Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice, cea mai mare intervenție coordonată din istorie pe piața globală a țițeiului. Decizia a fost luată miercuri, 11 martie 2026, de cele 32 de state membre ale agenției, pentru a stabiliza piața petrolului afectată de conflictul din Orientul Mijlociu.
Măsura este dublă față de intervenția realizată în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, când au fost eliberați aproximativ 182 de milioane de barili. De această dată, cantitatea decisă reprezintă una fără precedent și face parte dintr-o acțiune colectivă de urgență menită să limiteze creșterea prețurilor la energie și perturbările de aprovizionare.
Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a declarat că piețele petroliere se confruntă cu provocări fără precedent și că reacția trebuie să fie una coordonată la nivel global. Agenția a fost creată în 1974 tocmai pentru a răspunde unor astfel de crize energetice.
Decizia vine în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie 2026, care a afectat grav transportul petrolului prin Strâmtoarea Hormuz. Această rută este una dintre cele mai importante pentru comerțul mondial cu energie, aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere tranzitând zilnic zona, echivalentul a circa un sfert din comerțul maritim global cu țiței.
Blocarea traficului maritim în zonă a dus la reducerea producției în mai multe state din regiune, deoarece depozitele s-au umplut, iar exporturile au fost limitate. Situația s-a tensionat și mai mult după ce trei nave au fost lovite de proiectile în apropierea strâmtorii, în timp ce Iranul a avertizat că navele aparținând Statelor Unite, Israelului sau aliaților lor ar putea deveni ținte.
Mai multe state au confirmat deja participarea la această eliberare de rezerve:
În total, statele membre ale AIE dețin peste 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice, stocuri create special pentru situații de criză energetică.
În pofida tensiunilor, primele reacții ale pieței indică o stabilizare a prețurilor. În cursul zilei de miercuri, petrolul european Brent se tranzacționa la sub 92 de dolari pe baril, după ce anterior urcase brusc până la aproximativ 120 de dolari pe fondul temerilor legate de întreruperea livrărilor.
Recomandate
Rusia a obținut aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în doar două săptămâni , profitând de creșterea prețurilor la energie provocată de războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Conflictul din Orientul Mijlociu a determinat o creștere rapidă a prețurilor la energie, ceea ce a adus venituri suplimentare Moscovei. Datele analizate arată că, în primele două săptămâni de la izbucnirea conflictului, Rusia a înregistrat o creștere a veniturilor din exporturile de petrol, gaze și cărbune. Numai în luna martie, veniturile suplimentare sunt estimate la aproximativ 672 de milioane de euro , în condițiile în care prețurile medii zilnice combinate au urcat cu circa 14% față de luna februarie . Cea mai mare parte a acestor câștiguri provine din comerțul cu petrol. Conform estimărilor CREA, aproximativ 625 de milioane de euro din veniturile suplimentare sunt legate de exporturile de țiței și produse petroliere. Contextul creșterii veniturilor Creșterea prețurilor la energie a fost alimentată de tensiunile militare din regiunea Golfului Persic. Conflictul a început la 28 februarie 2026 , când SUA și Israel au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului, în urma cărora a fost ucis liderul suprem iranian, Ali Khamenei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), războiul a dus la o reducere a producției de petrol și gaze din zona Golfului cu cel puțin 10 milioane de barili pe zi , ceea ce a generat o perturbare majoră a aprovizionării pe piața globală a petrolului. Posibila relaxare a sancțiunilor Raportul apare într-un moment sensibil din punct de vedere geopolitic. Președintele american Donald Trump a sugerat recent că Statele Unite ar putea relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc , ca reacție la creșterea abruptă a prețurilor pe piețele internaționale. Organizațiile care monitorizează comerțul energetic avertizează însă că o astfel de decizie ar putea aduce Moscovei venituri suplimentare semnificative. În prezent, sancțiunile occidentale obligă Rusia să vândă petrolul cu un discount considerabil față de prețul pieței. Alexander Kirk, activist pentru sancțiuni din cadrul organizației Urgewald, susține că o relaxare a restricțiilor ar elimina rapid acest discount și ar permite Kremlinului să obțină miliarde de euro în plus din exporturile de energie , într-un moment în care veniturile din resurse naturale rămân esențiale pentru finanțarea bugetului rus și a operațiunilor militare. Evoluția veniturilor energetice ale Rusiei Înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, datele arătau o tendință diferită. Potrivit IEA, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse rafinate scăzuseră în ultimele luni , ajungând în februarie la cel mai redus nivel de la începutul războiului din Ucraina, în 2022. Declinul a fost cauzat de mai mulți factori: reducerea exporturilor către India, în urma presiunilor diplomatice ale SUA; perturbări în transportul petrolului după atacuri asupra unei conducte care alimentează Ungaria și Slovacia prin Ucraina; menținerea plafonului de preț impus petrolului rusesc. Totuși, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a schimbat rapid situația pieței, iar creșterea prețurilor la energie a readus exporturile rusești în centrul atenției. [...]
