Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia nu reușește să-și normalizeze exporturile de țiței prin Novorossiysk, iar blocajul menține presiunea pe veniturile din petrol, după ce atacuri ucrainene cu drone au avariat infrastructura-cheie a terminalului, potrivit Kyiv Post.
Portul Novorossiysk, cel mai mare hub rusesc de export la Marea Neagră, rămâne „constrâns” la încărcare deoarece două dintre cele mai mari dane ale terminalului nu și-au reluat operațiunile după atacurile de săptămâna trecută, notează publicația, care citează Bloomberg.
Novorossiysk este descris ca un punct-cheie pentru exportul de materii prime, cu infrastructură extinsă pentru transportul țițeiului. În primele trei luni ale anului, portul a manipulat, în medie, aproape 540.000 de barili de țiței pe zi, ceea ce îi subliniază importanța pentru industria petrolieră a Rusiei.
În perioade de pace, Novorossiysk ar fi reprezentat aproximativ 25–35% din exporturile totale de țiței ale Rusiei, ceea ce îl plasează între cele mai strategice componente ale infrastructurii energetice rusești.
Atacurile cu drone, desfășurate „în urmă cu aproximativ o săptămână”, au forțat oprirea încărcării petrolului în port pentru câteva zile, potrivit Bloomberg, citat de Kyiv Post.
Pe baza imaginilor satelitare Copernicus și a unor surse familiarizate cu datele de transport, situația operațională arată astfel:
Într-un briefing cu ușile închise din 10 aprilie, Vladyslav Vlasyuk, reprezentantul președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a spus că loviturile au redus semnificativ veniturile Moscovei din exporturi.
Potrivit estimărilor ucrainene citate de Vlasyuk, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) din cauza imposibilității de a expedia anumite volume de țiței prin Novorossiysk și alte porturi afectate. În plus, orice venituri suplimentare așteptate din prețuri globale mai mari sau din relaxarea restricțiilor la export ar fi fost, potrivit aceleiași surse, compensate de aceste pierderi.
În acest context, menținerea închiderii celor mai mari dane de la Novorossiysk continuă să împiedice Rusia să restabilească integral exporturile de petrol din principalul său port de la Marea Neagră.
Recomandate
Rusia își consolidează rolul de furnizor de ultimă instanță pentru Cuba , într-un moment în care insula se confruntă cu o penurie severă de combustibil după blocarea unor fluxuri regionale de țiței, potrivit Mediafax . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Moscova va continua să ajute Cuba cu livrări „esențiale” de petrol, la două săptămâni după trimiterea unui petrolier cu aproximativ 700.000 de barili de țiței. De ce contează: securitatea energetică a Cubei depinde tot mai mult de livrări punctuale Declarațiile vin pe fondul unei crize de combustibil în Cuba, alimentată de schimbări în politica de export din regiune și de presiuni comerciale. În acest context, livrările rusești capătă o miză operațională imediată pentru funcționarea economiei cubaneze. Lavrov, aflat într-o vizită în China, a încadrat sprijinul drept „ajutor umanitar” pentru un aliat tradițional al Moscovei. Ce a spus Lavrov despre livrări și calendar Șeful diplomației ruse a indicat că Rusia a trimis „primul petrolier” către Cuba și a sugerat că livrările s-ar putea întinde pe parcursul mai multor luni, fără să ofere un calendar ferm. „Am trimis primul petrolier cu 100.000 de tone (700.000 de barili) de petrol pentru Cuba. Desigur, acest lucru va dura probabil câteva luni – nu sunt specialist” Tot el a adăugat că se așteaptă ca Rusia să continue această asistență și că și China ar urma să participe la cooperare, fără să detalieze în ce formă. Context: SUA, Venezuela și riscul de sancțiuni comerciale În material este citată Reuters, care notează că Washingtonul a oprit exporturile de petrol către Cuba din partea principalului său aliat, Venezuela, după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro pe 3 ianuarie. În paralel, Donald Trump a amenințat cu tarife punitive țările care trimit țiței către Cuba, ca instrument de presiune asupra guvernului de la Havana. Ulterior, SUA au permis livrarea de petrol rusesc către Cuba — prima din acest an efectuată de Moscova — invocând motive umanitare. Un alt furnizor important, Mexicul, și-a oprit livrările, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: livrările viitoare, „de la caz la caz” Deși administrația Trump a aprobat livrarea recentă, aceasta a transmis că va analiza viitoarele transporturi de petrol către Cuba „de la caz la caz”. În acest cadru, continuitatea fluxurilor rusești rămâne dependentă de decizii punctuale ale SUA, iar Lavrov nu a făcut referire directă la perspectiva unei aprobări pentru livrări viitoare. În același timp, presiunea pe piața internă a Cubei rămâne ridicată: țara produce mai puțin de o treime din petrolul de care are nevoie, potrivit informațiilor din articol. [...]
