Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Menținerea Strâmtorii Hormuz practic închisă riscă să țină prețul petrolului ridicat, în condițiile în care Iranul condiționează trecerea navelor, iar administrația Trump cere oprirea unor posibile „taxe” pentru petroliere, relatează axios.com. Miza este direct economică: ruta este esențială pentru funcționarea normală a economiei globale, iar tensiunile cresc chiar înaintea unor discuții de pace programate sâmbătă, la Islamabad.
Trump a cerut public Teheranului să înceteze perceperea de taxe pentru traversarea strâmtorii, invocând „rapoarte” potrivit cărora Iranul ar solicita plăți de la petroliere. Potrivit unui articol Financial Times citat de publicație, Iranul ar vrea dreptul de a taxa navele cu 1 dolar pe barilul de petrol transportat, plătibil în criptomonedă. Ulterior, Trump a susținut că Iranul „nu respectă” înțelegerea privind trecerea petrolului prin Hormuz.
Un oficial american a declarat că strâmtoarea este „larg deschisă”, însă a admis că navele nu tranzitează zona din cauza intimidării și a riscului perceput din partea Iranului. Același oficial a spus că SUA iau în calcul măsuri care să încurajeze reluarea traficului maritim.
În paralel, Sultan Al Jaber, șeful Abu Dhabi National Oil Company, a transmis că „Strâmtoarea Hormuz nu este deschisă”, susținând că accesul este „restricționat, condiționat și controlat”, iar trecerea ar depinde de permisiuni și de pârghii politice.
Criza are deja consecințe logistice: sute de petroliere care transportă petrol și alte mărfuri vitale așteaptă să tranziteze Hormuz, potrivit New York Times, citat de axios.com. Operatorii și căpitanii nu ar avea o procedură clară pentru a trece fără a risca un atac iranian.
Organizația Maritimă Internațională estimează că aproape 20.000 de marinari sunt, practic, blocați în Golful Persic pe fondul situației.
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a afirmat într-un mesaj public că Iranul va duce „managementul Strâmtorii Hormuz într-o nouă etapă” în timpul negocierilor cu SUA. Potrivit analizei, acest lucru ar putea include o formă de taxare, cu potențialul de a menține prețurile globale la energie ridicate pe termen nedefinit și de a încălca normele internaționale privind libertatea navigației.
Pe fondul acestor evoluții, petrolul „testează” din nou pragul de 100 de dolari pe baril și rămâne semnificativ peste nivelurile de dinaintea războiului, potrivit publicației.
Un element cheie va fi dacă atacurile continue ale Israelului în Liban vor determina Iranul să mențină Hormuz „efectiv închisă”, ceea ce ar afecta aproximativ 25% din petrolul transportat pe mare la nivel global, potrivit axios.com. În paralel, discuțiile de pace planificate la Islamabad ar putea seta cadrul pentru eventuale condiții de tranzit — însă, deocamdată, traficul rămâne blocat în practică.
Recomandate

Acuzațiile Iranului privind lovirea a șapte petroliere în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de scumpire a petrolului și de noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie, în condițiile în care Washingtonul contestă public informațiile. Potrivit Al Jazeera , Iranul susține că șapte nave au fost avariate într-o singură zi în Strâmtoarea Hormuz, iar Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizează SUA cu extinderea conflictului către bazele americane din regiune. IRGC afirmă că patru dintre nave ar fi fost lovite în timp ce transferau petrol și au luat foc peste noapte, iar alte trei ar fi fost „dezactivate” după ce ar fi lovit mine. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar materialul nu oferă detalii despre eventuale victime sau despre pavilionul navelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca o rută strategică prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea o cincime din livrările mondiale de petrol. În acest context, orice escaladare sau percepție de risc operațional în zonă poate alimenta volatilitatea prețurilor, mai ales când sunt invocate atacuri asupra petroliereor și posibile mine. Iranul susține că deține controlul asupra strâmtorii și atacă în mod regulat nave care încearcă să o tranziteze fără „autorizarea” sa. În paralel, armata SUA escortează tot mai multe nave, iar Iranul ar fi intensificat atacurile ca răspuns, potrivit relatării. SUA contestă acuzațiile și invocă o tentativă de a împinge prețul în sus Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranul „face tot ce poate” pentru a crește prețul petrolului înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA, susținând că Teheranul „inventează” lovituri, mine și alte incidente. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat anonim, a respins afirmațiile Iranului privind minele și a spus că forțele americane au curățat culoarele internaționale de navigație, iar Iranul folosește rachete și drone. Același oficial a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă și că 95% dintre nave reușesc să tranziteze. Riscul de escaladare și implicațiile operaționale IRGC a avertizat că ar putea lovi baze americane din Orientul Mijlociu dacă Washingtonul se implică pentru a ajuta petrolierele să tranziteze alte porțiuni ale strâmtorii. Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Mohamed Vall a spus că există discuții despre o escaladare iminentă și că, potrivit așteptărilor din Iran, SUA ar putea ataca chiar înainte de alegerile din noiembrie. Din perspectiva costurilor interne, corespondenta Al Jazeera de la Casa Albă, Kimberly Halkett, a relatat că sondajele indică faptul că mulți americani vor „ușurare” în privința banilor publici cheltuiți pentru un potențial război, pe fondul frustrării legate de scumpirea combustibililor asociată conflictului. În lipsa unor verificări independente privind incidentele raportate, miza imediată pentru sectorul petrol și gaze rămâne creșterea riscului perceput pe ruta Hormuz și posibilitatea ca tensiunile militare să se traducă în costuri mai mari de transport și asigurare, respectiv presiune suplimentară asupra prețurilor. [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]

Scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unui posibil excedent global de ofertă, se vede în ieftinirea carburanților : motorina ajunge la 1,97 euro/litru sâmbătă, iar benzina la 1,78 euro/litru, potrivit agrarheute . Pentru companii, transportatori și fermieri, mișcarea contează direct în costurile operaționale, într-un moment în care piața pare să fie dominată mai mult de semnalele de ofertă decât de riscurile geopolitice. Brent a urcat ușor vineri la 92,5 dolari/baril (aprox. 425 lei), dar a bifat totuși a treia scădere săptămânală consecutivă. Publicația notează că indiciile privind o ofertă globală abundentă au cântărit mai mult decât îngrijorările legate de posibile noi atacuri ale SUA asupra Iranului. Semnale de ofertă: Hormuz la „nivel record” și discuții pentru creșterea producției Ministrul american al energiei, Chris Wright , a declarat că fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz au atins un nivel record, pe măsură ce oferta din Orientul Mijlociu își revine. În plus, SUA, China și Rusia ar fi convenit joi, într-o întâlnire trilaterală, să majoreze producția și oferta de produse petroliere rafinate. În același registru, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a estimat anterior în cursul săptămânii că, în trimestrul în derulare, piața globală ar putea înregistra un excedent de ofertă de circa 2 milioane de barili/zi. Separat, Goldman Sachs a avertizat asupra riscului unui posibil supraplin de ofertă anul viitor. SUA: stocurile de benzină cresc puternic, presiune pe prețuri Pe piața americană, contractele futures pentru benzină au rămas în jur de 2,50 dolari/galon (aprox. 0,66 dolari/litru; aprox. 3,0 lei/litru), aproape de cel mai scăzut nivel din martie, pe fondul temperării îngrijorărilor privind aprovizionarea. Datele Administrației pentru Informații Energetice (EIA) arată că stocurile interne de benzină ale SUA au crescut cu 5,2 milioane de barili în săptămâna încheiată la 13 noiembrie — cea mai mare creștere săptămânală din 16 ianuarie — ducând nivelul stocurilor la 3% peste media sezonieră. Potrivit sursei, această evoluție a fost susținută de o cerere mai slabă de combustibil și de o utilizare a rafinăriilor menținută aproape de limita capacității. Riscuri care rămân în piață: Ucraina, rafinăriile rusești și securitatea rutelor Deși tabloul de bază este unul de ofertă în creștere, agrarheute amintește că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești rămân un risc pentru piețele de carburanți, iar IEA se așteaptă ca procesarea petrolului în Rusia să rămână puternic restricționată până la finalul anului. În paralel, atacurile asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz pot afecta rutele de aprovizionare cu materii prime. Pentru moment, balanța dintre ofertă și cerere împinge prețurile în jos, însă persistența riscurilor logistice și a celor legate de capacitățile de rafinare poate menține volatilitatea ridicată pe piața carburanților. [...]

