Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Zelenski avertizează că veniturile din petrol pot acoperi deficitul bugetar al Rusiei, reducând impactul sancțiunilor occidentale. Potrivit Kyiv Post, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Moscova ar putea compensa deficitul estimat de aproximativ 100 de miliarde de dolari din 2026 dacă restricțiile asupra exporturilor sale de petrol vor fi relaxate.
Liderul de la Kiev a afirmat că, în doar două săptămâni, Rusia ar fi generat aproximativ 10 miliarde de dolari din vânzările de petrol, ceea ce arată cât de importantă rămâne energia pentru finanțarea economiei ruse și, implicit, a războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, dacă sancțiunile ar slăbi, deficitul bugetar ar putea fi acoperit relativ rapid.
Zelenski a subliniat că veniturile din petrol sunt „colacul de salvare financiar” al Kremlinului, motiv pentru care Kievul insistă ca statele occidentale să mențină presiunea asupra exporturilor energetice rusești.
În același timp, liderul ucrainean a menționat că loviturile lansate de armata ucraineană asupra infrastructurii petroliere și asupra industriei de apărare din Rusia au produs deja pierderi economice. Totuși, el a avertizat că acțiunile militare nu pot înlocui efectul sancțiunilor economice.
Subiectul a fost discutat și cu lideri europeni, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron, în contextul eforturilor de a limita așa-numita „flotă fantomă” de petroliere folosită de Rusia pentru a transporta petrol în pofida sancțiunilor.
Declarațiile vin și pe fondul unei decizii recente a autorităților americane de a permite temporar vânzarea unor transporturi de petrol rusesc care se aflau deja pe mare. Licența emisă de Departamentul Trezoreriei al SUA este valabilă între 12 martie și 11 aprilie, pentru încărcături deja expediate.
Zelenski avertizează că orice relaxare a sancțiunilor asupra exporturilor energetice rusești ar putea consolida capacitatea Moscovei de a finanța războiul, chiar dacă pe termen scurt ar putea reduce presiunea asupra piețelor globale de energie.
Recomandate
Viktor Orbán susține că Ungaria a obținut o „victorie politică” în disputa privind conducta Druzhba , după ce o delegație maghiară trimisă neinvitat la Kiev pentru a inspecta infrastructura a părăsit Ucraina. Potrivit informațiilor relatate de mai multe publicații internaționale , conflictul diplomatic este legat de presiunile exercitate asupra Kievului pentru a reporni conducta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală și care a blocat un împrumut european de aproximativ 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. Disputa a izbucnit după ce conducta Druzhba a fost avariată pe 27 ianuarie , în urma unor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Conducta este ultima rută importantă prin care Ungaria și Slovacia mai primesc petrol rusesc , iar oprirea transportului a amplificat tensiunile dintre Kiev și unele state membre ale Uniunii Europene. Orbán blochează finanțarea pentru Ucraina Premierul Ungariei a blocat atât pachetul de sancțiuni al UE împotriva Rusiei , cât și împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit de liderii europeni în decembrie 2025. Budapesta condiționează ridicarea veto-ului de reluarea transportului de petrol prin Druzhba . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că această poziție reprezintă „șantaj”, afirmând că Ungaria și Slovacia au avertizat că vor bloca finanțarea europeană dacă Ucraina nu repară conducta. Kievul nu vrea să repare conducta Zelenski a spus în mod repetat că preferă să nu repare infrastructura prin care Rusia își exportă petrolul în Europa în timp ce războiul continuă. Totuși, liderul ucrainean a recunoscut că reparațiile ar putea deveni inevitabile dacă aceasta este singura modalitate de a debloca fondurile de care Kievul are nevoie urgent. Compania energetică ucraineană Naftogaz a prezentat ambasadorilor din 31 de state dovezi privind pagubele produse de atacurile rusești și a precizat că lucrările de restaurare ar putea dura cel puțin una până la două luni . Delegatia maghiară respinsă la Kiev Pe 12 martie, Ungaria a trimis o delegație de inspectori la Kiev pentru a examina conducta, însă vizita nu a fost coordonată cu autoritățile ucrainene sau cu Bruxellesul. Ucraina a refuzat să recunoască misiunea ca fiind oficială. Cu toate acestea, Orbán a declarat ulterior că deplasarea a fost un succes și că presiunea Ungariei „i-a forțat pe ucraineni să acționeze”. Premierul maghiar a ordonat ulterior echipei să se întoarcă acasă. Presiunea timpului pentru Ucraina Comisia Europeană estimează că Ucraina dispune de suficiente fonduri externe pentru cheltuielile guvernamentale doar până la sfârșitul lunii aprilie 2026 . După această dată, accesul la împrumutul european devine esențial pentru stabilitatea financiară a statului. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a declarat că finanțarea va ajunge la Kiev „într-un fel sau altul”, fără a preciza cum ar putea fi depășit veto-ul Ungariei. [...]
