Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Repornirea Petrotel-Lukoil depinde de un lanț logistic coordonat cu Oil Terminal și CONPET, după ce un transport de țiței kazah este programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026, potrivit Ziarul Financiar. Rafinăria anunță că este pregătită tehnic să înceapă procesul de repornire, dar avertizează că fără alimentarea cu materie primă etapele începute nu pot fi susținute pe termen lung.
Miza imediată este operațională: descărcarea țițeiului în port și transportul lui în siguranță către rafinărie, într-un calendar strâns, înainte de perioada de îngheț. Compania spune că a informat Ministerul Energiei și că următoarea perioadă este „importantă pentru coordonarea operațională” cu Oil Terminal (pentru preluare și descărcare) și cu CONPET (operatorul sistemului de transport al țițeiului de import către rafinăriile din România), ambele aflate în subordinea Ministerului Energiei.
Conducerea Petrotel a transmis că țițeiul așteptat este de origine kazahă și că demersurile sunt realizate „în deplină legalitate” cu sancțiunile internaționale, atât cele ale Uniunii Europene, cât și cele emise de Trezoreria americană și Trezoreria britanică. În plus, compania susține că fondurile și resursele utilizate „nu sunt de origine și nu vor avea destinație în Federația Rusă”.
Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, afirmă că primul pas pentru relansare este complet: CET-ul rafinăriei a fost pornit, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate. În declarațiile transmise (obținute de Mediafax, potrivit articolului), obiectivul curent este ca repornirea integrală să înceapă înainte de venirea înghețului.
„Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire.”
Compania precizează că pornirea CET și pregătirea celorlalte instalații folosesc resurse și stocuri existente pe platformă, iar fără o alimentare cu țiței activitățile începute ar putea fi oprite, cu revenirea la un regim prelungit de conservare.
Petrotel-Lukoil se află în procedura generală a insolvenței din august. Ziarul Financiar notează că rafinăria are datorii de peste 1,5 miliarde de lei, valoare verificată și admisă de instanță, conform tabelului preliminar al creanțelor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, după ce Tribunalul Prahova a admis cererea debitoarei de intrare în insolvență pe 26 august.
În acest context, repornirea este prezentată de companie drept un element important pentru reorganizare și pentru protejarea activelor, a forței de muncă și a relațiilor comerciale.
Compania spune că a relansat relațiile cu subcontractorii și furnizorii, iar o eventuală amânare ar afecta nu doar angajații rafinăriei, ci și o rețea de firme care asigură mentenanță, servicii tehnice, transport, logistică și securitate industrială.
În același timp, oprirea Petrotel a redus capacitatea internă de producție a carburanților, iar volumele neproduse în România au fost compensate prin importuri. Reluarea activității ar readuce în circuit o capacitate industrială importantă și ar susține activitatea infrastructurii naționale de transport și depozitare, mai arată articolul.
Context suplimentar menționat de Ziarul Financiar: situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere (benzină și motorină) a fost prelungită prin hotărâre de Guvern cu trei luni, de la 1 noiembrie 2026 până la 1 februarie 2027, cu menținerea măsurilor decise anterior, inclusiv mecanismul de diminuare a accizei la motorina standard.