Patru petroliere cu motorină rusească nu au mai ajuns în SUA, ci în Brazilia , ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unui acord politic prezentat drept soluție pentru ieftinirea combustibililor, potrivit Digi24 . Transporturile vizau piața americană în baza unei înțelegeri convenite de președintele SUA, Donald Trump , și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Totuși, niciuna dintre cele patru nave trimise de Rusia nu a făcut escală într-un port american, iar încărcăturile au ajuns în Brazilia, conform publicației The Maritime Executive, citată de Meduza . Acordul a fost însoțit de o derogare temporară de la sancțiuni Înțelegerea a fost anunțată la începutul lunii octombrie și prevedea livrări de motorină rusească atât către Statele Unite, cât și către alte piețe internaționale. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat temporar operațiuni care implicau motorină rusească aflată sub regimul sancțiunilor. Administrația Trump a susținut că livrările ar urma să contribuie la reducerea prețurilor la combustibili în SUA, într-un context politic sensibil: acordul a fost comunicat înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului. De ce contează pentru piața combustibililor După alegerile din 3 noiembrie, în care republicanii și-au pierdut majoritatea în ambele camere ale Congresului, au apărut informații că petrolierele nu se îndreptau, de fapt, către porturi americane. Evoluția alimentează criticile deja existente privind utilitatea acordului. Potrivit Digi24, experți au pus sub semnul întrebării impactul real al livrărilor asupra pieței americane, argumentând că volumul de motorină pe care Rusia urma să îl livreze Statelor Unite nu ar fi fost suficient pentru a influența semnificativ prețurile la combustibili. [...]

Mai multe tancuri petroliere au lovit mine marine în Strâmtoarea Hormuz , un incident care amplifică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pe lanțul de transport al țițeiului, potrivit Al Jazeera . Garda Revoluționară a Iranului susține că alte tancuri au lovit mine în timp ce încercau să traverseze strâmtoarea folosind o rută pe care Teheranul o consideră „neautorizată”. În material nu sunt oferite detalii despre numărul exact de nave afectate, operatori sau eventuale victime. În ultima săptămână au fost raportate mai multe explozii ale unor tancuri în această cale navigabilă strategică. Al Jazeera nu precizează cine ar fi plasat minele și nici dacă există o confirmare independentă a acuzațiilor sau a circumstanțelor incidentelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru transportul maritim de petrol, iar repetarea incidentelor crește riscul operațional pentru armatori și încărcători: rute ocolitoare, întârzieri, măsuri suplimentare de securitate și, implicit, costuri mai mari de transport și asigurare. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea impactului imediat asupra fluxurilor de țiței rămâne neclară. [...]

Iranul încearcă să evite raționalizările de iarnă prin stimulente financiare pentru reducerea consumului de gaze , pe fondul unei penurii agravate de avariile din infrastructură și de presiunea geopolitică, potrivit HotNews . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a cerut populației să diminueze consumul de gaze cu „cel puțin 10%” odată cu apropierea sezonului rece, argumentând că este nevoie de o „mobilizare națională” pentru a reduce presiunile asupra aprovizionării. Miza este ridicată într-o țară unde temperaturile coboară frecvent sub 0°C iarna, mai ales în nord. Pentru a obține rapid efecte, autoritățile promit o compensație directă pentru economisire, indiferent de cantitate. „Oricine economiseşte combustibil, indiferent de cantitate, va primi imediat suma corespunzătoare în contul său bancar.” Deficit estimat și infrastructură afectată de război Iranul se confruntă de mult timp cu o penurie de gaze naturale, esențiale pentru încălzire, situație descrisă ca fiind accentuată de războiul declanșat la sfârșitul lunii februarie, în urma unui atac israeliano-american. Guvernul iranian susține că instalațiile de gaze, în special din sudul țării, au fost lovite de atacuri aeriene americane care au scos din funcțiune rafinării. În acest context, prim-vicepreședintele Mohammad Reza Aref a indicat la începutul lunii octombrie că autoritățile anticipează un deficit zilnic de gaze de 100 până la 250 de milioane de metri cubi în sezonul rece, potrivit agenției oficiale IRNA. Context geopolitic: Ormuz și presiunea economică Deși un armistițiu din aprilie a oprit aproape 40 de zile de bombardamente intense, iar în iunie a fost semnat un memorandum pentru încheierea conflictului, documentul a eșuat în iulie, iar negocierile sunt în impas. În paralel, conflictul s-a mutat în jurul Strâmtorii Ormuz , pe care Iranul afirmă că o controlează. Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene și susțin că urmăresc creșterea presiunii economice asupra Iranului, deja afectat de sancțiuni internaționale de decenii. (Context suplimentar: HotNews .) [...]