Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rusia oprește din 1 mai fluxurile de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba, o decizie care poate complica aprovizionarea unei rafinării-cheie din nord-estul Germaniei și readuce în prim-plan vulnerabilitatea logistică a Berlinului la tranzitul energetic prin Rusia, potrivit TVR Info, care citează Reuters.
Măsura a fost semnalată de trei surse din industrie, care au declarat pentru Reuters că un program revizuit de export a fost transmis atât Kazahstanului, cât și Germaniei. Informația nu este confirmată oficial de Kremlin: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că nu este la curent cu o astfel de oprire și că va verifica.
Germania primește țiței kazah prin ramificația nordică a Drujbei, care traversează Polonia. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania pe acest traseu au totalizat 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024.
Rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania, este aprovizionată parțial cu acest țiței kazah, după ce livrările de petrol rusesc au fost oprite în contextul războiului din Ucraina. O eventuală întrerupere a fluxurilor prin Drujba ar pune presiune pe lanțul de aprovizionare al rafinăriei, care depinde de rute alternative mai scumpe sau mai greu de mobilizat rapid.
Relațiile politice și comerciale dintre Rusia și Germania rămân tensionate din cauza conflictului din Ucraina, în condițiile în care Berlinul susține Kievul. În plus, aprovizionarea prin Drujba a fost întreruptă în mod repetat, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra conductei pe teritoriul Rusiei.
În 2022, Germania a plasat unitățile locale ale Rosneft sub tutelă, o decizie care a afectat legăturile energetice de lungă durată dintre cele două țări.
În acest moment, informația despre oprirea exporturilor de la 1 mai se bazează pe surse din industrie citate de Reuters, iar poziția oficială a Kremlinului este că măsura nu este confirmată. Dacă oprirea se materializează, atenția se va muta către capacitatea Germaniei de a compensa rapid volumele lipsă pentru PCK Schwedt și către eventuale ajustări logistice pe rute alternative.
Recomandate
Traian Băsescu pune criza carburanților pe seama blocării aprovizionării cu țiței și cere o discuție despre rute alternative , în condițiile în care România și Europa ar fi afectate de întreruperea fluxurilor prin terminalul Novorossiisk, potrivit Mediafax . Fostul președinte a vorbit la Digi24 despre Caspian Pipeline Consortium (CPC) , pe care a descris-o ca o conductă de aproximativ 1.500 km ce leagă zăcământul Tengiz de terminalul Novorossiisk. Băsescu a susținut că traseul este „închis” și a detaliat structura acționariatului din zăcământul Tengiz, indicând o pondere majoritară a companiilor americane (Chevron și Exxon), precum și o participație a Chevron în conducta de transport. Miza economică: risc de aprovizionare pentru România și Europa În intervenția sa, Băsescu a afirmat că Ucraina ar produce „daune uriașe” prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu doar pentru România, ci și pentru Europa, argumentând că Novorossiisk este un terminal care furnizează țiței din Kazahstan către piața europeană. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură (...) și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cu țiței, nu numai a României, dar a Europei.” Tot el a invocat și nemulțumiri din „o parte din electorat” legate de nivelul sprijinului acordat Ucrainei, în contextul efectelor economice reclamate. Ce alternative indică Băsescu și care sunt limitările Fostul președinte a spus că ar exista alternative de aprovizionare cu țiței din Kazahstan, însă „problema este că trebuie discutat”. Ca variantă, a descris un traseu care ar presupune transportul către Baku, apoi prin Azerbaidjan și Turcia, cu încărcare în Mediterană și tranzit prin strâmtorile turcești. Băsescu a avertizat însă că această opțiune ar fi „mai peste mână” și ar ridica probleme de: aglomerație pe rutele maritime, costuri mai mari, dificultăți logistice asociate tranzitului prin strâmtori. În material nu sunt prezentate date despre nivelul stocurilor, evoluția prețurilor sau măsuri concrete ale autorităților ori ale companiilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne necuantificată în informațiile publicate. [...]
