Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Prețul mediu al benzinei în SUA a depășit 3 dolari pe galon pentru prima dată din noiembrie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Pragul a fost trecut luni, iar analiștii estimează noi creșteri în zilele următoare.
Scumpirea vine după ce Iranul a ripostat la atacurile lansate de Statele Unite și Israel, afectând instalații petroliere din regiune și nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru transportul petrolului. Creșterea cotațiilor internaționale ale țițeiului s-a transmis rapid în prețurile la pompă.
Potrivit datelor OPIS, prețul mediu a trecut de 3 dolari pentru un galon (3,78 litri), iar Tom Kloza, consilier la Gulf Oil, estimează că nivelul ar putea ajunge la 3,25 dolari în această săptămână. Analiștii arată că o majorare de 10 dolari a barilului de petrol poate duce la o scumpire de aproximativ 25 de cenți pe galon la pompă.
Tendința ascendentă era vizibilă încă dinaintea atacurilor asupra Iranului, arată datele GasBuddy, pe fondul tranziției rafinăriilor la benzina de vară, mai costisitoare din cauza standardelor de mediu. Conflictul geopolitic amplifică însă presiunea asupra prețurilor.
Impactul este și unul politic. Prețurile carburanților au o puternică încărcătură psihologică pentru consumatori, iar aproape jumătate dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos au declarat că ar fi mai puțin dispuși să susțină campania președintelui Donald Trump împotriva Iranului dacă prețurile la petrol și gaze continuă să crească. În contextul alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026, evoluția prețului la pompă devine astfel un test pentru administrația de la Washington.
Recomandate
Donald Trump a îndemnat echipajele navelor petroliere să traverseze Strâmtoarea Ormuz în pofida tensiunilor din regiune. Declarația a fost făcută într-un interviu televizat, în contextul temerilor tot mai mari privind securitatea transportului de petrol prin una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii Președintele Statelor Unite a transmis un mesaj direct echipajelor navelor petroliere, afirmând că acestea ar trebui să „arate mai mult curaj” și să continue traversarea strâmtorii, în ciuda escaladării conflictului din regiune. Potrivit lui Donald Trump, nu există motive reale de teamă, deoarece Iranul nu ar avea capacitatea navală necesară pentru a bloca sau controla zona. „Aceste nave trebuie să treacă prin Strâmtoarea Ormuz și să arate un pic de curaj, nu e nimic de temut”, a spus liderul american, susținând că forțele iraniene nu mai reprezintă o amenințare majoră în zonă. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor crescute generate de conflictul militar dintre Statele Unite și Iran, situație care a ridicat temeri privind o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz. Ruta maritimă este esențială pentru transportul global de petrol, o parte semnificativă din exporturile mondiale trecând prin acest punct strategic dintre Golful Persic și Oceanul Indian. Donald Trump a mai sugerat că administrația sa analizează măsuri pentru a menține prețul petrolului sub pragul de 100 de dolari pe baril , într-un moment în care volatilitatea piețelor energetice crește pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, războiul cu Iranul a generat deja costuri de miliarde de dolari pentru Statele Unite și a dus la pierderi umane în rândul militarilor americani. În același timp, liderul american a declarat că este prea devreme pentru a discuta despre o eventuală preluare a zăcămintelor petroliere iraniene, deși a admis că ideea a fost analizată în anumite cercuri politice. Trump a criticat și alegerea lui Mojtaba Khamenei ca lider suprem al Iranului, afirmând că acesta ar putea avea dificultăți în a-și menține poziția. Președintele SUA urmează să susțină în cursul serii o conferință de presă, programată pentru ora 23:30, ora României, în care sunt așteptate noi declarații privind situația din Orientul Mijlociu și evoluția conflictului. [...]
