Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Comisia Europeană amână interdicția totală a importurilor de petrol rusesc, dar intenția rămâne, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Agenda legislativă actualizată a executivului comunitar arată că propunerea nu va mai fi prezentată la 15 aprilie, așa cum fusese planificat.
Un oficial european a spus agenției Reuters că inițiativa nu a fost abandonată și va fi înaintată ulterior, amânarea fiind pusă pe seama „evoluțiilor geopolitice actuale”. Contextul invocat este războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a împins în sus prețul petrolului și a afectat parțial fluxurile din Golf, în urma închiderii de facto a Strâmtorii Ormuz.
Data de 15 aprilie fusese aleasă și pentru a evita suprapunerea cu alegerile legislative din Ungaria, programate pe 12 aprilie. Ungaria este dependentă de petrolul rusesc și, împreună cu Slovacia, se află într-o dispută cu Ucraina, pe care o acuză că menține blocat fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba, potrivit materialului citat.
După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a redus importurile energetice din Rusia și a decis deja sistarea importurilor de petrol rusesc transportat pe cale maritimă, însă a păstrat o excepție pentru livrările prin conducte, în condițiile în care Ungaria și Slovacia nu au ieșire la mare și au opțiuni mai limitate de aprovizionare.
Propunerea Comisiei Europene ar urma să stabilească în legislația UE eliminarea completă a importurilor de petrol rusesc până cel târziu la finalul lui 2027, măsură care s-ar aplica inclusiv dacă sancțiunile europene impuse Rusiei după invazia în Ucraina ar fi ridicate. În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat luna aceasta că revenirea la energia rusească ar fi „o gafă strategică” care ar face Europa mai vulnerabilă.
Recomandate
Ucraina a acceptat sprijinul UE pentru repararea conductei Drujba , în vederea reluării fluxului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, potrivit Politico. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au declarat că Uniunea Europeană oferă sprijin tehnic și finanțare, iar „experții europeni sunt disponibili imediat”. Cei doi lideri europeni au motivat urgența prin volatilitatea prețurilor petrolului, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conducta Drujba a fost avariată după un atac rusesc din ianuarie, iar în ultimele săptămâni UE a purtat discuții cu partea ucraineană pentru reparații și reluarea transportului. Comisia Europeană a transmis că prioritatea este securitatea energetică a cetățenilor europeni, în paralel cu identificarea unor rute alternative pentru tranzitul de țiței non-rusesc. În acest context, reluarea livrărilor prin Drujba capătă o miză suplimentară pentru statele dependente de această rută. Tema a devenit și un subiect politic la Budapesta. Guvernul Ungariei, care depinde de livrările din Rusia și a blocat prin veto împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, a acuzat Kievul că ar fi întârziat reparațiile pentru a influența alegerile parlamentare programate în aprilie. Executivul ungar a cerut în repetate rânduri Comisiei să trimită propriii tehnicieni, iar disputa s-a transformat rapid într-un conflict diplomatic. La finalul săptămânii trecute, Volodimir Zelenski a vorbit despre un „șantaj” din partea UE privind redeschiderea conductei și a spus că reluarea livrărilor ar fi „o idee proastă”. Într-o scrisoare către Ursula von der Leyen, președintele ucrainean a invocat avariile asupra stației de pompare Brody, care ar face imposibil transportul petrolului în siguranță, și a respins acuzațiile formulate de Viktor Orban. Acordul vine cu două zile înaintea summitului Consiliului European, programat joi. Deocamdată, nu este sigur dacă înțelegerea va influența poziția lui Orban privind ridicarea veto-ului asupra pachetului de împrumuturi înainte de 12 aprilie, data alegerilor din Ungaria, deși premierul ungar sugerase anterior că reluarea livrărilor l-ar putea face să își schimbe decizia. [...]