Prețul petrolului ar putea depăși 120–150 de dolari pe baril , în ciuda deciziei Agenției Internaționale pentru Energie de a elibera rezerve strategice masive, avertizează o analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță - senior Consultant in domeniul gazelor si al energiei -consideră că măsura anunțată la nivel internațional are mai degrabă rolul de a calma piețele decât de a rezolva deficitul real de ofertă. Intervenție record pe piața petrolului Pe 11 martie 2026, Agenția Internațională pentru Energie a decis eliberarea a 400 de milioane de barili din rezervele strategice , cea mai mare intervenție coordonată din istoria organizației. Măsura vine într-un context tensionat pe piața globală a energiei, unde riscurile geopolitice și blocajele logistice amenință fluxurile de petrol. Chiar dacă, la nivel statistic, piața pare echilibrată, realitatea este mult mai fragilă. Diferența dintre cifrele oficiale și situația reală Estimările pentru 2026 indică: Indicator Volum estimat Cerere globală de petrol aproximativ 105 milioane barili/zi Capacitate globală de producție aproximativ 108 milioane barili/zi Pe hârtie, piața ar avea un excedent de aproximativ 3 milioane de barili pe zi. În practică însă, oferta reală disponibilă a scăzut la aproximativ 94 milioane de barili pe zi , ceea ce creează un deficit de aproximativ 11 milioane de barili zilnic . După ajustările provocate de creșterea prețurilor și după intrarea pe piață a unei părți din rezervele strategice, deficitul ar putea scădea la aproximativ 7 milioane de barili pe zi . Dezechilibre mici pot provoca salturi mari de preț Specialiștii atrag atenția că piața petrolului este extrem de sensibilă la dezechilibre. În mod tradițional, diferențe de doar 1–2% între cerere și ofertă pot declanșa creșteri semnificative ale cotațiilor. În actualul context, un deficit de câteva milioane de barili pe zi ar putea împinge petrolul peste pragul de 120–150 de dolari pe baril , mai ales dacă perturbările persistă mai multe luni. Rolul strategic al Strâmtorii Ormuz Unul dintre cele mai vulnerabile puncte ale sistemului energetic global este Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează zilnic aproximativ 20–21 milioane de barili de petrol , adică aproape o cincime din consumul mondial. Orice blocaj în această zonă poate destabiliza rapid piața globală, deoarece alternativele logistice – conducte sau rute maritime – au capacitate limitată. De ce rezervele strategice nu rezolvă problema Eliberarea petrolului din rezervele strategice nu are efect imediat. Aceste stocuri sunt depozitate în diferite state, iar introducerea lor în piață implică licitații, transport și integrarea în lanțurile comerciale existente. Ritmul de livrare este estimat la aproximativ 2–2,5 milioane de barili pe zi , ceea ce înseamnă că distribuirea completă a celor 400 de milioane de barili ar putea dura cinci până la șapte luni . În aceste condiții, intervenția are mai ales rolul de a transmite piețelor un semnal de stabilitate, arătând că există capacitate de reacție și coordonare internațională. Sistem energetic global tot mai fragil Analiza mai arată că mecanismele clasice care temperau volatilitatea pieței – capacitatea de producție de rezervă, stocurile comerciale mari sau rutele alternative de transport – sunt tot mai limitate. Într-o piață în care diferențe mici între cerere și ofertă pot provoca creșteri explozive ale prețurilor, deficitul actual ar putea menține presiunea asupra cotațiilor pentru o perioadă mai lungă. [...]
