Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
O dronă ucraineană a avariat o conductă petrolieră lângă portul Primorsk, potrivit Economica.net, care citează Agerpres. Incidentul a avut loc în regiunea Leningrad, în apropierea graniței cu Finlanda, într-o zonă importantă pentru exporturile energetice ale Rusiei la Marea Baltică.
„Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Aleksandr Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor, scrie Agerpres.
Autoritățile ruse susțin că apărarea antiaeriană a distrus 19 drone și că nu au fost raportate victime. Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a oferit detalii despre dimensiunea avariilor sau despre impactul asupra funcționării conductei.
Portul Primorsk este situat în Golful Finlandei, între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, și este descris drept cel mai mare terminal rusesc de export de petrol la Marea Baltică. Acesta este terminal pentru Baltic Pipeline System, infrastructură care transportă țiței din regiuni producătoare precum Siberia de Vest și Volga-Ural către piețele externe, ceea ce îi conferă o importanță logistică majoră pentru exporturile rusești.
În martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Economica.net mai notează că au mai existat atacuri ucrainene în regiunea Leningrad, deși zona nu este considerată un front major al războiului început în februarie 2022.
Recomandate
O conductă petrolieră din apropierea portului rus Primorsk a fost avariată după un atac cu drone ucrainene, potrivit News.ro , care citează AFP. Autoritățile ruse spun că avaria a fost provocată de resturi provenite de la drone doborâte. Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a anunțat incidentul pe Telegram, fără să ofere detalii despre amploarea sau natura pagubelor. „Reziduuri (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk”, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko pe Telegram, fără a specifica amploarea sau natura pagubelor. Potrivit autorităților ruse, apărarea aeriană a distrus 19 drone și nu au fost raportate victime. Primorsk este un port aflat între granița cu Finlanda și Sankt Petersburg, zonă relevantă pentru infrastructura de export și logistică din nord-vestul Rusiei. Incidentul vine după un atac anterior, în martie, când o dronă ar fi provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a mai fost ținta unor astfel de atacuri, ea nu este considerată un front major al războiului declanșat în februarie 2022. [...]
Aliații au cerut Ucrainei să reducă atacurile asupra rafinăriilor rusești , pe fondul scumpirii accelerate a carburanților, potrivit Adevărul , care citează un interviu acordat Bloomberg de Kirilo Budanov. În interviu, Budanov a spus că parteneri internaționali au transmis Kievului solicitări de limitare sau chiar suspendare a atacurilor cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al creșterii prețurilor la combustibili la nivel global, pe fondul războiului dintre SUA și Israel în Iran. „Să răspundem diplomatic la această întrebare. Primim anumite semnale în acest sens”, a spus el atunci când a fost întrebat direct, fără a detalia ce state au formulat solicitările și nici care este poziția oficială a Kievului. Potrivit aceleiași relatări, escaladarea din regiune a împins în sus prețul petrolului, aflat pe un trend de creștere de șase săptămâni, pe măsură ce instalațiile energetice au devenit ținte repetate. Situația s-a agravat după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru exporturile de țiței, prin care tranzitează circa o cincime din producția mondială. Budanov nu a răspuns direct dacă Ucraina ia în calcul schimbarea strategiei ofensive ca urmare a acestor cereri, însă și-a exprimat optimismul că războiul din Iran s-ar putea încheia rapid, notează sursa. În paralel, Ucraina a continuat să trateze rafinăriile rusești drept ținte militare legitime, argumentând că acestea susțin financiar și logistic efortul de război al Kremlinului, iar Rusia a raportat în ultimele săptămâni un număr record de drone ucrainene în spațiul său aerian. Conform informațiilor prezentate, loviturile asupra rafinăriilor, împreună cu confiscarea unor tancuri petroliere din „flota fantomă” și avarierea unor conducte, ar fi redus cu aproximativ 40% capacitatea de export a Rusiei, agențiile internaționale descriind situația drept „cea mai gravă întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”. Sunt menționate, între instalațiile afectate recent, rafinăria din Saratov și cea din Kirishi, care ar produce peste 6% din volumul total de petrol rafinat al Rusiei. În același timp, intensificarea atacurilor se suprapune cu o relaxare a sancțiunilor ca efect secundar al conflictului din Iran: pe 12 martie, SUA au emis o licență temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, în încercarea de a stabiliza prețurile globale ale energiei. În primele două săptămâni ale confruntării din Iran, Rusia ar fi obținut venituri suplimentare de 6 miliarde de euro, pe fondul depășirii pragului de 100 de dolari pe baril pentru prima dată de la invazia Ucrainei din 2022, mai notează sursa. [...]
