Știri
Știri din categoria Politică
Bogdan Ivan susține că parteneriatul energetic România–SUA este ținta unor atacuri și afirmă că nu va renunța la proiectele legate de gazele naturale lichefiate (LNG) americane, potrivit Mediafax.
Fostul ministru al Energiei spune că, în ultima săptămână, a fost vizat de atacuri din „anumite zone politico-mediatice”, însă miza reală ar fi, în opinia sa, lovirea parteneriatului energetic dintre România și Statele Unite. Ivan leagă aceste atacuri de obiectivul integrării României în proiecte regionale care ar conecta Europa la LNG-ul din SUA.
„De aproximativ o săptămână sunt atacat constant din anumite zone politico-mediatice. Chiar dacă mă menționează obsesiv pe mine, ținta lor reală este parteneriatul energetic România-SUA. Mai precis, integrarea României, ca jucător cheie, în arhitectura de conectare a Europei la LNG-ul american. Vă spun direct, nu le iese!”
Ivan afirmă că nu va ceda presiunilor și că securitatea energetică a României depinde de parteneriatele cu SUA și UE.
„Vreau să lămuresc lucrurile aici și acum: nu cedez și nu mă las intimidat de trompetele Moscovei! Securitatea, siguranța și prosperitatea românilor depind de un parteneriat onest și curajos cu SUA și UE.”
În același mesaj, fostul ministru respinge acuzațiile că ar fi făcut presiuni pentru importuri de LNG american. El susține că România și SUA au încheiat un memorandum de înțelegere pe 7 noiembrie, la Atena, în cadrul reuniunii P-TEC, document semnat de vicepremierul Cătălin Predoiu, care ar urmări, între altele, „decuplarea regiunii de la gazul rusesc” și aprovizionarea cu LNG prin „Coridorul Verde”.
Ivan mai afirmă că proiectul a fost susținut în forurile de decizie, inclusiv în CSAT.
Fostul ministru respinge ideea că România ar trebui să aleagă între proiectul Neptun Deep și LNG-ul din SUA. În viziunea sa, Neptun Deep ar acoperi consumul intern, dar România ar trebui să urmărească și un rol regional, iar LNG-ul american pe ruta Grecia–Bulgaria–România–Ucraina ar fi „crucial” pentru securitatea regională.
Ivan insistă că ceea ce a susținut „nu este un contract”, ci o strategie România–SUA pe componenta de gaze lichefiate pentru Europa Centrală și de Sud-Est și afirmă că nu au existat discuții despre volume, prețuri sau achiziții și că „nu există o ofertă comercială” pe masa statului român.
În final, el susține că proiectele comune România–SUA ar fi atacate „constant” în spațiul public printr-o strategie de compromitere și reafirmă opțiunea „pro-occidentală”, alături de Europa și SUA.
Recomandate
Victor Ponta avertizează că lipsa unui guvern stabil apasă direct pe costurile de finanțare ale României și susține că blocajul politic prelungește perioada în care statul se împrumută scump și rămâne incapabil să ia decizii rapide, potrivit Adevărul . Fostul premier a legat explicit miza desemnării rapide a unui prim-ministru de percepția agențiilor internaționale de rating și de încrederea investitorilor. În opinia sa, „pentru ratingul de țară, cel mai important lucru este să ai un guvern stabil”, iar întârzierea numirii unui Executiv cu puteri depline menține România într-o situație financiară vulnerabilă, în condițiile în care „ne împrumutăm pe piețele internaționale cu o dobândă atât de mare”. Ce majoritate vede Ponta și de ce exclude USR Întrebat despre formarea unei majorități parlamentare, Ponta a susținut că un viitor guvern ar putea trece de vot fără sprijinul USR, invocând episoade recente din Senat în care, spune el, USR ar fi rămas izolat față de restul partidelor. El a rezumat ideea astfel: viitorul premier „poate fi votat de toată lumea, mai puțin USR-ul”. Pe relația PSD–USR, Ponta a criticat formula guvernamentală anterioară în care cele două partide au fost nevoite să colaboreze și a spus că un conflict era previzibil: „Dacă bagi câinele și pisica în cameră și nu te gândești că se vor omorî, înseamnă că n-ai minte, înseamnă că nu înțelegi.” În același timp, Ponta a afirmat că PSD ar trebui să discute și cu AUR, „indiferent de diferențele politice”, în logica strângerii voturilor pentru o majoritate funcțională. „Paralizie totală”: efectul interimatului asupra deciziilor din ministere Ponta