Recomandate
Restricțiile la pompă revin în Rusia, semn că loviturile asupra rafinăriilor încep să afecteze piața internă , după ce Ucraina a atacat în ultimele două săptămâni cel puțin opt rafinării importante, potrivit Digi24 . Deficitul de carburanți a fost raportat în cel puțin șase regiuni, iar autoritățile au introdus limitări la vânzarea benzinei și motorinei pentru a preveni cumpărăturile de panică și cozile la benzinării. Escaladarea vine după 30 octombrie, când, potrivit materialului, armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump între Moscova și Kiev nu a intrat efectiv în vigoare. Cel mai recent atac a vizat rafinăria din Kirishi – a doua ca mărime din Rusia – conform guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Cum arată restricțiile și unde sunt aplicate În Karelia, autoritățile au impus limite de alimentare la stațiile Rosneft de pe principalele șosele: 30 de litri de benzină și 50 de litri de motorină pentru fiecare achiziție. Tot acolo, vânzarea carburanților în canistre a fost suspendată complet. Guvernatorul regiunii Karelia, Artur Parfenchikov, a justificat măsurile ca fiind temporare și orientate spre menținerea funcționării benzinăriilor și distribuirea „uniformă” a carburanților, notează News.ro. „Sunt pe deplin conștient că aceste restricții pot provoca neplăceri locuitorilor și companiilor ale căror activități depind de transport. Totuși, în circumstanțele actuale, aceste măsuri sunt necesare.” Măsuri similare au fost introduse și în Buriatia (inclusiv în capitala regională Ulan-Ude) și în regiunea învecinată Zabaikalsk. Restricții au mai fost raportate în regiunile Nijni Novgorod, Arhanghelsk, Penza și Krasnoiarsk. De ce contează: presiune pe producție și pe exporturi Potrivit materialului, atacurile ucrainene reduc capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, ceea ce afectează aprovizionarea pieței interne. În același timp, situația poate complica un potențial acord între Vladimir Putin și Donald Trump privind exporturile rusești de motorină către piețele internaționale și Statele Unite. Contextul recent indică faptul că nu este un episod izolat: Rusia s-a confruntat cu o criză similară în vară, când atacurile cu drone asupra rafinăriilor au coincis cu vârful sezonier al cererii. Atunci, Moscova a reintrodus restricții la exporturile de benzină și, în iulie, a limitat și vânzările externe de motorină. [...]
Egiptul mizează pe o creștere a exporturilor de gaze către Europa după o nouă descoperire în Marea Mediterană, estimată la 5,7 miliarde de metri cubi, însă impactul real depinde de confirmarea volumelor recuperabile și de viabilitatea comercială, potrivit Antena 3 . Zăcământul a fost identificat în perimetrul sondei de explorare „Nasim-1X”, iar autoritățile de la Cairo văd descoperirea ca pe un sprijin pentru producția internă și o cale de reducere a dependenței de importuri. Informația este atribuită de Antena 3 publicației Euronews. Ministerul egiptean al Petrolului și Resurselor Minerale a transmis că forajele și evaluările din concesiunea Taiba au indicat un strat cu acumulări de gaze, cu o grosime netă de aproximativ 15 metri, cu „caracteristici geologice și petrofizice distincte”. În acest stadiu, studiile tehnice continuă pentru a stabili ce parte din resursă poate fi extrasă, ce rate zilnice de producție ar fi posibile și dacă proiectul este comercial. De ce contează pentru Europa: infrastructura de LNG există, dar calendarul lipsește Miza pentru piața europeană este că Egiptul are deja infrastructură pentru lichefiere și export: terminalele de la Idku și Damietta, care permit transformarea gazelor în LNG (gaz natural lichefiat) și transportul pe mare. Dacă estimările inițiale se confirmă și zăcământul devine viabil comercial, creșterea producției ar putea majora cantitățile disponibile pentru export, inclusiv către Europa. Totuși, ministerul nu a comunicat o dată de începere a producției, ceea ce limitează, deocamdată, orice evaluare privind momentul în care volumele ar putea ajunge efectiv pe piață. Plan operațional: conductă de 22 km pentru conectarea sondei Pentru a accelera punerea în producție, Egiptul intenționează să conecteze sonda la instalațiile existente printr-o conductă de aproximativ 22 de kilometri, care ar urma să o lege de conducta Abu Madi – El Gamil. Obiectivul declarat este folosirea infrastructurii deja disponibile și reducerea timpului necesar până la startul producției. Concesiunea Taiba este operată de compania italiană Eni, în parteneriat cu compania australiană Woodside , iar lucrările de foraj au fost realizate de compania egipteană Petrobel, în numele partenerilor. În paralel, autoritățile egiptene leagă rezultatele de creșterea investițiilor și intensificarea explorării, pe fondul îmbunătățirii climatului investițional și al progreselor în achitarea restanțelor către companiile străine din sectorul energetic. Egiptul urmărește să își majoreze producția internă după scăderile din ultimii ani, care au dus la o dependență mai mare de importuri pentru acoperirea cererii interne. [...]