Reducerea producției de petrol din Rusia este considerată inevitabilă pe fondul scăderii exporturilor după atacuri ucrainene cu drone asupra infrastructurii energetice, potrivit Reuters. Trei surse din industrie au indicat că loviturile asupra porturilor, conductelor și rafinăriilor au redus capacitatea de export cu circa 1 milion de barili pe zi, echivalentul a aproximativ o cincime din capacitatea totală. O eventuală tăiere a producției în Rusia, al doilea exportator mondial, ar adăuga presiune pe aprovizionarea globală, într-un moment în care piața petrolului este deja afectată de întreruperi de livrări asociate conflictului din Orientul Mijlociu și de escaladarea legată de războiul din Iran, mai notează sursa citată. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii ruse de export. Printre ținte s-au aflat porturile baltice Ust-Luga și Primorsk, în ceea ce Reuters descrie drept unele dintre cele mai puternice atacuri cu drone din războiul care durează de peste patru ani. Conform celor trei surse, cel puțin 20% din capacitatea totală de export a Rusiei este în prezent scoasă din funcțiune, după un vârf de 40% atins în martie. Ust-Luga, principalul port rusesc din Marea Baltică, a suspendat exporturile de petrol în urmă cu o săptămână, după atacuri și incendii. Sursele au spus că, pe măsură ce sunt vizate atât infrastructura de export, cât și rafinăriile interne, sistemul de conducte ajunge să fie „blocat” de țiței, iar capacitățile de stocare se umplu, ceea ce ar obliga unele câmpuri petroliere să reducă producția pentru a evita supraîncărcarea sistemului. Problema este amplificată de alte constrângeri logistice și operaționale. Conducta Druzhba, care alimenta Ungaria și Slovacia, este suspendată din ianuarie, iar peste 80% din petrolul Rusiei este transportat prin rețeaua operată de Transneft, monopolul de stat al conductelor. Transneft și Ministerul Energiei din Rusia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele afirmă că Transneft a notificat exportatorii că Ust-Luga nu poate încărca țiței conform programului inițial din cauza avariilor, iar o sursă a spus că operatorul nu a putut prelua integral volumele programate pentru export prin acest port. În februarie, producția de petrol a Rusiei a fost de 9,184 milioane de barili pe zi, potrivit Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), însă sursele nu au putut estima cu cât ar putea scădea producția. Reuters mai arată că blocajul de la Ust-Luga afectează și Kazahstanul, care transportă lunar prin acest port între 200.000 și 400.000 de tone de petrol KEBCO. În paralel, întreținerea sezonieră a rafinăriilor din martie-aprilie agravează surplusul de țiței din sistem, iar o sursă a apreciat că spațiul de stocare disponibil ar ajunge pentru câteva săptămâni, nu pentru luni. [...]
Un incendiu a izbucnit la rafinăria din Ufa după un atac cu drone , potrivit HotNews.ro , care citează Ukrainska Pravda. Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi, în capitala Republicii Bașkortostan (Bașchiria), în Rusia. Șeful republicii, Radiy Kabirov, a declarat că asupra orașului Ufa a fost desfășurat un atac cu drone. El a susținut că mai multe drone au fost doborâte în timp ce se apropiau de rafinăriile de petrol, iar resturile uneia au căzut într-o zonă industrială. Kabirov a afirmat că nu există victime și că intervenția pentru stingerea incendiului era în desfășurare. Potrivit aceleiași declarații, o altă dronă ar fi lovit un bloc de locuit, fără ca autoritățile să raporteze răniți. Ufa se află la peste 1.300 de kilometri de granița Ucraina–Rusia, notează sursa. Relatează canale rusești de Telegram, inclusiv Astra , că la rafinăria din Ufa s-a produs un incendiu de proporții, cu o coloană densă de fum negru vizibilă din mai multe zone ale orașului, iar pe rețelele sociale au apărut imagini cu flăcările. Atacul se înscrie în ceea ce sursa descrie drept o intensificare a loviturilor ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești, în special asupra rafinăriilor și a porturilor importante pentru exporturile de hidrocarburi ale Moscovei, o evoluție cu potențial impact asupra fluxurilor de produse petroliere și asupra logisticii de export. [...]