a descris blocajul politic drept o problemă care depășește costul electoral pentru președintele Nicușor Dan și se transformă într-un blocaj administrativ. El a susținut că lipsa deciziilor „nici cu SRI, nici cu guvernul, nici cu politica” îl afectează politic pe șeful statului, dar mai important este efectul asupra funcționării statului. Fostul premier a argumentat că interimatul descurajează aparatul administrativ să se miște, pentru că funcționarii așteaptă instalarea unei conduceri stabile. A dat ca exemple domenii unde, în opinia sa, statul nu mai poate acționa eficient în acest context: criza din energie și deficitul de forță de muncă. Cine ar trebui să construiască majoritatea și ce spune despre numele vehiculate Ponta a insistat că viitorul prim-ministru trebuie să fie negociatorul care își construiește majoritatea în Parlament, nu președintele, argumentând că România „nu e o republică prezidențială”. În viziunea sa, un candidat la funcția de premier nu poate veni „singur” la vot fără echipă și fără discuții prealabile despre portofolii-cheie (Externe, Apărare, Economie, Finanțe). În privința numelor discutate public, Ponta a spus că Alexandru Nazare „ar putea avea capacitatea” de a negocia în Parlament, dar a subliniat că, în acest moment, persistă incertitudinea legată de decizia președintelui: „nimeni nu știe ce se întâmplă”. În final, Ponta a rezumat situația ca depinzând de o singură decizie la Cotroceni și a caracterizat starea instituțiilor drept una de blocaj: „Statul român este în paralizie totală”. Pentru el, desemnarea rapidă a unui premier ar fi primul pas pentru ieșirea din impas și pentru reducerea presiunii economice asociate instabilității politice. [...]
UDMR lasă deschisă susținerea unui guvern minoritar PSD pentru a opri interimatul , iar condiția politică formulată „categoric” este excluderea AUR din orice majoritate, potrivit Mediafax . Tanczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avertizat că prelungirea perioadei de interimat afectează funcționarea Executivului și a cerut partidelor parlamentare să găsească rapid o formulă de majoritate. Declarațiile au fost făcute la Euronews. „Cert este că această situație nu trebuie continuată mai departe. Eu, în calitate de ministru interimar la Agricultură, vă spun că nu se poate guverna așa. Nu se poate lucra eficient așa.” Linia roșie: fără AUR în majoritate Reprezentantul UDMR spune că partidul este dispus la compromisuri pentru a asigura guvernarea, însă exclude participarea AUR la majoritatea care ar susține viitorul Cabinet, inclusiv în scenarii bazate pe parlamentari „desprinși” din AUR. „Cu siguranță compromisul cel mai mare este să acceptăm noi o majoritate împreună cu AUR. Deci acesta este cel mai greu compromis posibil.” Întrebat dacă o asemenea variantă este imposibilă, Tanczos Barna a răspuns: „Imposibil. Eu cred că orice altceva este posibil pentru a asigura o guvernare pentru această țară.” Sprijin la învestire, fără intrare la guvernare Tanczos Barna a precizat că UDMR nu a luat încă o decizie finală privind formula politică, invocând lipsa unei nominalizări pentru funcția de premier. În același timp, el a indicat că UDMR ar putea susține la învestire un guvern minoritar condus de PSD, fără ca formațiunea să intre obligatoriu la guvernare, dacă se strâng suficiente voturi și fără AUR. „Am putea susține, de exemplu, o variantă de guvern minoritar, teoretic, dacă se strâng suficiente voturi, fără AUR, pentru a instala un guvern condus de PSD. Este o variantă.” Ministrul a făcut distincția între participarea efectivă la guvernare și voturile pentru instalarea unui Executiv minoritar, subliniind că sprijinul ulterior poate fi acordat „punctual”, în funcție de proiecte și politici. „Susținerea unui guvern minoritar este o formulă politică aplicată de foarte multe ori în Parlament și în România și în alte țări. Nu înseamnă că ești la guvernare.” Ce urmează Mesajul UDMR, așa cum reiese din declarațiile lui Tanczos Barna, este că ieșirea din interimat are prioritate, iar partidul își păstrează opțiunile deschise până la desemnarea unui premier și conturarea unei majorități, cu o singură excludere explicită: AUR. [...]