Guvernul mută noaptea transporturile feroviare de combustibil spre vest pentru a evita sincopele , pe fondul blocajelor logistice dintre Constanța și Fetești și al incertitudinilor privind livrările de țiței din Kazahstan, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că, în următoarele două săptămâni, nu sunt așteptate probleme de aprovizionare la nivel național, însă avertizează că riscurile se mută în zona operațională: distribuția către vest și alimentarea rafinăriei Petromidia. În urma unei noi întâlniri a Ministerului Energiei cu companiile petroliere, convocată pentru a evalua efectele blocării exporturilor de petrol kazah prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), Bolojan a indicat că Rompetrol este compania „cea mai expusă” acestui blocaj și caută rute alternative de transport pentru țiței. „În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme legate de aprovizionare.” Presiune pe Petromidia dacă livrările din Kazahstan nu revin la normal Dacă livrările de țiței din Kazahstan nu vor fi reluate „în condiții normale”, Rompetrol estimează o reducere a producției la rafinăria Petromidia în luna august, potrivit declarațiilor premierului. „Dacă nu se va rezolva, estimează o scădere cu 10-15% a producției în august la rafinăria Petromidia.” Bolojan a pus tensiunile din piață pe seama războiului din zona Mării Negre, care crește riscurile pentru transportul maritim, dar și a atacurilor cu drone asupra infrastructurii folosite pentru exporturile de petrol din Kazahstan. Blocajul Constanța–Fetești: combustibilul primește prioritate pe timp de noapte În paralel cu riscul de pe lanțul de aprovizionare cu țiței, Guvernul încearcă să reducă riscul de sincope în alimentarea cu carburanți în vestul țării, unde stocurile sunt „aproape de limita minimă”. Problema, potrivit premierului, vine din lucrările feroviare dintre Constanța și Fetești, care afectează ritmul în care Oil Terminal poate expedia trenurile-cisternă către vest. „Datorită blocajului din zona Constanța-Fetești, depozitul care aprovizionează toată România de la Oil Terminal nu poate să livreze cadențat trenurile cu cisterne către vestul țării.” Soluția agreată după discuții între Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și CFR este prioritizarea transporturilor de combustibil pe timpul nopții, când traficul feroviar este mai redus. Miza legislativă: limitarea scumpirilor fără risc de penurie Premierul a mai spus că modificările legislative discutate în Parlament privind comercializarea carburanților trebuie calibrate astfel încât să nu perturbe piața și să nu ducă la deficit de combustibil. În acest sens, Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei lucrează cu industria la o variantă care să limiteze eventualele creșteri de preț generate de evoluțiile geopolitice, fără a afecta aprovizionarea și funcționarea pieței. [...]
Oprirea livrărilor de țiței kazah prin Marea Neagră riscă să lovească alimentarea rafinăriilor din România , într-un moment în care piața locală depinde majoritar de importuri, potrivit Antena 3 . Kazahstanul ar urma să oprească pomparea petrolului prin conductă către terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk și să nu mai livreze prin Marea Neagră, pe fondul atacurilor cu drone asupra unor petroliere. Miza pentru România este una operațională și de securitate a aprovizionării: țara importă o cantitate mare de țiței kazah, descris în material ca esențial pentru rafinăriile Petromidia și Petrobrazi. În contextul în care producția internă acoperă doar o parte din consum, orice blocaj pe ruta Mării Negre poate crea presiune pe lanțul de aprovizionare. De ce contează: dependența de importuri și rolul Kazahstanului Consumul anual de țiței al României este de aproximativ zece milioane de tone, în timp ce producția internă este de 2,9 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproximativ 70% din necesar provine din importuri. Principalele surse menționate sunt Kazahstan, Azerbaidjan și Irak. În articol se precizează că peste 80% din țițeiul de import ar fi de origine kazahă, iar pentru Petromidia țițeiul kazah este descărcat în portul Midia, operat de Rompetrol, restul ajungând la Constanța. Deși tranzitează conducte pe teritoriul Rusiei către portul Novorossiisk, țițeiul este „certificat ca fiind non-rusesc” și exceptat de la sancțiuni, potrivit materialului. Ce se întâmplă pe ruta CPC și care este riscul imediat Antena 3 