Drone ucrainene au lovit din nou portul rusesc Ust-Luga , pentru a cincea oară în 10 zile, iar surse din industrie au spus că a fost afectat un terminal de încărcare a țițeiului, relatează Reuters . Atacul a avut loc în noaptea de luni spre marți, pe 31 martie, în regiunea Leningrad, la portul baltic Ust-Luga, un nod important pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. Potrivit calculelor Reuters bazate pe date de piață, cel puțin 40% din capacitatea de export de petrol a Rusiei a fost oprită din cauza atacurilor cu drone, a unei lovituri contestate asupra unei conducte majore și a confiscării unor petroliere. Guvernatorul regional, Alexander Drozdenko, a declarat că trei persoane, inclusiv doi copii, au primit îngrijiri medicale pentru răni, iar mai multe clădiri au fost avariate în urma atacurilor nocturne. Într-un mesaj publicat pe Telegram la ora 04:09 GMT, el a spus că alertele aeriene din regiune au fost ridicate, fără să ofere detalii despre pagubele din port. Trei surse din industrie au declarat pentru Reuters că dronele ucrainene au lovit instalații de încărcare a țițeiului operate de Transneft, monopolul rus al transportului de petrol prin conducte. Transneft nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit agenției. Ust-Luga, situat pe țărmul sud-estic al Golfului Finlandei, este un complex extins de facilități de procesare și terminale de export pentru țiței și produse petroliere. Conform datelor bazate pe surse citate de Reuters, portul a exportat anul trecut 32,9 milioane de tone metrice de produse petroliere și, în mod obișnuit, gestionează aproximativ 700.000 de barili de țiței pe zi. Autoritățile ruse au spus că Ust-Luga a fost lovit și pe 22, 25, 27 și 29 martie, pe lângă atacul din 31 martie, ceea ce a dus la suspendări ale operațiunilor de export. Separat, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a afirmat luni că unii aliați ai Ucrainei au transmis „semnale” privind posibilitatea reducerii loviturilor cu rază lungă asupra sectorului petrolier al Rusiei, pe fondul creșterii prețurilor globale la energie. [...]
România nu mai scoate la licitație noi blocuri offshore pentru explorarea gazelor în Marea Neagră, ceea ce blochează practic extinderea activităților de căutare a unor noi zăcăminte, potrivit Economedia , care citează Reuters. Miza este cu atât mai mare cu cât România și NATO au estimat un potențial de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, resursă care ar putea susține diversificarea aprovizionării regionale pe fondul reducerii dependenței de gazul rusesc și ar putea deschide calea unor noi descoperiri. În practică, agenția de stat pentru resurse minerale nu a mai scos la licitație blocuri pentru explorare offshore din 2010. Un plan pentru o nouă rundă de licitații a fost suspendat în urmă cu aproximativ cinci ani, din cauza unor prevederi legale suprapuse, notează Reuters, citat de Economedia. În acest context, Black Sea Oil & Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle Group, a atras atenția că, deși interesul investitorilor pentru gaze a rămas ridicat, accesul la noi concesiuni este blocat. Compania a lansat în 2022 primul proiect de dezvoltare offshore din Marea Neagră românească din ultimele trei decenii, după ce câștigase o licitație în 2010, și acoperă aproximativ 10% din consumul anual al României; în paralel, lucrează și la proiecte de energie regenerabilă. „Are oportunități uriașe pentru gaze, și totuși nu poți obține o concesiune. Practic există un moratoriu pentru asta. Și suntem investitori pregătiți, avem infrastructură, vedem oportunitatea, și totuși nu putem obține o altă concesiune pentru că este blocată”, a declarat Mark Beacom, directorul executiv al BSOG, la o conferință organizată de Economist. Agenția de stat pentru resurse minerale nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai arată Reuters. La aceeași conferință, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus că își dorește atragerea unor companii americane pentru viitoare proiecte de gaze în Marea Neagră. Proiectul-cheie rămâne Neptun Deep, deținut în comun de OMV Petrom (controlată majoritar de OMV din Austria) și Romgaz, care ar urma să dubleze producția anuală a României din 2027 și să transforme țara într-un exportator net. Reuters a relatat, pe baza unor surse din industrie, că Naftogaz din Ucraina ar fi fost în discuții cu OMV Petrom pentru dezvoltarea unui câmp offshore, după ce compania ucraineană a anunțat anterior descoperirea unor rezerve „substanțiale” în Marea Neagră, înainte de război. [...]
