Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare.
Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă.
Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil, estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă.
Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy, pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor.
Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington.
Recomandate
Riscul unui atac american asupra Iranului în următoarele zile începe să fie reflectat direct în prețul petrolului , iar piețele energetice se pregătesc pentru scenarii care merg de la o escaladare limitată până la un șoc major de ofertă, potrivit unei analize CNBC . Președintele Donald Trump a transmis că va decide în următoarele 10 zile dacă SUA vor lansa lovituri împotriva Iranului, în contextul unei mobilizări militare consistente în Orientul Mijlociu. Declarațiile au amplificat temerile investitorilor privind stabilitatea aprovizionării globale cu petrol. Ce mizează piața Petrolul a crescut cu peste 5% în această săptămână, pe fondul riscului de conflict. Cea mai mare temere este legată de Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel mondial. Peste 14 milioane de barili pe zi au tranzitat strâmtoarea în 2025, potrivit datelor Kpler. Aceasta reprezintă aproximativ o treime din exporturile globale de petrol transportate pe mare . Aproximativ 75% din fluxurile prin Hormuz merg către China, India, Japonia și Coreea de Sud. Iranul a efectuat deja exerciții militare în zonă și, potrivit unor declarații din presa iraniană, ar putea închide strâmtoarea dacă liderii de la Teheran ar da acest ordin. Scenariul de coșmar Într-un scenariu extrem, o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari/baril , potrivit unor analiști citați de CNBC. O astfel de creștere ar putea: reduce cererea globală, alimenta inflația, declanșa o încetinire economică sau chiar recesiune. Energia care tranzitează Hormuz este esențială pentru echilibrul dintre cerere și ofertă la nivel mondial, iar asiguratorii internaționali ar putea refuza acoperirea transporturilor într-un mediu considerat prea riscant. Rystad Energy estimează că un conflict extins ar putea adăuga 10–15 dolari/baril în scurt timp. Goldman Sachs și JPMorgan anticipează, însă, că în scenariul unor lovituri limitate, eventualele creșteri ar putea fi temporare. Escaladare sau lovituri „chirurgicale”? O parte dintre analiști cred că o eventuală intervenție americană ar putea fi „chirurgicală”, evitând infrastructura petrolieră iraniană pentru a limita impactul asupra pieței globale. Goldman Sachs estimează că pierderea a 1 milion de barili/zi din exporturile iraniene pentru un an ar putea adăuga circa 8 dolari/baril la cotații. În același timp, oficiali ai administrației Trump au sugerat că piața este „bine aprovizionată”, iar SUA ar avea suficientă flexibilitate pentru a gestiona un eventual șoc temporar. De ce este atât de sensibilă piața? Piețele energetice reacționează anticipativ. Chiar și fără întreruperi efective, simpla creștere a riscului geopolitic: majorează primele de risc în prețuri, afectează costurile de transport și asigurare, influențează bursele globale și monedele emergente. În acest moment, petrolul reflectă mai degrabă riscul de escaladare decât o întrerupere concretă a fluxurilor. [...]
Prețul petrolului a atins cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni , după ce președintele SUA, Donald Trump , a acordat Iranului un ultimatum de 10 zile pentru a ajunge la un acord privind programul nuclear, amplificând tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Cotația Brent a urcat la aproximativ 71,7 dolari pe baril , în creștere cu aproape 2% joi, după un salt de 4,3% în ziua precedentă, în timp ce West Texas Intermediate a depășit 66 de dolari pe baril. Declarațiile lui Trump au fost făcute la summitul inaugural Board of Peace de la Washington, unde liderul american a sugerat că, în lipsa unui progres rapid, ar putea urma „un pas suplimentar”, fără a exclude o opțiune militară. Negocierile nucleare desfășurate la Geneva la începutul săptămânii nu au produs un acord concret, deși oficialii iranieni au vorbit despre stabilirea unor „principii directoare”. Creșterea prețurilor este alimentată și de mișcări militare în regiune. Statele Unite au trimis portavionul USS Gerald R. Ford pentru a se alătura grupului de luptă condus de USS Abraham Lincoln, marcând o dublă prezență navală americană în zonă. În paralel, Iranul a organizat exerciții navale și a restricționat temporar tranzitul în Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de petrol. Analiștii estimează că tensiunile actuale au adăugat un „premium geopolitic” de circa 3-4 dolari pe baril. Totuși, unii avertizează că oferta globală relativ stabilă ar putea limita noi creșteri, în absența unor întreruperi efective ale livrărilor. Evoluția din următoarele zile va depinde de răspunsul Teheranului la solicitările Washingtonului și de eventuale decizii militare. Până atunci, piețele energetice rămân sensibile la orice semnal privind Strâmtoarea Hormuz și la dinamica negocierilor [...]
Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, blocând tranzitul a 20% din petrolul mondial , potrivit CNBC. Anunțul a fost făcut de comandantul Gărzilor Revoluționare iraniene, care a avertizat că orice navă ce va încerca să traverseze zona va fi atacată. Deși Teheranul a negat anterior închiderea oficială a rutei, strâmtoarea era deja ocolită de operatorii maritimi, pe fondul conflictului declanșat după atacurile lansate de SUA și Israel. Gărzile Revoluționare au susținut că au lovit cu drone un petrolier în zonă, însă operatorul navei „Athe Nova”, sub pavilion Honduras, nu a confirmat situația. Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important coridor energetic al lumii. Aproximativ o cincime din petrolul global tranzitează acest pasaj îngust, aflat parțial sub control iranian. Blocarea lui are potențialul de a produce un șoc major pe piețele energetice. Analiștii avertizează că închiderea completă ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril. Potrivit Capital Economics, un astfel de nivel ar adăuga între 0,6% și 0,7% la inflația globală . Cotația Brent se află deja la aproximativ 73 de dolari pe baril, aproape de maximul ultimelor șapte luni, după o creștere de aproape 12% în ultima lună. Impactul nu s-ar limita la petrol. Piețele de gaze naturale, inclusiv cele din Europa, ar putea resimți presiuni suplimentare, în special pe segmentul gazelor naturale lichefiate. Într-un scenariu prelungit, economiile europene ar fi printre cele mai afectate de scumpirea energiei și de efectele în lanț asupra inflației. [...]
India a confiscat trei petroliere aflate sub sancțiuni americane, suspectate de transporturi legate de Iran , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai amplă a autorităților indiene împotriva comerțului ilicit cu petrol. Navele vizate – Stellar Ruby, Asphalt Star și Al Jafzia – ar fi operat frecvent cu identități schimbate pentru a evita controalele și aplicarea sancțiunilor. Ele au fost interceptate la aproximativ 100 de mile marine vest de Mumbai și escortate în port pentru investigații suplimentare. Potrivit unei surse citate de Reuters, India încearcă să împiedice folosirea apelor sale pentru transferuri de tip „navă la navă”, practică utilizată pentru a ascunde originea încărcăturilor de petrol sancționat. După interceptare, Paza de Coastă indiană a mobilizat circa 55 de nave și 10–12 aeronave pentru supraveghere permanentă în zona maritimă. Oficiul american pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) sancționase anterior trei nave cu numere de identificare similare celor capturate. Datele comerciale arată că două dintre petroliere aveau legături cu Iranul, iar una ar fi transportat combustibil iranian către Djibouti în 2025. Compania Națională Iraniană de Petrol a negat orice legătură cu navele sau cu încărcăturile acestora. [...]
Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru , informează HotNews.ro . Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale. Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril. „Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță. În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe. Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include: Cotațiile internaționale ale petrolului. Stocurile existente și contractele rafinăriilor. Cursul valutar, având în vedere că petrolul este cotat în dolari. Politica comercială a marilor rețele de distribuție. Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru. Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România. [...]
Arabia Saudită își majorează producția și exporturile de petrol ca măsură de rezervă în cazul unui atac american asupra Iranului , potrivit AGERPRES , care citează surse apropiate dosarului și informații furnizate de Reuters . Decizia vizează prevenirea unor perturbări majore ale livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un context regional tensionat. Sursele au precizat că planul actual este similar celui aplicat în 2025, când Arabia Saudită și-a majorat exporturile cu aproximativ 500.000 de barili pe zi în luna iunie, în momentul în care Statele Unite au atacat facilități nucleare iraniene. Strategia presupune direcționarea unui volum suplimentar de țiței către depozite din străinătate, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Dacă nu vor exista întreruperi ale fluxurilor de petrol, Riadul ar urma să revină asupra măsurii și să reducă producția pentru a respecta cotele stabilite în cadrul alianței OPEC+. Iranul asigură peste 3% din producția mondială de petrol și a avertizat că va riposta în cazul unui atac, ceea ce ar putea afecta suplimentar piața energetică. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de țiței, condensat și combustibili, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, dar și gaze naturale din Qatar. Orice blocaj în această zonă ar avea impact imediat asupra prețurilor globale. Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC , are un istoric de intervenții rapide pentru stabilizarea pieței, fie prin creșterea producției în perioade de criză, fie prin reducerea acesteia atunci când oferta depășește cererea. Actuala decizie reflectă pregătirea pentru un scenariu de escaladare militară, cu potențiale consecințe asupra securității energetice globale. [...]