Ucraina refuză discuțiile cu Ungaria și Slovacia privind reluarea livrărilor de petrol prin conducta Druzhba , declanșând un nou conflict diplomatic în interiorul Uniunii Europene și amenințări din partea Budapestei de a bloca sprijinul financiar pentru Kiev. Potrivit informațiilor relatate de Reuters și confirmate de mai multe publicații europene, guvernul ucrainean a refuzat participarea la consultări trilaterale privind situația conductei petroliere Druzhba. Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că delegația ungară a petrecut mai multe zile la Kiev fără să obțină întâlniri oficiale și că autoritățile ucrainene au refuzat inclusiv accesul inspectorilor europeni la zona afectată. Oficialul de la Budapesta susține că infrastructura ar putea fi repornită rapid, dar Ucraina ar întârzia reluarea fluxului de petrol din motive politice. Ca reacție, Ungaria a anunțat că va continua să blocheze un pachet de împrumuturi europene de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei , precum și noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, până când livrările prin Druzhba vor fi reluate. Poziția Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski respinge acuzațiile și susține că presiunea pentru redeschiderea conductei reprezintă „șantaj”. El a afirmat că reluarea tranzitului de petrol rusesc ar contrazice sancțiunile occidentale impuse Moscovei. Zelenski a mai explicat că Ucraina nu este responsabilă pentru avariile conductei, susținând că infrastructura a fost deteriorată de un atac cu drone rusești asupra hub-ului petrolier de la Brody. Potrivit autorităților ucrainene, reparațiile ar putea dura până la două luni . Criza energetică din Europa Centrală Conducta Druzhba, una dintre cele mai vechi și importante rute petroliere din Europa, s-a oprit pe 27 ianuarie 2026 , după atacul asupra infrastructurii din vestul Ucrainei. În prezent, Ungaria și Slovacia sunt singurele state din UE care mai importă petrol rusesc prin această conductă , motiv pentru care au făcut presiuni constante asupra Kievului pentru restabilirea transportului. Slovacia a declarat deja stare de urgență în sectorul petrolier , iar premierul Robert Fico a cerut Comisiei Europene să trimită o echipă independentă de inspectori pentru a verifica situația din teren. Poziția Uniunii Europene Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a afirmat că autoritățile ucrainene lucrează la repararea conductei și a subliniat că politica de sancțiuni împotriva Rusiei nu va fi modificată din cauza disputei. Între timp, în interiorul UE se discută scenarii alternative pentru sprijinirea financiară a Ucrainei, inclusiv acordarea unei părți din fonduri prin împrumuturi bilaterale ale unor state membre , pentru a evita blocajul generat de veto-ul Ungariei. Conflictul evidențiază tensiunile tot mai mari dintre obiectivele energetice ale unor state din Europa Centrală și strategia europeană de reducere a dependenței de petrolul rusesc, într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina. [...]
China limitează scumpirea benzinei și motorinei , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP, după creșterea abruptă a cotațiilor internaționale ale țițeiului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al perturbării traficului prin strâmtoarea Ormuz. Măsura anunțată luni vizează plafonarea creșterii maxime a prețurilor la carburanți pe piața internă, cu obiectivul de a reduce presiunea asupra consumatorilor și de a limita efectele economice ale scumpirilor la petrol. „Pentru a atenua impactul acestei creșteri excepționale a prețurilor internaționale, a ușura povara care apasă asupra consumatorilor și a garanta stabilitatea economică, precum și bunăstarea socială, au fost puse în aplicare măsuri temporare de reglementare a prețurilor interne ale produselor petroliere rafinate, menținând în același timp cadrul actual al mecanismului de stabilire a prețurilor”, a subliniat Comisia. Conform Comisiei Naționale pentru Dezvoltare și Reformă, de la ultima ajustare a prețurilor în China, din 9 martie, „prețurile mondiale ale petrolului au crescut puternic” pe fondul intensificării conflictului. În acest context, autoritățile limitează scumpirile la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din mecanismul obișnuit de stabilire a prețurilor. Plafonul anunțat se aplică, în termeni de creștere maximă, astfel: benzină: maximum 1.160 de yuani (146 de euro) pe tonă; motorină: maximum 1.115 de yuani (140 de euro) pe tonă. Creșterea intră în vigoare în noaptea de luni spre marți, la miezul nopții, ora locală, adică la ora 18:00 în România. China este direct expusă la blocarea strâmtorii Ormuz, întrucât mai mult de jumătate din importurile sale de țiței transportate pe mare provin din Orientul Mijlociu și tranzitează în mare parte prin această rută, potrivit companiei de analiză Kpler. [...]
Ministrul Energiei spune că limitarea exporturilor de combustibil ar tempera prețurile , în contextul declanșării stării de criză pe piața petrolului. Bogdan Ivan a afirmat, într-o conferință de presă, că măsura ar putea contribui la echilibrarea prețului din piață și la reducerea stimulentelor pentru redirecționarea carburantului către alte piețe. „Ne ajută foarte mult pe termen scurt, mediu și lung, în condițiile în care, am explicat mai devreme, faptul că dacă noi vom reuși și prin măsuri fiscale pe care cred că suntem obligați să reluăm, să avem un preț mai scăzut decât țările din jurul nostru, atunci vom limita tendința anumitor operatori economici de a-și îndrepta resursa de carburant înspre alte piețe, pentru a obține un venit suplimentar”, a declarat Ivan . Ministrul a spus că a discutat subiectul și la nivel european, în Consiliul pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE), inclusiv direct cu comisarul european Dan Jørgensen. Ivan a susținut că oficialul european „încurajează orice măsură a statelor membre” pentru limitarea impactului negativ asupra prețurilor la energie, gaze naturale și combustibil, și a adăugat că adaosul de biocombustibil din benzină, în proporție de 8%, este „exclusiv adus din import”. Întrebat dacă ar putea fi introdusă, la un moment dat, o limitare a consumului de combustibil pentru populație, Ivan a răspuns că „în momentul de față nu se pune problema de așa ceva”, invocând nivelul de „lichiditate” existent în România. Totodată, ministrul a precizat că a făcut demersuri pentru obținerea unei decizii formale din partea Biroului de Control al Activelor Străine al SUA (OFAC) pentru repornirea rafinăriei PETROTEL Lukoil, în ideea creșterii capacității de rafinare interne. Pe fond, măsurile sunt parte din pachetul anunțat de Guvern odată cu declararea, începând de marți, a stării de criză pe piața petrolului, pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire. Conform anunțului, autoritățile au în vedere limitarea adaosului comercial, controlul exporturilor și importurilor și reducerea biocarburanților, cu obiectivul de a proteja populația de scumpiri. [...]