relatează că informația privind oprirea livrărilor este atribuită Bloomberg, care citează două surse familiarizate cu situația. Potrivit uneia dintre surse, companiile se tem să mai trimită petroliere la terminalul CPC. Dacă suspendarea transportului prin conductă continuă până la sfârșitul săptămânii, Kazahstanul ar putea fi nevoit să își reducă producția de petrol, au afirmat sursele citate. CPC este o infrastructură critică pentru exporturile kazahe: aproximativ 80% din exporturile petroliere ale țării trec prin acest sistem, care leagă zăcămintele din Kazahstan de terminalul maritim din apropierea orașului Novorossiisk. În 2024, prin CPC au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit din Kazahstan. Context: atacuri cu drone și reacții oficiale Materialul menționează atacuri asupra unor nave în 17, 19 și 20 iulie. Sunt enumerate mai multe incidente, inclusiv avarierea petrolierului „Nordic Zenith” de două drone și lovirea altor petroliere („Asia”, „Nissos Ios”, „Nelsa”). Ministerul kazah de externe a condamnat atacurile asupra petrolierelor civile din zona terminalului maritim CPC și a transmis că statul intenționează să solicite despăgubiri integrale, invocând dreptul internațional. „Aceste acțiuni sunt acte deliberate care urmăresc destabilizarea comerțului internațional legitim și a piețelor energetice mondiale și subminează totodată siguranța lanțurilor globale de transport și logistică”, se arată în declarația ministerului kazah de externe. Ucraina a respins orice implicare în atacuri, iar ambasadorul Ucrainei în Kazahstan, Viktor Maiko, a cerut evitarea „acuzațiilor pripite și nefondate”, potrivit articolului. În acest moment, informația-cheie pentru piața românească rămâne durata întreruperii: dacă oprirea livrărilor se prelungește, riscul de tensiuni în aprovizionarea cu țiței pentru rafinăriile locale crește, însă articolul nu indică un calendar ferm al reluării transporturilor. [...]
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]
Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a lovit o rafinărie rusă majoră de 13 milioane tone/an , un atac la peste 1.500 km de graniță care, dacă a afectat unități-cheie, poate reduce temporar capacitatea de producție de carburanți și poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare al Rusiei, inclusiv pentru sectorul militar, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată este rafinăria Lukoil- Perm nefteorgsintez (PNOS), descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de aproape 13 milioane de tone pe an. SBU afirmă că instalația alimentează atât consumul civil, cât și nevoile armatei ruse. În urma unui atac cu dronă ar fi izbucnit un incendiu la rafinărie. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, focul arde la o unitate primară de procesare a țițeiului, componentă tehnologică esențială pentru funcționarea instalației. Publicația notează că oficiali ruși au recunoscut atacuri asupra unor obiective industriale, iar presa locală ar fi confirmat că rafinăriile au fost lovite; ulterior, forțele ucrainene și-ar fi asumat responsabilitatea. De ce contează pentru piața de energie și pentru finanțarea războiului SBU susține că loviturile asupra rafinăriilor au „semnificație strategică”, deoarece acestea produc combustibil pentru echipamente militare, aviație și logistică. În plus, industria de rafinare rămâne una dintre sursele importante de venit la bugetul Rusiei, folosit – potrivit aceleiași surse – pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Context: atac rar la mare distanță Perm se află în Munții Ural, iar distanța față de Ucraina face ca incidentul să fie prezentat drept unul dintre atacurile mai rare, pe rază lungă, în adâncimea teritoriului rus. Kyiv Post amintește că pe 7 mai Ucraina ar fi lovit, de asemenea, rafinării ruse din Perm. Separat, analiștii de la Astra, o publicație rusă independentă, au afirmat că rafinăria PNOS a fost lovită pe baza imaginilor disponibile și au descris-o drept o instalație industrială-cheie și una dintre cele mai avansate tehnologic din țară. Astra mai susține că o companie de apărare (JSC UEC-STAR), care produce componente de motoare pentru aeronave și elicoptere militare, se află la circa 600 de metri de o clădire înaltă din Perm care ar fi fost lovită de o dronă. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul operațional exact asupra producției nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