Petrolul Brent a coborât sub 100 de dolari pe baril , o mișcare care poate reduce presiunea pe costurile energetice și pe inflație, după ce investitorii au reacționat la rezultatul alegerilor din SUA, potrivit Digi24 . Miercuri seară, în jurul orei 18:05 (ora României), barilul Brent cu livrare în ianuarie era în scădere cu 4,67%, la 98,76 dolari (aprox. 454 lei), sub pragul de 100 de dolari pentru prima dată de la începutul lunii octombrie. Informația este atribuită de Digi24 News.ro, care preia AFP. În același timp, echivalentul american West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în decembrie, scădea cu 4,54%, la 91,73 dolari (aprox. 422 lei). De ce a reacționat piața Scăderea vine după „ victoria fără drept de apel a democraților ” în ambele camere ale Congresului american. Potrivit unor analiști citați în material, rezultatul ar putea limita marja de manevră a lui Donald Trump în „Războiul din Iran”, ceea ce a influențat așteptările pieței privind riscurile geopolitice și, implicit, prețul petrolului. Ce semnal transmite pentru economie O corecție de acest tip la petrol contează direct pentru costurile de transport și energie și, indirect, pentru prețurile din economie. Materialul nu avansează estimări privind efecte concrete asupra carburanților sau asupra inflației, însă pragul de 100 de dolari este urmărit de piețe ca reper psihologic pentru presiunea pe costuri. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
Un atac cu drone asupra unui nod petrolier-cheie din regiunea Samara riscă să afecteze operațiunile din rețeaua rusă de conducte , după ce a fost raportat un incendiu la stația Samara Linear Production-Dispatch Station (LPDS), potrivit Kyiv Post . Publicația notează că imaginile distribuite pe canale OSINT și Telegram nu au putut fi verificate independent, iar amploarea pagubelor rămâne neclară. Atacul ar fi avut loc luni dimineață, 2 noiembrie, în apropierea localității Prosvet. Canale rusești de monitorizare au semnalat o amenințare cu drone în jurul orei 3:00 (ora locală), iar unele au susținut că angajați au fost evacuați preventiv din mai multe depozite din orașul Samara. Guvernatorul regional, Viaceslav Fedorîșcev , a confirmat că apărarea antiaeriană și „grupurile mobile de foc” răspund unui atac cu drone, fără să indice țintele. Publicația rusă Astra a relatat că fumul era vizibil în zona stației și a citat localnici care ar fi auzit explozii. Astra a mai spus că o fotografie trimisă de cititori, care arată fumul, a fost verificată de un analist OSINT și ar fi fost făcută de pe „Noul Pod” din Samara. De ce contează: o instalație majoră în rețeaua de transport al țițeiului Samara LPDS este descrisă ca o instalație importantă din rețeaua rusă de conducte, care gestionează recepția, stocarea și transportul mai departe al țițeiului. Potrivit Astra, complexul are 71 de rezervoare de stocare, cu o capacitate totală de peste 1,6 milioane de metri cubi, ceea ce îl plasează între cele mai mari „parcuri de rezervoare” din Europa. În acest context, un incendiu la o astfel de stație poate însemna, în funcție de gravitate, presiune suplimentară pe lanțul logistic al petrolului (stocare și transfer), chiar dacă sursa subliniază că nu există confirmări independente privind amploarea avariilor. Context: instalația ar fi fost vizată și în octombrie Astra a mai relatat că stația ar fi fost țintită de mai multe ori în octombrie 2026, cu lovituri și incendii raportate pe 2, 7, 10 și 11 octombrie. Conform aceleiași surse, patru rezervoare RVS-50000 ar fi fost distruse în atacul din 7 octombrie, care ar fi provocat și un incendiu de proporții. Dacă informațiile se confirmă, incidentul din 2 noiembrie ar marca un nou atac asupra aceleiași facilități într-un interval de circa o lună. Reacția Moscovei: 212 drone ar fi fost interceptate peste noapte Ministerul rus al Apărării a susținut că a interceptat și distrus 212 drone ucrainene de tip „aripă fixă” în cursul nopții, în 17 regiuni ale Rusiei, inclusiv Samara, precum și în regiunea Moscovei și în Krasnodar. Instituția a mai afirmat că au existat interceptări și deasupra Crimeei ocupate, precum și deasupra Mărilor Neagră, Azov. Ucraina nu a comentat acuzațiile privind implicarea în atacuri, mai notează Kyiv Post. Separat, canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a raportat explozii în Luhansk (teritoriu ocupat de Rusia) în dimineața de 2 noiembrie, fără detalii suplimentare despre ținte sau efecte. [...]