Exporturile de petrol ale Iranului continuă prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce livrările altor state din Golf sunt aproape blocate. Potrivit Reuters , datele de monitorizare a petrolierelor arată că Teheranul a reușit să mențină fluxuri aproape normale de țiței, chiar dacă atacurile asupra navelor comerciale au paralizat exporturile altor producători din regiune. Analiza companiei TankerTrackers.com indică faptul că Iranul a exportat aproximativ 13,7 milioane de barili de petrol de la începutul conflictului, pe 28 februarie 2026, în timp ce firma de analiză Kpler estimează exporturi chiar mai mari, de aproximativ 16,5 milioane de barili în primele 11 zile din martie. Ritmul exporturilor iraniene se situează între 1,1 și 1,5 milioane de barili pe zi, apropiat de nivelurile înregistrate anul trecut. În același timp, atacurile asupra navelor și infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu au redus drastic traficul petrolier din alte state din Golf. Mai multe țări din regiune au fost nevoite să reducă producția și să caute rute alternative pentru export, în timp ce tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii – a fost grav afectat. Experții din industrie spun că situația reflectă o strategie calculată a Iranului. Deși a lansat atacuri asupra transportului maritim și infrastructurii petroliere din regiune, Teheranul are interesul să mențină deschisă, cel puțin parțial, Strâmtoarea Hormuz pentru propriile exporturi. Navele iraniene navighează în mare parte în interiorul zonei economice exclusive a țării, ceea ce le oferă un anumit grad de protecție. Imaginile din satelit arată că mai multe superpetroliere continuă să încarce țiței la terminalul iranian de pe insula Kharg, principalul centru de export al petrolului iranian. Unele nave încărcate cu petrol au ajuns deja în apele din apropierea Singapore, indicând că fluxurile comerciale continuă în ciuda conflictului. Analiștii avertizează că o eventuală încercare a Statelor Unite de a intercepta sau confisca petroliere iraniene ar putea duce la o escaladare și mai mare, inclusiv la închiderea completă a Strâmtorii Hormuz prin mine maritime sau alte atacuri asupra transportului naval. [...]
Două petroliere au fost incendiate în apele Irakului, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și alianța SUA–Israel. Potrivit Reuters , atacurile atribuite forțelor iraniene au intensificat criza energetică globală și au contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susține că războiul ar fi fost câștigat încă din primele ore ale operațiunii. Imagini filmate în apropierea portului Basra au arătat cele două nave cuprinse de flăcări uriașe după ce ar fi fost atacate peste noapte de ambarcațiuni iraniene încărcate cu explozibili. Autoritățile irakiene au confirmat că cel puțin un membru al echipajului a murit în urma atacului. Cu câteva ore înainte, alte trei nave comerciale au fost lovite în Golful Persic, iar Gardienii Revoluției din Iran și-au asumat responsabilitatea pentru unul dintre atacuri, care a vizat un cargou thailandez. Conflictul a provocat perturbări majore pe piața energetică mondială. Prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril după ce scăzuse temporar în urma declarațiilor lui Trump potrivit cărora războiul se apropie de final. Iranul a avertizat însă că nu va permite reluarea fluxului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, cea mai importantă rută energetică din lume, până când atacurile americane și israeliene nu vor înceta. Impactul asupra pieței globale este considerat cel mai sever de la crizele petroliere din anii 1970. Atacuri cu drone și rachete au fost raportate în mai multe state din Golf, inclusiv Kuweit, Irak, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Oman, ceea ce indică faptul că Iranul încă dispune de capacități militare semnificative, în ciuda afirmațiilor Washingtonului că arsenalul său ar fi fost în mare parte distrus. Președintele Donald Trump a declarat într-un miting din Kentucky că Statele Unite „au câștigat războiul”, afirmând că Iranul a fost „practic distrus”. În același timp, liderul american a precizat că operațiunea militară trebuie continuată pentru a „termina treaba”. Surse din serviciile de informații citate de Reuters susțin însă că regimul de la Teheran rămâne stabil și nu există indicii că ar fi în pericol iminent de prăbușire. Strategia Iranului pare să fie provocarea unui șoc economic global pentru a forța Washingtonul să renunțe la ofensivă. Oficialii militari iranieni au avertizat că lumea trebuie să se pregătească pentru un preț al petrolului de până la 200 de dolari pe baril, în contextul blocării transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din regiune. [...]