Vizita președintelui Consiliului European la Cotroceni deschide o fereastră de coordonare politică directă România–UE , într-un moment în care deciziile europene se traduc rapid în obligații și oportunități pentru administrație și economie, potrivit news.ro . António Costa urmează să vină în România și să fie primit joi, la Palatul Cotroceni , de președintele Nicușor Dan. Informația a fost publicată de news.ro, care indică întâlnirea ca eveniment oficial la nivel înalt. Din datele disponibile în material, vizita are ca element central întrevederea de la Cotroceni, fără ca agenda detaliată sau temele de discuție să fie prezentate în forma extrasă a textului. În lipsa acestor detalii, nu este posibil de evaluat ce dosare europene vor fi prioritizate sau ce rezultate concrete sunt așteptate imediat după întâlnire. Prezența la București a președintelui Consiliului European este relevantă prin rolul instituției pe care o conduce: Consiliul European stabilește direcțiile politice generale ale Uniunii Europene, iar întâlnirile bilaterale la acest nivel pot influența modul în care România își poziționează prioritățile în negocierile europene și în coordonarea internă a politicilor publice. [...]
Criza politică a blocat decizii administrative și logistice în diplomație , iar reluarea consultărilor pentru formarea guvernului devine, implicit, o condiție pentru deblocarea unor funcții-cheie ale statului, potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, organizată marți, la București. Șeful statului a spus diplomaților români reuniți la Palatul Cotroceni că „a fost o criză politică care ne-a depășit previziunile” și a indicat că aceasta a amânat „chestiuni logistice importante”. În același context, Nicușor Dan a afirmat că își dorește ca, „în relația cu viitorul guvern, oricare va fi el”, să fie găsită „poziția potrivită pentru MAE”. Președintele nu a făcut alte comentarii despre situația politică în fața ambasadorilor. Consultări pentru guvern, reluate la început de septembrie Publicația amintește că, săptămâna trecută, de la Chișinău, Nicușor Dan a anunțat reluarea consultărilor cu partidele pentru formarea unui nou guvern la începutul lunii septembrie. „Acum, imediat, la 1 septembrie, o să avem o nouă consultare, o să vedem formală sau informală, și eu cred că vom găsi o majoritate pentru un guvern care să fie stabil.” Ce priorități a enunțat președintele pentru politica externă În fața șefilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, președintele a indicat trei obiective în politica externă: consolidarea securității, sprijinul pentru comunitățile românești și diplomația economică. Între punctele punctate în discurs se regăsesc: rolul României în formatele de securitate și în „formatul flancului estic” din UE; parteneriatul cu SUA, descris drept „foarte important”, cu accent pe dorința unei prezențe economice mai mari a companiilor americane în România; așteptarea ca UE să aibă un buget european până la finalul anului; sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, inclusiv „forme de presiune, în special economică, asupra Rusiei”; importanța Mării Negre pentru securitate și pentru perspectiva relației economice cu Asia; obiectivul aderării la OCDE, despre care a spus că România a îndeplinit „toate cele 25 de condiții tehnice” și așteaptă decizia politică. În plan energetic, Nicușor Dan a afirmat că „vom începe anul viitor exploatarea la Neptun Deep ”. Tema ediției din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este „Diplomația: ancora unei lumi în schimbare”, iar Ministerul Afacerilor Externe a indicat că accentul cade pe o diplomație mai eficientă și conectată la interesele de securitate și economice ale României. [...]
