Știri
Știri din categoria Politică
Bogdan Ivan susține că parteneriatul energetic România–SUA este ținta unor atacuri și afirmă că nu va renunța la proiectele legate de gazele naturale lichefiate (LNG) americane, potrivit Mediafax.
Fostul ministru al Energiei spune că, în ultima săptămână, a fost vizat de atacuri din „anumite zone politico-mediatice”, însă miza reală ar fi, în opinia sa, lovirea parteneriatului energetic dintre România și Statele Unite. Ivan leagă aceste atacuri de obiectivul integrării României în proiecte regionale care ar conecta Europa la LNG-ul din SUA.
„De aproximativ o săptămână sunt atacat constant din anumite zone politico-mediatice. Chiar dacă mă menționează obsesiv pe mine, ținta lor reală este parteneriatul energetic România-SUA. Mai precis, integrarea României, ca jucător cheie, în arhitectura de conectare a Europei la LNG-ul american. Vă spun direct, nu le iese!”
Ivan afirmă că nu va ceda presiunilor și că securitatea energetică a României depinde de parteneriatele cu SUA și UE.
„Vreau să lămuresc lucrurile aici și acum: nu cedez și nu mă las intimidat de trompetele Moscovei! Securitatea, siguranța și prosperitatea românilor depind de un parteneriat onest și curajos cu SUA și UE.”
În același mesaj, fostul ministru respinge acuzațiile că ar fi făcut presiuni pentru importuri de LNG american. El susține că România și SUA au încheiat un memorandum de înțelegere pe 7 noiembrie, la Atena, în cadrul reuniunii P-TEC, document semnat de vicepremierul Cătălin Predoiu, care ar urmări, între altele, „decuplarea regiunii de la gazul rusesc” și aprovizionarea cu LNG prin „Coridorul Verde”.
Ivan mai afirmă că proiectul a fost susținut în forurile de decizie, inclusiv în CSAT.
Fostul ministru respinge ideea că România ar trebui să aleagă între proiectul Neptun Deep și LNG-ul din SUA. În viziunea sa, Neptun Deep ar acoperi consumul intern, dar România ar trebui să urmărească și un rol regional, iar LNG-ul american pe ruta Grecia–Bulgaria–România–Ucraina ar fi „crucial” pentru securitatea regională.
Ivan insistă că ceea ce a susținut „nu este un contract”, ci o strategie România–SUA pe componenta de gaze lichefiate pentru Europa Centrală și de Sud-Est și afirmă că nu au existat discuții despre volume, prețuri sau achiziții și că „nu există o ofertă comercială” pe masa statului român.
În final, el susține că proiectele comune România–SUA ar fi atacate „constant” în spațiul public printr-o strategie de compromitere și reafirmă opțiunea „pro-occidentală”, alături de Europa și SUA.
Recomandate
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina mută în prim-plan miza de securitate de pe Flancul Estic , într-un context în care România încearcă să-și consolideze rolul în arhitectura europeană de garanții post-conflict, potrivit G4Media . Președintele României va merge la Paris în perioada 13–14 iulie 2026, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, pentru reuniunea coaliției și pentru ceremoniile de Ziua Națională a Franței. Vizita este prezentată de Administrația Prezidențială ca un semnal privind consistența Parteneriatului Strategic România–Franța și relația „privilegiată” dintre cele două țări. Tot în 2026 se împlinesc 100 de ani de la Tratatul de prietenie franco-român, menționat ca reper al solidarității și al angajamentului comun pentru securitatea europeană. Ce urmărește România la reuniunea pentru Ucraina Pe agenda de la Paris se află reuniunea „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, un format lansat în 2025 și coordonat de Franța și Regatul Unit, care reunește 35 de state angajate să sprijine Ucraina prin „garanții solide de securitate”. Scopul declarat al coaliției este ca, după încheierea unui acord între părțile implicate în conflict, să contribuie la menținerea păcii și la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei. În intervenția sa, Nicușor Dan urmează să insiste pe legătura directă dintre securitatea Ucrainei și securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene. Potrivit informațiilor transmise, președintele va reafirma că sprijinul pentru Ucraina „pe toate palierele relevante” rămâne esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii. Totodată, șeful statului va susține că Ucraina trebuie să poată negocia încheierea războiului „dintr-o poziție de forță”, pentru ca pacea să fie „durabilă și justă”. În acest cadru, coaliția este văzută ca un instrument pentru implementarea unor garanții de securitate „cuprinzătoare”, inclusiv pentru regiunea extinsă a Mării Negre și întregul spațiu euro-atlantic. Componenta simbolică: parada de Ziua Franței Tema paradei militare de pe Champs-Élysées din acest an este „Redeșteptarea strategică a Europei”. România va fi reprezentată de 22 de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, alături de garda Drapelului de Luptă și un pluton. Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate decizii concrete care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci mai ales poziționarea politică și mesajele de securitate pe care România intenționează să le transmită în cadrul formatului coordonat de Paris și Londra. [...]