Prețul petrolului Brent se apropie de 93 de dolari pe baril , atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, pe fondul blocadei Strâmtorii Hormuz, care a intrat în a opta zi și perturbă aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. Potrivit Reuters , tensiunile din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier prin una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Criza a început la 28 februarie 2026 , după atacurile coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Ca reacție, Garda Revoluționară iraniană a anunțat închiderea Strâmtorii Hormuz pentru transportul comercial și a atacat mai multe nave care încercau să tranziteze zona. În urma acestor acțiuni, traficul de petroliere a scăzut aproape complet, potrivit analizei publicate de Markets Financial Content . Blocaj major pentru piața energetică Strâmtoarea Hormuz este considerată una dintre cele mai sensibile rute comerciale din lume, deoarece prin ea trece aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol . Blocada a început deja să afecteze producția din statele din Golf. Printre efectele imediate ale crizei: Irakul a redus producția cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi , din cauza lipsei spațiilor de depozitare Qatar a declarat „forță majoră” pentru livrările de gaz natural lichefiat după atacuri asupra unor instalații Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul se confruntă cu depozite aproape pline, în special în terminalul petrolier Ras Tanura Scenariul petrolului la 120 de dolari Analiștii financiari avertizează că prețurile ar putea crește mult mai mult dacă blocada continuă. Potrivit unei analize citate de Morningstar , banca JPMorgan estimează că statele din Consiliul de Cooperare al Golfului au capacitate de stocare pentru aproximativ 25 de zile de producție blocată . Dacă transporturile nu se reiau în următoarele trei săptămâni, producătorii ar putea fi nevoiți să reducă extracția, ceea ce ar putea împinge prețul petrolului Brent la 100–120 de dolari pe baril . În scenarii mai severe, unele analize estimează chiar 120–150 de dolari pe baril în cazul unui conflict prelungit. Efecte directe asupra consumatorilor Creșterea prețurilor petrolului începe deja să se reflecte în costurile carburanților. În România, benzina s-a scumpit cu aproximativ 15 bani pe litru la începutul lunii martie, ajungând între 7,99 și 8,22 lei , potrivit datelor citate de Capital . Experți din sectorul energetic avertizează că, dacă petrolul se stabilizează la 90–100 de dolari pe baril , prețul carburanților din România ar putea depăși 9–10 lei pe litru . Creșteri similare se înregistrează și în alte economii majore: în Germania motorina a trecut de 2 euro pe litru , iar în Statele Unite prețul mediu al benzinei a urcat la 3,25 dolari pe galon . În paralel, Washingtonul a anunțat că ia în calcul escorte navale pentru petrolierele care ar încerca să traverseze strâmtoarea , însă până acum nu au fost organizate convoaie comerciale. [...]
Gardienii Revoluției iraniene susțin că au lovit cu o rachetă un petrolier american în Golful Persic , incident care ar marca o nouă escaladare militară în conflictul regional izbucnit după atacurile SUA și Israel asupra Iranului. Informația a fost anunțată de presa de stat iraniană, însă nu a fost confirmată independent. Potrivit comunicatului transmis la televiziunea iraniană, nava ar fi fost lovită de o rachetă în nordul Golfului Persic și ar fi luat foc. Autoritățile iraniene nu au oferit detalii despre identitatea petrolierului sau despre eventuale victime. Incidentul survine în contextul în care Iranul afirmă că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol. Zona face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian, iar prin acest punct strategic trece o mare parte din exporturile mondiale de hidrocarburi. Datele companiei de analiză Kpler arată că traficul petrolierelor prin strâmtoare s-a redus drastic în ultimele zile. Potrivit specialiștilor, tranzitul navelor petroliere este în prezent cu aproximativ 90% mai mic decât în urmă cu o săptămână, pe fondul intensificării conflictului. Analiștii maritimi spun că unele petroliere continuă totuși să traverseze zona, însă în anumite cazuri cu transponderele oprite, o practică utilizată pentru a reduce riscul de identificare sau pentru a evita sancțiunile și atacurile. Atacul revendicat de Iran face parte din seria de represalii regionale lansate după ofensiva militară a Statelor Unite și Israelului împotriva infrastructurii iraniene. Conflictul a afectat deja transporturile energetice din Golf și a generat turbulențe pe piețele globale de petrol și gaze. [...]
Teheranul amenință cu creșterea prețului petrolului la 200 de dolari pe baril dacă Statele Unite nu își schimbă politica în Orientul Mijlociu, potrivit Știrile ProTV . Avertismentul vine în contextul escaladării conflictului dintre Iran și Israel, care a dus la bombardamente asupra infrastructurii energetice din Teheran. Contextul conflictului Situația tensionată din Iran a fost agravată de recentele atacuri aeriene ale Israelului asupra depozitelor de combustibil și rafinăriilor din Teheran. Aceste acțiuni au generat un nor toxic de fum, afectând capitala iraniană. În replică, Iranul a lansat atacuri de represalii cu drone și rachete asupra Israelului și bazelor americane din regiunea Golfului. „Guvernele țărilor islamice trebuie să avertizeze cât mai repede America criminală și regimul sionist sălbatic împotriva unor astfel de acțiuni lașe și inumane. În caz contrar, măsuri similare vor fi luate în regiune, iar dacă puteți suporta petrolul la prețul de peste 200 de dolari barilul, continuați cu acest joc." Impactul asupra pieței petroliere Amenințarea Teheranului de a crește prețul petrolului la 200 de dolari pe baril ar putea avea consecințe semnificative asupra pieței globale de energie. O astfel de creștere ar afecta economiile dependente de importurile de petrol și ar putea duce la o inflație globală accentuată. În plus, ar putea destabiliza și mai mult regiunile deja afectate de conflicte. Reacții internaționale Statele Unite și Israelul au continuat ofensiva aeriană, în timp ce Iranul a răspuns prin intensificarea atacurilor asupra bazelor militare din regiune. Acest schimb de lovituri a dus la un bilanț tragic, cu peste 1.300 de morți în Iran și zece decese în Israel, conform autorităților locale. Posibile evoluții Dacă tensiunile nu se vor diminua, este posibil ca prețul petrolului să continue să crească, afectând piețele internaționale și provocând instabilitate economică. Comunitatea internațională ar putea interveni pentru a media conflictul și a preveni o criză energetică globală. În concluzie, situația din Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar evoluțiile viitoare vor depinde de capacitatea actorilor internaționali de a gestiona tensiunile și de a evita escaladarea conflictului. [...]
