lichefiat), au reușit să tranziteze ruta, inclusiv cu importuri din Iran pentru prima dată după mai mulți ani. Chiar și așa, volumul rămâne departe de media de dinaintea războiului, de aproximativ 135 de nave pe zi. În ultimele zile, au reușit să traverseze strâmtoarea și nave asociate Chinei, Japoniei, Thailandei, Greciei și Turciei, iar Pakistanul ar fi primit o ofertă pentru evacuarea a până la 20 de nave, mai multe decât numărul de cargouri pe care îl are în prezent blocate în Golf. O parte importantă dintre navele aprobate au urmat rute apropiate de coasta iraniană, însă unele au început să folosească și trasee alternative în apropiere de Oman. Oman a confirmat duminică faptul că poartă discuții pentru facilitarea circulației în zonă. Pe măsură ce conflictul din Iran intră în a șasea săptămână, Strâmtoarea Hormuz rămâne punctul central al tensiunilor. Președintele american Donald Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii civile dacă Iranul nu redeschide complet accesul, în timp ce Iranul a avertizat că va permite tranzitul doar dacă taxele impuse navelor vor acoperi costurile generate de război. Analiștii citați de Bloomberg consideră că Teheranul își consolidează controlul, iar autoritățile iraniene pregătesc o lege care să reglementeze oficial taxele de tranzit, formalizând un sistem aplicat deja în ultimele săptămâni. [...]
