Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Creșterea importurilor de gaze cu 53,9% în T1 2026 pune presiune pe balanța energetică, în condițiile în care producția internă a scăzut ușor, potrivit datelor citate de Economica.
În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale au urcat cu 53,9% față de aceeași perioadă din 2025, adică cu 360.400 tep (tonă echivalent petrol – unitate standard folosită în statisticile energetice), până la 1,029 milioane tep. În același interval, producția de gaze naturale a României a scăzut cu 1,5%, conform titlului și datelor prezentate.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, CNSP indică:
Pe partea de importuri, CNSP se așteaptă la o tendință de reducere, mai accentuată spre 2027 (minus 6%), pe fondul avansului producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar și luând în calcul menținerea tranzitului către piețe externe.
Estimările CNSP pentru importuri sunt:
Diferența dintre dinamica din T1 2026 (importuri în creștere puternică) și scenariul CNSP (importuri în scădere în anii următori) sugerează că echilibrul pieței depinde de materializarea creșterii de producție prognozate și de calendarul noilor capacități. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre cauzele scăderii producției din trimestru, rămâne de urmărit dacă evoluția importurilor din prima parte a anului este un episod punctual sau semnalul unei dependențe mai ridicate pe termen scurt.
Recomandate
Turcia propune o conductă militară de combustibil până în România , un proiect estimat la 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,5 miliarde lei), care ar urma să întărească logistic aprovizionarea cu energie a flancului estic al NATO, potrivit Stirile Pro TV . Inițiativa este discutată în contextul extinderii Sistemului de conducte de combustibil al NATO (NATO Pipeline System – NPS), o rețea de conducte subterane construită în perioada Războiului Rece, folosită pentru alimentarea forțelor aliate în scenarii de conflict. În prezent, această rețea „se oprește” în Germania, iar state precum Polonia și România susțin de mai mult timp extinderea ei spre est. Ce ar însemna proiectul, operațional Propunerea Ankarei vizează construirea unei noi conducte din Turcia până în România, via Bulgaria, destinată exclusiv uzului militar. Conform informațiilor citate, proiectul nu ar urma să fie disponibil pentru utilizare civilă, iar detalii precum capacitatea conductei nu sunt făcute publice, fiind considerate confidențiale. Din perspectiva funcționării, o astfel de infrastructură ar reduce dependența de rute vulnerabile sau costisitoare și ar crea un lanț de aprovizionare mai robust pentru statele de pe flancul estic, într-un moment în care NATO își reevaluează reziliența logistică. De ce contează: cost și vulnerabilități pe rutele alternative Potrivit sursei citate, o conductă Turcia–România ar putea costa „doar o cincime” din alternativele deja discutate, inclusiv rute prin Grecia sau prin vecinii occidentali ai României. În plus, aceste variante ar fi mai expuse, deoarece depind de transport maritim. Contextul invocat pentru accelerarea discuțiilor include atât invazia Rusiei în Ucraina , cât și tensiunile din Orientul Mijlociu, inclusiv întreruperi recente ale aprovizionării cu energie asociate închiderii Strâmtorii Ormuz . Ce urmează Turcia ar urmări să obțină sprijinul aliaților pentru propunere, iar o decizie ar putea fi luată înainte sau în timpul summitului NATO pe care Ankara se pregătește să îl găzduiască în luna iulie, conform informațiilor prezentate. În acest stadiu, proiectul rămâne la nivel de propunere, fără un calendar public de implementare și fără parametri tehnici comunicați oficial. [...]