Trimișii speciali ai lui Trump reiau canalul diplomatic cu Rusia și Ucraina : Steven Witkoff și Jared Kushner urmează să meargă la Moscova și apoi la Kiev duminică, într-o încercare de a debloca negocierile de pace privind războiul din Ucraina, potrivit Politico . Informația a fost anunțată de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , care a scris pe Telegram că „Steve Witkoff și Jared Kushner vor vizita Moscova și apoi Kievul duminică”. Publicația notează că nu au fost oferite detalii despre agenda sau conținutul întâlnirilor. Un oficial american a declarat pentru CNN că cei doi intenționează să facă presiuni pentru o soluție diplomatică de încheiere a conflictului. Separat, agenția de stat rusă TASS a relatat că Witkoff și Kushner „intenționează să se deplaseze la Moscova și la Kiev în perioada 5-6 septembrie”. De ce contează: semnal de relansare a negocierilor blocate Miza vizitei este relansarea unui proces de negociere care, potrivit Politico, s-a împotmolit la începutul lui 2026, după ce administrația Trump a revenit la putere în 2025 și a împins un pachet de discuții axat pe: compromisuri teritoriale, garanții de securitate pentru Ucraina, reconstrucție postbelică. Washingtonul ar fi exercitat inițial presiuni puternice asupra Kievului pentru acceptarea propunerilor, însă discuțiile s-au rupt ulterior, conform aceleiași surse. Context: Witkoff și Kushner, rol de mediatori și prima vizită la Kiev Cei doi sunt descriși drept mediatori-cheie ai SUA în negocierile de pace. Witkoff a făcut mai multe deplasări la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin în 2025 și la începutul lui 2026 și s-a întâlnit cu Zelenski în SUA, Germania și Franța. Politico precizează că aceasta ar urma să fie prima lor vizită la Kiev. Semnale paralele de la Washington către Moscova În ultimele săptămâni, SUA și-au intensificat contactele cu Rusia, inclusiv printr-o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe , la finalul lunii august. Potrivit Politico, Ratcliffe a folosit deplasarea pentru a presa Rusia să reducă sprijinul militar și economic pentru Iran și pentru a o îndemna să nu escaladeze conflictul cu aliații NATO ai Americii. [...]
Întârzierea publicării deciziilor CCR blochează aplicarea lor la TVR și Radio România , iar AUR cere Curții să transmită „de îndată” motivările în Monitorul Oficial , după ce au trecut 127 de zile de la pronunțarea soluțiilor, potrivit Mediafax . Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au trimis o solicitare președintei Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu , prin care cer finalizarea redactării, certificării și transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial (Partea I) a deciziilor pronunțate în 29 aprilie 2026, în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025. Miza, potrivit formațiunii, este că în lipsa publicării „efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă”, iar persoane a căror desemnare a fost declarată neconstituțională își mențin mandatele. Ce a decis CCR și de ce contează publicarea La 29 aprilie 2026, CCR a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliilor de administrație ale Societății Române de Televiziune (TVR) și Societății Române de Radiodifuziune (Radio România). Curtea a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două servicii publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament. Termene depășite: 127 de zile de la pronunțare AUR invocă depășirea termenului legal de redactare a deciziilor CCR, menționat ca fiind de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul ar fi expirat la 29 mai 2026 și, conform calculelor prezentate, este depășit cu 97 de zile, în condițiile în care au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Formațiunea susține că întârzierea „menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate” în consiliile de administrație ale celor două instituții publice, în conformitate cu ponderea lor parlamentară. Ce solicită AUR CCR În scrisoarea adresată conducerii Curții, AUR cere: finalizarea „de îndată” a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public; transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial, Partea I; comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare. În final, AUR afirmă că „termenele prevăzute de lege” și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de CCR „trebuie respectate”. [...]