Iranul a atacat nave comerciale, aeroportul din Dubai și infrastructură energetică din Golful Persic , în timp ce loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra teritoriului iranian continuă, potrivit informațiilor publicate de Associated Press . Escaladarea conflictului perturbă rutele comerciale și aprovizionarea globală cu energie, într-o regiune prin care trece aproximativ o cincime din petrolul tranzacționat la nivel mondial. Atacuri asupra infrastructurii și transportului Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra mai multor ținte din regiune. Două drone au lovit zona din apropierea aeroportului internațional Dubai, patru persoane fiind rănite, însă traficul aerian a continuat. În Oman, rezervoare de combustibil din portul Salalah au fost cuprinse de flăcări după mai multe zile de atacuri. Totodată, nave comerciale au fost lovite în apropierea strâmtorii Hormuz. Un cargou thailandez a fost incendiat, iar trei membri ai echipajului sunt dați dispăruți după ce 20 au fost salvați de marina Omanului. De la începutul conflictului au fost confirmate cel puțin 12 incidente cu nave în zona strâmtorii , iar cel puțin șapte marinari au murit . Risc major pentru transportul de petrol Iranul încearcă să blocheze traficul prin Strâmtoarea Hormuz , unul dintre cele mai importante puncte pentru transportul global de petrol. Prin această rută trece aproximativ 20% din petrolul comercializat în lume . Statele Unite au răspuns cu lovituri aeriene asupra forțelor navale iraniene și au anunțat distrugerea a 16 nave iraniene care instalau mine maritime . În același timp, unele petroliere legate de Iran continuă să transporte petrol prin așa-numite „dark transits” , adică navighează cu sistemele de urmărire dezactivate. Reacția comunității internaționale Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care cere Iranului să înceteze atacurile asupra statelor din Golf. Rezoluția a fost aprobată cu 13 voturi pentru , în timp ce China și Rusia s-au abținut , argumentând că textul nu menționează loviturile inițiale ale SUA și Israelului asupra Iranului. Diplomații din regiune avertizează că escaladarea conflictului amenință stabilitatea unei zone esențiale pentru economia globală. Impact economic global Războiul a avut deja efecte asupra piețelor energetice. Prețul petrolului Brent este cu aproximativ 20% mai mare decât înainte de izbucnirea conflictului , iar prețurile carburanților cresc în multe țări. Pentru a stabiliza piața, Agenția Internațională a Energiei a decis să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice , cea mai mare intervenție de acest tip din istorie. Extinderea conflictului în regiune Loviturile nu se limitează la Iran și Golful Persic. Israelul a atacat poziții ale grupării Hezbollah în Liban, după lansarea mai multor rachete asupra nordului Israelului. Luptele au provocat un număr mare de victime și deplasări masive de populație. Bilanțul preliminar al conflictului: peste 1.300 de morți în Iran 634 de morți în Liban 12 morți în Israel 7 soldați americani uciși și alți 8 răniți grav Pe fondul acestor evoluții, tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să crească, iar impactul economic global ar putea deveni tot mai pronunțat dacă transportul de petrol prin Golful Persic rămâne afectat. [...]
Carburanții s-au scumpit din nou în România , iar prețurile au crescut în noaptea de luni spre marți cu până la 0,15 lei pe litru, potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Este a patra majorare consecutivă de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, evoluție care începe să se reflecte tot mai clar în costurile de la pompă din România. Marți dimineață, prețul mediu al motorinei a ajuns la peste 8,70 lei pe litru , după o creștere de aproximativ 0,15 lei în doar câteva ore. În același timp, benzina a depășit pragul de 8,30 lei pe litru , fiind majorată cu aproximativ 0,10 lei. Creșterile recente vin pe fondul tensiunilor geopolitice și al scumpirii petrolului pe piețele internaționale. De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, evoluția prețurilor la pompă în România arată astfel: Motorina a fost majorată de patru ori, cumulând aproape 0,50 lei pe litru Benzina s-a scumpit de trei ori, cu peste 0,30 lei pe litru În același timp, pe piața globală, petrolul s-a scumpit puternic. Prețul barilului a urcat de la aproximativ 72 de dolari la peste 90 de dolari , pe fondul temerilor privind blocaje în aprovizionare și escaladarea conflictului din regiune. Ce înseamnă această evoluție pentru șoferi Specialiștii atrag atenția că majorările de la pompă nu au reflectat încă în totalitate creșterea petrolului pe piețele internaționale. Diferența dintre ritmul scumpirii petrolului și cel al carburanților ar putea indica noi ajustări de preț în perioada următoare . Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor menține sau se vor intensifica, presiunea asupra pieței energetice ar putea continua, ceea ce ar însemna noi scumpiri la carburanți în România în următoarele săptămâni . Pentru șoferi și pentru economie, evoluția petrolului rămâne un indicator esențial, deoarece creșterea costului combustibililor se transmite rapid și în prețurile transportului, alimentelor și altor bunuri de consum. [...]