Importurile de GNL rusesc în UE au urcat la cel mai ridicat nivel de după 2022 , un semnal că strategia europeană de reducere a dependenței energetice rămâne vulnerabilă înaintea interdicției totale anunțate pentru 2027, potrivit Știrile Pro TV , care citează un studiu IEEFA preluat de AFP. În primul trimestru din 2026, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești ale Uniunii Europene au crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut și au ajuns la 6,9 miliarde de metri cubi, cel mai înalt nivel din 2022 încoace, arată analiza IEEFA. Tendința a continuat și în aprilie, când importurile europene de GNL rusesc au fost cu 17% mai mari în ritm anual. Creșterea a fost „impulsionată” de Franța , Spania și Belgia, notează studiul. Franța ar fi importat cele mai mari volume de GNL rusesc dintre statele europene în primul trimestru din 2026 și ar fi atins un „record” în ianuarie, potrivit centrului de reflecție. De ce contează: interdicția din 2027, dar fluxurile continuă După invazia pe scară largă a Ucrainei, Europa a încercat să-și reducă dependența de gazul rusesc livrat prin conducte, crescând importurile de GNL pentru diversificare. Cu toate acestea, livrările de gaze rusești au continuat, iar Rusia rămâne al doilea furnizor de GNL al UE, în pofida faptului că, potrivit materialului, Comisia Europeană a aprobat interzicerea oricăror importuri de gaze naturale rusești în UE până în 2027, cu obiectivul de a limita resursele de finanțare ale Moscovei pentru război. În 2025, GNL-ul reprezenta 45% din importurile UE de gaze naturale, restul fiind livrat prin gazoducte, potrivit Comisiei Europene, conform aceleiași surse. Cum arată mixul de furnizori și riscul unei noi dependențe În primul trimestru, Norvegia a rămas principalul furnizor al UE, cu 31% din importurile de gaze naturale (atât prin conducte, cât și GNL), urmată îndeaproape de Statele Unite (28%) și Rusia (14%), potrivit datelor Comisiei Europene citate în articol. IEEFA avertizează că trecerea de la gazul livrat prin conducte la GNL trebuia să întărească securitatea aprovizionării și diversificarea, însă perturbările generate de războiul din Orientul Mijlociu și o dependență excesivă de GNL american arată limitele planului. „GNL-ul a devenit călcâiul lui Ahile al strategiei securității energetice a Europei”, afirmă, într-un comunicat citat, analista IEEFA Ana Maria Jaller-Makarewicz, care avertizează că UE se expune unor prețuri mari și unor noi forme de perturbări ale aprovizionării. Centrul de reflecție estimează că UE ar putea ajunge să se aprovizioneze cu 80% din importurile sale de GNL din Statele Unite până în 2028, ceea ce mută riscul de concentrare de la un furnizor la altul, în loc să-l elimine. [...]
Norvegia se așteaptă la venituri de peste 78 mld. dolari din petrol și gaze în 2026 , iar miza imediată este cum gestionează statul acest plus de cash fără să alimenteze inflația și dobânzile interne, potrivit Economica , care citează Agerpres. Norvegia produce aproximativ patru milioane de barili pe zi echivalent petrol, iar guvernul minoritar susține că veniturile excepționale generate de prețurile mai ridicate la petrol ar trebui direcționate către Fondul suveran de investiții – cel mai mare din lume – care are active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. Presiunea pe inflație și dobânzi limitează spațiul de cheltuieli Deși țara are excedente fiscale consistente datorită fondului, autoritățile trebuie să țină sub control cheltuielile pentru a evita o supraîncălzire a economiei, care ar împinge în sus inflația și dobânzile prin stimularea cererii interne. În acest context, banca centrală a Norvegiei a majorat săptămâna trecută dobânda cu 25 de puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât anticipau analiștii, invocând inflația alimentată de creșterile salariale și costurile ridicate cu energia. Ipoteze de preț mai ridicate și o economie non-petrolieră mai slabă Guvernul estimează pentru acest an o cotație medie a țițeiului de 91 de dolari/baril, peste nivelul de 67 de dolari/baril prognozat în octombrie. Pentru gazele naturale, estimarea este de 14 dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu), față de 10,4 dolari/MMBtu anterior. În paralel, Ministerul de Finanțe a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului non-petrolier la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran . Ce urmează: mai puțini bani retrași din fond Executivul a indicat că cheltuielile în numerar din fond ar urma să fie de 579 miliarde de coroane în acest an, ușor sub nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, semnalând o abordare mai prudentă în utilizarea veniturilor din energie. [...]
România a fost în semestrul II din 2025 printre puținele state UE unde gazele s-au scumpit pentru companii , într-un context în care, la nivelul Uniunii, prețul mediu a scăzut cu 8,3% față de prima jumătate a anului, potrivit Agerpres , care citează date Eurostat . La nivelul UE, prețul mediu al gazelor pentru consumatorii non-casnici a coborât la 6,05 euro pentru 100 kWh în semestrul al doilea din 2025, de la 6,60 euro pentru 100 kWh în primul semestru (minus 8,3%), după un an de prețuri „echilibrate”, conform Eurostat. România, în minoritatea cu scumpiri Comparativ cu semestrul al doilea din 2024, prețurile au scăzut în majoritatea statelor membre. Cele mai mari ieftiniri au fost înregistrate în Cehia (minus 14,6%), Ungaria (minus 14,4%) și Grecia (minus 12,2%). În schimb, creșteri au fost raportate doar în patru țări din UE: Lituania: +6,5% Țările de Jos: +6,3% România: +3,4% Austria: +1,7% În alte patru state, prețurile au rămas relativ stabile, cu variații mici (de la +0,2% în Spania la -0,2% în Slovenia și Letonia), iar în Germania au rămas nemodificate. Unde au fost cele mai mari și cele mai mici prețuri Cele mai ridicate prețuri la gaze pentru consumatorii non-casnici au fost în Suedia (10,65 euro/100 kWh), Finlanda (8,63 euro/100 kWh) și Germania (7,13 euro/100 kWh). La polul opus, cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în Bulgaria (4,14 euro/100 kWh), Grecia (4,24 euro/100 kWh), Portugalia și Belgia (ambele cu 4,81 euro/100 kWh). Datele Eurostat se referă la consumatorii non-casnici cu un consum anual între 10.000 gigajouli (GJ) și 100.000 GJ. [...]