Un incendiu a izbucnit la o instalaţie petrolieră din sudul Rusiei după căderea resturilor unei drone , într-un nou episod al atacurilor asupra infrastructurii energetice. Potrivit Reuters , autorităţile ruse au anunţat că focul a izbucnit în regiunea Krasnodar după ce fragmentele unei drone doborâte au căzut peste o instalaţie petrolieră. Primele informaţii indică faptul că nu au fost înregistrate victime, iar incendiul a fost stins de echipele de intervenţie. Incidentul s-a produs în apropierea oraşului Tikhoretsk, o zonă care a fost vizată recent de mai multe atacuri cu drone. Locaţia afectată se află lângă un important nod petrolier unde, cu doar câteva zile înainte, drone ucrainene ar fi lovit o staţie de pompare a petrolului. Autorităţile nu au precizat dacă incendiul de duminică a afectat aceeaşi instalaţie. Zona Tikhoretsk are o importanţă strategică pentru infrastructura energetică rusă. Hubul petrolier de acolo este unul dintre cele mai mari din sudul Rusiei şi reprezintă principala rută de aprovizionare cu produse petroliere către portul Novorossiysk de la Marea Neagră . Atacul face parte dintr-o serie de lovituri cu drone care au vizat în ultimele zile infrastructura energetică şi portuară din regiunea Krasnodar. Ucraina a intensificat astfel de operaţiuni în interiorul Rusiei, încercând să afecteze logistica energetică şi capacitatea economică a Moscovei de a susţine războiul. [...]
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]
Prețul petrolului a depășit din nou 100 de dolari pe baril , în contextul unui deficit major între cererea globală și oferta disponibilă, iar piețele energetice rămân tensionate în ciuda intervenției fără precedent a Agenției Internaționale a Energiei. Potrivit TVR Info , cotațiile țițeiului au crescut cu aproximativ 6% într-o singură zi, depășind temporar pragul psihologic de 100 de dolari pe baril. Scumpirea vine în ciuda deciziei Agenției Internaționale a Energiei de a elibera pe piață 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Chiar și așa, piețele nu s-au stabilizat. Analiștii spun că efectele acestei măsuri ar putea deveni vizibile abia după aproximativ 10 săptămâni , deoarece dezechilibrul dintre cerere și ofertă rămâne semnificativ. Deficit major pe piața petrolului Datele indică o diferență importantă între consum și producție: Indicator Nivel estimat Cerere globală de petrol 105 milioane barili/zi Oferta disponibilă 94 milioane barili/zi Deficit zilnic aproximativ 11 milioane barili Acest deficit menține presiunea asupra prețurilor, iar tensiunile geopolitice din regiuni importante pentru producția de energie contribuie la incertitudinea pieței. Impactul asupra economiei Creșterea prețului petrolului se reflectă deja în costul combustibililor atât în Europa, cât și în Statele Unite. Specialiștii avertizează că efectele nu se vor limita doar la transport. Scumpirea energiei poate genera majorări în lanț ale prețurilor pentru numeroase produse și servicii. Printre sectoarele afectate se numără: industria alimentară (făină, ulei, pâine, paste); producția de ambalaje din plastic; transportul și logistica; alte activități industriale dependente de energie. Astfel, evoluția pieței petrolului riscă să amplifice presiunile inflaționiste în multe economii europene, într-un moment în care costurile energiei rămân deja ridicate. [...]