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol au urcat la 19 miliarde de dolari în martie , aproape dublu față de februarie, pe fondul scumpirii țițeiului și al creșterii volumelor exportate, într-un context în care conflictul din Iran a împins cumpărătorii să caute surse alternative, potrivit Libertatea . Suma echivalează cu aproximativ 86,5 miliarde lei. Ce a împins în sus încasările Moscovei Datele provin dintr-un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), citat de CNN, care arată două motoare principale ale creșterii: prețuri globale mai mari la petrol , în contextul tensiunilor din Iran; volume mai mari exportate : exporturile de țiței și produse petroliere au crescut cu 320.000 de barili pe zi , până la 7,1 milioane de barili pe zi . De ce contează: bani pentru buget și pentru războiul din Ucraina IEA notează că majorarea veniturilor din petrol ajută Kremlinul să acopere deficitul bugetar și să susțină eforturile de război în Ucraina , într-un moment în care energia rămâne principala sursă de valută pentru Rusia. Riscul din spatele cifrelor: infrastructură avariată Raportul avertizează însă că producția ar putea întâmpina dificultăți în viitorul apropiat , din cauza infrastructurii energetice avariate . Sunt menționate daune repetate la: porturi rusești din Marea Baltică și Marea Neagră ; rafinării , afectate de atacuri cu drone ucrainene . India a cumpărat mai mult țiței rusesc Tot în martie, India și-a crescut achizițiile de țiței rusesc , după ce SUA au suspendat restricțiile pentru transporturile încărcate înainte de 5 martie , potrivit IEA. [...]
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu alimentează profituri excepționale în petrol și gaze , iar discuția se mută tot mai mult spre taxarea „câștigurilor de criză”, potrivit Adevărul . Miza pentru economii și consumatori este dublă: prețuri mai mari la energie, dar și presiune politică pentru ca o parte din aceste profituri să fie redistribuite prin taxe și scheme de sprijin. Profituri accelerate de scumpirea petrolului O analiză internațională citată în material arată că cele mai mari 100 de companii din industria petrolului și gazelor au obținut profituri de peste 30 de milioane de dolari pe oră în prima lună a conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit The Guardian , creșterea abruptă a prețului petrolului până la o medie de 100 de dolari pe baril a generat câștiguri suplimentare estimate la 23 de miliarde de dolari într-o singură lună. Dacă nivelul actual al prețului se menține, profitul „excepțional” al industriei ar putea ajunge la aproximativ 234 de miliarde de dolari până la finalul anului 2026. Cine câștigă și cine plătește Printre beneficiarii menționați se numără Saudi Aramco, Gazprom, ExxonMobil și Shell, care ar fi raportat câștiguri semnificativ mai mari față de perioadele anterioare crizei. Doar Saudi Aramco ar urma să obțină un profit suplimentar estimat la peste 25 de miliarde de dolari. În același timp, consumatorii resimt direct scumpirile: costurile la pompă și facturile la energie au crescut în numeroase state, iar unele guverne au redus taxele pe combustibil pentru a limita impactul asupra populației. Presiune în UE pentru taxe pe „profiturile excepționale” În Uniunea Europeană, mai mulți miniștri de finanțe au cerut introducerea unor taxe pe „profiturile excepționale” ale companiilor din energie, argumentând că veniturile ar putea fi folosite pentru sprijinirea populației și reducerea inflației. Pe același fond, guverne din mai multe state analizează măsuri de taxare și redirecționare a banilor către sprijin energetic și investiții în energie verde, în timp ce specialiștii avertizează că dependența de combustibili fosili amplifică vulnerabilitatea economiilor la șocuri externe și recomandă accelerarea tranziției către surse regenerabile. [...]
Iran ar putea permite tranzitul pe partea Omanului din Strâmtoarea Hormuz fără atacuri , o concesie discutată în negocierile cu SUA care ar viza deblocarea fluxurilor de petrol și gaze afectate de război, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și o sursă informată asupra poziției Teheranului. Miza este una majoră pentru piețele energetice: Strâmtoarea Hormuz gestionează aproximativ 20% din fluxurile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), iar războiul a produs „cea mai mare perturbare din istorie” a aprovizionării globale, după ce Iranul a întrerupt traficul prin strâmtoare, potrivit aceleiași surse. Conform sursei citate, Iranul „ar putea lua în considerare” să lase navele să circule liber prin partea strâmtorii aflată în apele Omanului, fără riscul de a fi atacate, ca parte a unui pachet de propuneri oferite în negocierile cu Statele Unite. Măsura ar urma să se aplice dacă se ajunge la un acord care să prevină reluarea conflictului. Blocaj operațional în Golf: sute de nave și 20.000 de navigatori În contextul războiului început pe 28 februarie, „sute de petroliere și alte nave” și aproximativ 20.000 de navigatori au rămas blocați în interiorul Golfului, potrivit informațiilor din material. Ce rămâne neclar: minele și accesul navelor legate de Israel Sursa nu a precizat dacă Iranul ar accepta și: să curețe eventuale mine subacvatice pe care le-ar fi plasat în acea zonă; să permită trecerea tuturor navelor, inclusiv a celor asociate cu Israelul. Totodată, propunerea ar depinde de disponibilitatea Washingtonului de a accepta cererile Teheranului, condiție descrisă drept centrală pentru orice posibil progres legat de Strâmtoarea Hormuz. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit materialului. [...]