Turcia își consolidează rolul de „furnizor de securitate” în regiune, iar pentru România asta înseamnă un partener-cheie la Marea Neagră într-un moment în care SUA își pot reduce implicarea în securitatea Europei, iar europenii sunt împinși să cheltuiască mai mult pentru apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu cu profesorul Hüseyin Bağcı, co-fondator al Ankara Global Advisory Group. În această arhitectură de securitate în schimbare, Ankara își joacă simultan mai multe cărți: rămâne aliat NATO, negociază cu Uniunea Europeană, menține canale deschise cu Rusia și își folosește tot mai mult industria de apărare ca instrument de influență. Pentru București, miza este practică: accesul și echilibrul de putere la Marea Neagră, cooperarea în cadrul NATO și proiecte comune precum deminarea. De ce contează pentru România: Marea Neagră și „cheile” strâmtorilor Bağcı susține că, „pentru prima dată din 1774”, Marea Neagră „nu mai este un lac rusesc”, în condițiile în care Turcia controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux (1936). În logica sa, acest control oferă Ankarei un avantaj strategic direct asupra accesului naval în Marea Neagră. În același context, jurnalista Cristina Cileacu ridică problema redeschiderii strâmtorilor pentru navele de război rusești după încheierea războiului, iar Bağcı descrie rolul Turciei drept unul de „control al ușii” de intrare/ieșire, cu efect asupra echilibrului regional. „Zero probleme” cu România și spațiu de cooperare în NATO În interviu, Bağcı afirmă că România este „una dintre puținele țări” cu care Turcia are „zero probleme” și leagă această relație de apartenența României la NATO. În opinia sa, cadrul aliat creează „mai multe oportunități de cooperare decât oricând”, inclusiv pe dimensiunea de securitate regională. Discuția revine și la cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria privind deminarea Mării Negre , văzută ca parte a vecinătății NATO în raport cu Rusia. Turcia între Occident și Rusia: avantaj geopolitic și geoeconomic Bağcı descrie politica externă a Turciei ca un „echilibru al puterii”, cu ambiția de a-și construi imaginea unei țări „furnizoare de securitate”. El punctează că Turcia: face parte din NATO și negociază cu Uniunea Europeană; nu recunoaște anexarea Crimeei și nu acceptă intervenția Rusiei în Ucraina; nu aplică sancțiunile economice împotriva Rusiei, tocmai pentru că nu este stat membru UE, ceea ce numește un avantaj „geopolitic și geoeconomic”. Totodată, Bağcı afirmă că Turcia vinde drone Ucrainei și că industria sa de apărare a devenit un atu, inclusiv prin livrări de drone, muniție și alte tipuri de armament către țări baltice și din Europa Centrală și de Est. Presiunea pe bugetele europene: de la 2% la 5% pentru apărare În discuția despre „NATO 3.0”, Bağcı avansează ideea că statele europene ar urma să își crească cheltuielile de apărare „de la 2% la 5% în următorii ani” și menționează „peste un trilion de dolari pentru următorii doi ani”, în contextul în care Europa își asumă mai mult din povara securității, iar SUA ar reduce treptat prezența. În lectura sa, consecința economică este directă: „buzunarele țărilor europene vor fi mai goale”, pe măsură ce finanțarea apărării crește. Ce urmează: mai multă securitate regională, dar și mai multă presiune financiară Interviul conturează o dublă tendință: pe de o parte, întărirea rolului Turciei în Marea Neagră și în arhitectura europeană de securitate; pe de altă parte, o perioadă în care statele europene, inclusiv cele de pe flancul estic, vor fi împinse să aloce mai multe resurse pentru apărare. În acest tablou, relația București–Ankara apare ca un canal de cooperare cu relevanță operațională la Marea Neagră și în cadrul NATO, fără ca materialul să detalieze pași concreți suplimentari dincolo de proiectele deja menționate. [...]
Alexandru Rogobete cere partidelor să intre în negocieri cu o agendă de soluții, nu de conflict , avertizând că lipsa de încredere în politică a ajuns la un nivel care pune în joc stabilitatea. Într-un mesaj publicat înaintea unei întâlniri politice „extrem de importante pentru echilibrul acestei țări”, fostul ministru al Sănătății spune, potrivit Mediafax , că actuala clasă politică trebuie să își asume responsabilitatea pentru această situație. Rogobete susține că politicienii nu mai pot oferi „conflicte, frică, neîncredere și dezbinare” și, în loc să caute vinovați, ar trebui să se concentreze pe „soluții reale”. Mesajul este formulat în contextul negocierilor politice anunțate pentru ziua următoare, pe care le consideră decisive pentru stabilitatea țării. „Nu salvatori”, ci echipe și compromis Fostul ministru respinge ideea unui „salvator” care ar putea rezolva singur problemele României și cere ca partidele să lase orgoliile deoparte, punând „interesul național” înaintea intereselor personale sau de partid. „Marile schimbări nu au fost niciodată opera unui singur om. Ele au fost construite de echipe, de oameni care au avut curajul să lase orgoliile deoparte și să pună interesul național mai presus de interesul personal sau de partid.” Metafora „terapiei intensive” și miza întâlnirii politice Rogobete folosește o comparație din domeniul medical pentru a descrie momentul: România ar fi „în comă, la terapie intensivă”, iar într-o astfel de situație cooperarea ar trebui să prevaleze în fața disputelor. „În astfel de clipe, medicii nu se ceartă între ei în jurul patului bolnavului. Lucrează împreună pentru a-i salva viața. Și nu există un singur om, există o echipă.” În același mesaj, el insistă că întâlnirea politică programată „mâine” este „extrem de importantă pentru echilibrul acestei țări” și cere renunțarea la „iluzia” că o singură persoană poate „salva România”. [...]
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