Donald Trump ameninţă cu noi atacuri asupra principalului terminal petrolier al Iranului , pe fondul intensificării conflictului din regiune. Preşedintele SUA a declarat că insula Kharg – nodul principal al exporturilor petroliere iraniene – ar putea fi lovită din nou de forţele americane, după ce atacuri recente ar fi distrus o parte importantă a infrastructurii de acolo. Declaraţia a fost făcută într-un interviu acordat postului CBS News , în contextul în care războiul dintre SUA şi Iran a intrat în a treia săptămână. Trump a afirmat că operaţiunile militare americane au „demolat în întregime” zone ale insulei Kharg şi a sugerat că noi lovituri ar putea urma, într-o escaladare a conflictului. Insula Kharg este cel mai important terminal petrolier al Iranului, punctul prin care trece o mare parte din exporturile de petrol ale ţării. Atacurile asupra acestei infrastructuri pot afecta direct aprovizionarea globală cu energie şi pot amplifica tensiunile pe pieţele petroliere. În paralel, Trump a făcut apel la statele aliate să trimită nave militare pentru a proteja traficul în Strâmtoarea Ormuz , una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Aproximativ o cincime din exporturile mondiale de petrol tranzitează această zonă. Situaţia din strâmtoare rămâne extrem de tensionată, după ce Iranul a ameninţat că va bloca traficul maritim. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a declarat că trecerea ar trebui să rămână închisă, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a avertizat că Teheranul va răspunde oricărui atac asupra instalaţiilor energetice iraniene. Conflictul a început deja să afecteze pieţele energetice globale. Preţurile petrolului şi ale energiei au crescut rapid, iar perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz este considerată una dintre cele mai serioase ameninţări pentru economia mondială din ultimii ani. În acelaşi timp, eforturile diplomatice par să stagneze. Deşi unele state din Orientul Mijlociu au încercat să medieze negocieri pentru reducerea tensiunilor, administraţia americană nu a dat semnale că ar fi dispusă să oprească operaţiunile militare în acest moment. [...]
Drone iraniene au lovit portul petrolier Fujairah din Emiratele Arabe Unite , într-un atac care marchează extinderea conflictului din Golf asupra infrastructurii energetice regionale. Potrivit NPR , lovitura a avut loc la câteva ore după ce Statele Unite au bombardat zeci de obiective militare pe insula iraniană Kharg, principalul hub pentru exporturile de petrol ale Iranului. Atacul cu drone a vizat depozite de petrol din portul Fujairah , unul dintre cele mai importante centre globale pentru alimentarea navelor și pentru tranzitul țițeiului în apropierea Strâmtorii Hormuz. Exploziile au provocat un incendiu la instalațiile de stocare , iar unele operațiuni de încărcare a petrolului au fost suspendate temporar. Autoritățile locale au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe drone. Potrivit informațiilor citate de presă, incendiul ar fi fost declanșat de resturi provenite din dronele distruse , iar în urma incidentului nu au fost raportate victime. Portul Fujairah este considerat un punct strategic pentru comerțul global cu energie deoarece se află în afara Strâmtorii Hormuz , una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul petrolului. Tocmai din acest motiv, infrastructura energetică din zonă este văzută ca o țintă cu impact major asupra piețelor internaționale. Atacul survine în contextul escaladării conflictului început la 28 februarie 2026 între Iran, pe de o parte, și Statele Unite și Israel, pe de altă parte. În aceeași zi cu atacul asupra portului, Washingtonul a confirmat lovituri asupra peste 90 de ținte militare de pe insula Kharg , însă oficialii americani au precizat că infrastructura petrolieră a insulei nu a fost vizată direct, potrivit relatărilor publicate de Al Jazeera . Teheranul a avertizat între timp că baze militare și infrastructură folosite de SUA în statele din Golf pot deveni ținte legitime , iar oficialii iranieni au sugerat că instalațiile energetice ale companiilor americane din regiune ar putea fi vizate dacă atacurile asupra Iranului continuă. Lovitura asupra portului Fujairah amplifică temerile privind securitatea infrastructurii energetice din Golf și riscul perturbării fluxurilor globale de petrol, într-o regiune prin care tranzitează o parte semnificativă din exporturile mondiale de țiței. [...]