Guvernul va declara stare de criză pe piața petrolului și va plafona adaosul comercial la carburanți, potrivit Mediafax . Măsurile urmează să fie adoptate marți, prin ordonanță de urgență, după discuțiile convocate de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria. Conform informațiilor publicate, situația de criză va fi instituită inițial pentru 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive în tranșe de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au dus la această decizie. Guvernul susține că pachetul are ca obiectiv protejarea economiei și a populației pe durata crizei. În comunicatul citat de Mediafax, Executivul indică un set de intervenții care vizează atât prețul la pompă, cât și fluxurile comerciale și compoziția carburanților. Principalele măsuri anunțate sunt: limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora, „pe întregul lanț de activitate economică”; condiționarea exportului și/sau a livrărilor intracomunitare de benzină și motorină de acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei; reducerea cantității de biocarburant din benzină, cu scopul declarat de a diminua prețul final; monitorizarea permanentă a pieței de către ministerele Finanțelor, Economiei și Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței , inclusiv pentru evaluarea altor măsuri care s-ar impune. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței, mai notează Mediafax. Din perspectiva pieței, plafonarea adaosului comercial și introducerea avizării prealabile pentru exporturi/livrări intracomunitare pot influența atât formarea prețurilor, cât și disponibilitatea produselor petroliere, în funcție de modul de aplicare și de durata efectivă a regimului de criză. Următorul pas este adoptarea ordonanței de urgență anunțate pentru marți, care va stabili cadrul concret de implementare. [...]
Petrom are acum cele mai mici prețuri la motorină și benzină potrivit Economica.net , care a comparat tarifele din aplicația Monitorul Prețurilor (Consiliul Concurenței) pentru stațiile aflate pe o rază de 5 km de la km 0 al Bucureștiului. Prețurile sunt cele valabile la 22 martie, duminică seara. Schimbarea notabilă este la Lukoil: rețeaua care în anii trecuți era asociată frecvent cu cele mai mici prețuri ajunge, în această comparație, să fie uneori cea mai scumpă la motorină. Economica.net leagă evoluția de situația activelor externe ale Lukoil, sancționate de SUA, de lipsa unei surse interne de carburanți și de oprirea rafinăriei Petrotel Lukoil, pe fondul unui viitor descris ca incert în România. În zona analizată, prețurile raportate pentru motorina standard (lei/litru) sunt următoarele: Petrom: 9,81–9,84 Socar (o singură stație în perimetru): 9,82 MOL: 9,90–9,93 Rompetrol: 9,91–9,94 OMV: 9,97 Lukoil (șapte stații în perimetru): 9,98–9,99 La benzină, ierarhia arată diferit. Petrom rămâne la baza intervalelor din comparație (9,13–9,15 lei/litru), iar la stația Socar inclusă în analiză prețul este tot 9,13 lei/litru, ceea ce plasează lanțul azer „printre cele mai ieftine” în acest moment, cu valori apropiate de Petrom. Pentru celelalte rețele, Economica.net indică următoarele intervale la benzină (lei/litru): Rompetrol 9,14–9,17, Lukoil 9,18–9,19 (sub OMV și MOL, la mijlocul clasamentului), MOL 9,20–9,24, iar OMV 9,26. Pe fondul tensiunilor din Orient, publicația notează că prețurile au crescut și duminică, pentru a șasea zi la rând, fiind a 14-a scumpire de la începutul războiului din Iran și a 14-a scumpire din martie, după nouă scumpiri consecutive în februarie. La Petrom, în martie, benzina standard s-a scumpit cu 1,08 lei/litru, iar motorina cu 1,59 lei/litru, ca efect al războiului din Orient, potrivit sursei. [...]