Donald Trump susține că „un număr uriaș” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care sugerează o repoziționare rapidă a fluxurilor de aprovizionare pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Afirmația a fost făcută într-o postare pe Truth Social , unde Trump a spus că petroliere „complet goale”, inclusiv unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă „chiar acum” către Statele Unite pentru a fi încărcate cu „cel mai bun” și mai „dulce” petrol și gaz. În același mesaj, el a susținut că SUA ar avea mai mult petrol decât „următoarele două mari economii petroliere la un loc” și de o calitate superioară. De ce contează: semnal despre rute și costuri într-o piață perturbată Mesajul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz — un coridor esențial pentru transporturile globale de petrol — este descrisă ca fiind, în practică, în continuare blocată, deși Iranul ar fi acceptat deblocarea printr-un armistițiu convenit cu SUA pentru două săptămâni. În material se arată că puținele nave care tranzitează o fac doar cu aprobare din partea Teheranului, iar Iranul consideră o încălcare a armistițiului continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. În acest cadru, ideea unor petroliere care se repoziționează către SUA pentru încărcare indică presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și potențiale schimbări de rute, cu efecte în costurile de transport și în prețurile energiei. Contextul politic și de securitate invocat Potrivit materialului, postarea lui Trump a apărut în timp ce înalți oficiali americani și iranieni se întâlnesc la Islamabad, cu intermediari pakistanezi, pentru a căuta o ieșire negociată din războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Tot în această săptămână, Trump a mai spus că Iranul nu ar trebui să perceapă taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar închiderea acesteia este descrisă drept o perturbare majoră a aprovizionării globale cu energie. Ce rămâne neclar Materialul redă declarațiile lui Trump, dar nu oferă date independente care să confirme numărul petrolierelelor sau amploarea exactă a mișcării acestora către SUA. În lipsa unor astfel de confirmări în text, afirmația trebuie tratată ca un semnal politic și de piață, nu ca o statistică verificată. [...]
Sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc au reintrat în vigoare după ce a expirat o licență temporară de 30 de zile emisă de Departamentul Trezoreriei , care relaxase restricțiile pe fondul unei crize pe piața energetică, potrivit Meduza . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: fereastra care a permis livrări limitate de țiței și produse petroliere rusești s-a închis, iar regimul de sancțiuni revine la forma anterioară. Reluarea sancțiunilor vine după ce licența Trezoreriei SUA, acordată la mijlocul lunii martie pentru 30 de zile, a expirat. Documentul permisese livrările de petrol rusesc și produse petroliere aflate pe nave, pe mare, în perioada de valabilitate a derogării. De ce au fost relaxate și de ce contează acum revenirea Potrivit informațiilor citate de Meduza din Politico, relaxarea a fost decisă pe 13 martie, la două săptămâni după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și creșterea abruptă a prețurilor la energie pe piețele globale. Măsuri similare au vizat și petrolul iranian. În martie, șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris relaxarea drept o măsură „îngust direcționată și pe termen scurt”. Ministerul nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, trimițând la declarațiile lui Bessent, notează materialul. Reacții politice: presiune în Senat și sprijin din Ucraina Politico mai arată că, pe 10 aprilie, trei senatori americani — liderul minorității democrate Chuck Schumer, alături de Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren — au cerut administrației Donald Trump să nu prelungească licența. Ei au susținut că aceasta ar fi permis „Rusiei și ajutoarelor sale” să câștige peste patru miliarde de dolari. Fostul asistent al secretarului de stat al SUA pentru Europa, Daniel Fried, a apreciat că a oferi Rusiei „un răgaz” a fost „o prostie”, potrivit aceleiași surse. În Ucraina, decizia de a nu prelungi relaxarea sancțiunilor a fost salutată. Vladislav Vlasîuk, împuternicitul președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a declarat pentru Politico: „Reducerea veniturilor Rusiei din petrol și gaze este un instrument-cheie pentru avansarea eforturilor de pace.” Ce urmează: semnale contradictorii înainte de expirarea licenței Înainte de expirarea termenului de 30 de zile, publicația Semafor a relatat, citând mai mulți foști oficiali ai Trezoreriei și Departamentului de Stat, că Washingtonul ar urma să anunțe în curând prelungirea permisiunii pentru livrări de petrol rusesc. În cele din urmă, licența a expirat, iar sancțiunile au fost reluate, conform informațiilor prezentate. În paralel, SUA și Iran au început negocieri; primul tur a avut loc în perioada 11–12 aprilie, la Islamabad, însă părțile nu au ajuns deocamdată la un acord, mai notează Meduza, citând Politico. [...]