Ucraina ar putea relua importurile de gaze via România după ce fluxurile au fost oprite de la 1 aprilie, pe fondul unei scăderi temporare a producției interne în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii de producție, potrivit Profit . Miza operațională este că Naftogaz , compania de stat ucraineană, ar urma să apeleze din nou la surse externe pentru a-și alimenta clienții, după „atacul masiv combinat” al Rusiei din 5 mai asupra instalațiilor de producție a gazelor, care a generat „probleme la alimentarea cu gaze”, conform declarațiilor conducerii companiei. În acest context, președintele consiliului de administrație al Naftogaz, Serhii Koretsky , citat de Interfax, a indicat că Ucraina va compensa reducerea producției proprii prin importuri, după modelul folosit și anul trecut. „Vom înlocui diminuarea temporară a producției proprii, ca și anul trecut, cu volume importate.” Ce volum a intrat anterior prin România Pentru acoperirea consumului intern, Ucraina a importat în iarna aceasta gaze via România, în medie de aproximativ 25 GWh/zi, notează publicația. Reluarea importurilor pe această rută ar indica o presiune suplimentară pe aprovizionarea externă a Ucrainei pe termen scurt, în condițiile în care refacerea infrastructurii afectate de bombardamente este prezentată ca un proces care necesită timp și măsuri de reconstrucție. [...]
Piața petrolului a fost stabilizată de creșterea exporturilor SUA și de reducerea importurilor Chinei , care au compensat cea mai mare parte a șocului de ofertă apărut după blocada iraniană asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit news.ro , pe baza evaluărilor Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) și a analiștilor de pe Wall Street citați de CNBC . Piața a pierdut aproximativ 10 milioane de barili pe zi din exporturile din Golful Persic, echivalentul a circa 10% din consumul mondial de petrol, după blocada iraniană. Chiar și așa, prețul petrolului Brent se menține puțin peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), sub nivelurile atinse în alte crize energetice recente, inclusiv după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Cum au fost acoperite pierderile din Golful Persic Potrivit AIE, exporturile de petrol din afara Orientului Mijlociu, conduse în principal de SUA, au crescut cu aproximativ 3,5 milioane de barili pe zi de la începutul conflictului cu Iranul. În paralel, China și-a redus importurile de petrol cu 3,6 milioane de barili pe zi, echivalentul consumului zilnic total al Japoniei. Analiștii apreciază că aceste două ajustări au compensat aproximativ 70% din pierderile de export din Golf și au avut un rol decisiv în stabilizarea pieței. „China și SUA furnizează forme importante de ajustare pentru a compensa perturbările exporturilor din Golful Persic”, a declarat analistul Deutsche Bank Michael Hsueh. Strategul Morgan Stanley, Martijn Rats, a spus că reducerea importurilor chineze este „cel mai important factor” care explică de ce prețurile petrolului nu au urcat și mai mult. Discuții politice și semnale pentru fluxurile energetice În această săptămână, Donald Trump și Xi Jinping au discutat la Beijing despre redeschiderea Strâmtorii Ormuz și menținerea fluxurilor energetice globale. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că SUA se așteaptă ca China să cumpere mai mult petrol american în viitor. Riscul: echilibrul poate deveni greu de susținut Analiștii avertizează că actualul echilibru ar putea fi dificil de menținut pe termen lung. China dispune de rezerve strategice estimate la aproximativ 1,4 miliarde de barili, cele mai mari din lume, în timp ce rezervele SUA sunt mai reduse și sunt deja sub presiune după eliberări anterioare pentru stabilizarea pieței. Washingtonul a decis în martie să utilizeze aproximativ 172 de milioane de barili din rezerva strategică americană pentru a limita efectele șocului petrolier. [...]