Cotația Brent a urcat vineri seara peste 90 de dolari/baril , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Biziday . Mișcarea duce prețul la cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, după o creștere de peste 5% într-o singură zi. Impulsul imediat a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare. Autoritățile au transmis că nu au fost înregistrate victime, însă cotațiile au accelerat încă de la apariția informațiilor despre incident. Piața era deja tensionată de aproape blocarea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz, rută esențială pentru țiței, prin care trec aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. În acest context, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în pofida semnalelor lui Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc. Între timp, guvernele Japoniei și ale altor țări iau în calcul eliberarea rezervelor de urgență. Pe partea de ofertă, Irakul a oprit deja cea mai mare parte din producția sa, iar Kuweitul ar putea proceda similar în zilele următoare, pe fondul depozitelor aproape pline. Analiștii avertizează că inclusiv Arabia Saudită, cel mai mare producător din Golf, ar putea fi nevoită să reducă producția în următoarele săptămâni. Arne Rasmussen, analist-șef la Global Risk Management, a spus că piața a subestimat durata războiului și că s-a produs un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au reevaluat riscurile, conform Trading Economics și Financial Times . [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu limitează accesul Indiei la petrolul din Golf , iar New Delhi este împinsă din nou spre țițeiul rusesc, potrivit Euronews România . Miza este aprovizionarea unei economii care importă 90% din necesarul de petrol, într-un moment în care rutele tradiționale din Golful Persic sunt afectate de escaladarea regională. Pe fondul presiunilor din SUA, oficialii indieni au traversat „șase luni în agonie” după ce președintele american Donald Trump a decis, în vara anului trecut, să sancționeze India pentru achizițiile de petrol rusesc. Conform The Washington Post , secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat joi, într-o postare pe rețelele de socializare, că administrația Trump va acorda Indiei o derogare limitată de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, invocând nevoia de a menține „fluxul de petrol pe piața globală”. Problema imediată pentru India este că furnizorii alternativi sunt, în mare parte, în Golful Persic, iar conflictul din Orientul Mijlociu „limitează drastic” capacitatea de aprovizionare din această zonă. În acest context, Strâmtoarea Ormuz, prin care se transportă o parte importantă din exporturile de petrol din Golf, este descrisă ca fiind „practic închisă în acest moment”, ceea ce taie accesul rapid la volumele care, în mod obișnuit, ajungeau în India în mai puțin de o săptămână. „Se estimează că peste 30 de milioane de barili de petrol stau în așteptare în Oceanul Indian, suficient pentru a satisface șase zile din cererea totală a Indiei.” În aceste condiții, Rusia devine „cel mai la îndemână” furnizor, cu livrări pe mai multe rute: din porturile vestice ale Rusiei prin Marea Mediterană, Canalul Suez și Marea Roșie până la coasta de vest a Indiei, dar și din Extremul Orient rus, deși aceste volume ar putea fi redirecționate către cumpărători din Asia de Est. Principalii furnizori tradiționali ai Indiei au fost Irakul și Arabia Saudită, iar Kuweitul și Omanul urmau să acopere o parte importantă din diferență, însă blocajele de pe ruta Ormuz schimbă rapid ecuația. Din perspectiva consecințelor, Euronews România notează că, dacă războiul din Golf continuă să blocheze fluxurile de țiței din zona Golfului Persic, tot mai multe state ar putea căuta alternative în Rusia, ceea ce ar însemna, implicit, mai multe venituri pentru Moscova. Pentru India, pe termen scurt, prioritatea rămâne continuitatea aprovizionării, inclusiv prin utilizarea volumelor deja aflate pe mare, chiar dacă transporturile din Rusia ajung mai lent decât cele din Golf. India importă aproximativ 90% din necesarul de petrol, ceea ce o face vulnerabilă la șocuri de ofertă și la blocaje de transport. Conflictul din Orientul Mijlociu reduce accesul la țițeiul din Golful Persic, inclusiv prin afectarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Rusia poate livra pe rute alternative, iar volume semnificative sunt deja în așteptare în Oceanul Indian, oferind un tampon pe termen foarte scurt. Prelungirea blocajelor din Golf poate accelera reorientarea către petrolul rusesc, cu efecte geopolitice și economice mai largi. [...]
