Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România și-a dublat importurile de gaze naturale în ianuarie 2026, pe fondul unei producții interne ușor mai mici față de aceeași lună din 2025.
În ianuarie 2026, importurile au urcat cu 116,3% față de ianuarie 2025, adică un plus de 183.400 tone echivalent petrol (tep), până la 341.100 tep, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), preluate de Agerpres, menționează publicația.
În același timp, producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 654.400 tep, în scădere cu 7.300 tep față de prima lună din 2025, ceea ce înseamnă un minus de 1,1%.
Pentru următorii ani, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției interne până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, pentru 2026 este indicată o producție de 7,907 milioane tep (plus 1,5%), iar pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai accentuată către 2027 (minus 6%), pe măsură ce ar intra în exploatare noi capacități de producție, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările sunt de 2,150 milioane tep în 2026 (minus 2,7%) și 2,022 milioane tep în 2027 (minus 6%).
Recomandate
Germania riscă să împingă în sus prețurile gazelor în UE dacă intră în iarnă cu rezerve mult sub ținte, pe fondul unui pariu politic că piața va umple depozitele fără intervenția statului, relatează Politico . Miza nu este doar internă: un deficit în cea mai mare economie europeană se poate transmite rapid în țările vecine și în cotațiile din întreg blocul. La nivelul UE, rezervele de gaze sunt „periculos de scăzute”, iar riscul este amplificat de continuarea războiului din Iran și de eventuale episoade de frig care ar crește cererea de încălzire în iarnă. În acest context, Germania este descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate” a Uniunii, deoarece un gol de aprovizionare acolo ar putea ridica prețurile în toată Europa. Rezerve la minime istorice și ținte UE greu de atins După invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE au fost obligate să atingă un nivel de 90% al capacității de stocare până la iarnă, pentru a evita penurii. Ulterior, după izbucnirea războiului din Iran, UE a redus ținta la 80%, pentru a limita cumpărările panicarde. În mod obișnuit, traderii și utilitățile cumpără gaze vara (când sunt mai ieftine), le stochează și le vând iarna. Potrivit analizei, acest mecanism a fost perturbat: prețurile mai mari din timpul verii, pe fondul războiului din Iran și al efectelor schimbărilor climatice, au slăbit stimulentele comerciale. În ansamblul UE, rezervele sunt la aproximativ 58% din capacitate, cu 16 puncte procentuale sub media istorică pe cinci ani și la cel mai redus nivel din 2011. În Germania, situația este și mai tensionată: rezervele erau la 47% din capacitatea națională în august, „cel mai mic nivel de umplere de când există date”, iar depozitele germane reprezintă peste 20% din capacitatea de stocare a UE. Berlinul refuză intervenția, de teama unei scumpiri imediate Pe fondul presiunilor tot mai mari, apar apeluri ca Berlinul să intervină direct și să oblige companiile energetice controlate de stat să cumpere gaze „la orice preț”, abandonând doctrina de piață liberă. Guvernul german refuză însă, deși nu își îndeplinește țintele UE și se confruntă cu riscul unor penurii fizice „încă din noiembrie”, potrivit materialului. Ministerul Energiei din Germania susține că umplerea depozitelor rămâne responsabilitatea companiilor și traderilor și avertizează că o umplere condusă de guvern ar strânge și mai mult piața și ar împinge prețurile în sus, ceea ce ar putea înrăutăți situația de aprovizionare în lunile următoare. De ce contează pentru piață: volatilitate mai mare și risc de „efect de contagiune” Analiza leagă presiunea pe prețuri de tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz , menționând că indicatorul de referință al gazelor în Europa este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni ale războiului din Iran. În paralel, expunerea Europei la volatilitate a crescut prin înlocuirea contractelor pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate global, unde cargourile se duc către cel mai mare ofertant. În material sunt menționate și pierderea unor livrări-cheie din Qatar, respectiv creșterea cererii în Asia, ca factori care pot înăspri competiția pentru volume. Comisia Europeană afirmă că blocul nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în iarnă, însă o analiză a firmei Rapidan (citată de Politico ) estimează că rezervele ar putea urca doar la 65% din capacitatea totală până în noiembrie și că atingerea țintei UE nu ar fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”. Ce urmează: iarna va testa strategia „piața rezolvă” Potrivit lui Laurent Ruseckas, analist senior la S&P Global, dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi forțați să cumpere suplimentar în ultimul moment, ceea ce ar împinge prețurile în sus, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, o intervenție timpurie ar putea scumpi gazul „prematur” dacă iarna se dovedește blândă. Riscul nu este doar de preț, ci și de disponibilitate fizică. Sebastian Heinermann, directorul asociației germane de stocare a gazelor INES, avertizează că până și umplerea la 76% (nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge) ar putea să nu acopere necesarul într-o iarnă „excepțional de rece”, cu potențiale efecte în lanț asupra țărilor către care Germania are obligații de asistență de urgență, inclusiv Austria, Elveția, Italia și Danemarca. Berlinul a prezentat planuri pentru un nou stoc de urgență, dar acesta ar urma să acopere doar 10% din capacitatea de gaze a țării și să înceapă oficial abia vara viitoare. În același timp, alte state au trecut la măsuri directe: Olanda a alocat 1,2 miliarde de euro (aprox. 6,1 miliarde lei) companiei de stat EBN pentru a accelera reumplerea rezervelor. În Germania, mesajele din industrie rămân mixte: SEFE spune că ținta de 70% rămâne realizabilă fără intervenție și indică faptul că 78% din capacitatea de stocare este deja rezervată (fără a garanta volumele efectiv injectate), în timp ce Uniper avertizează că devine „din ce în ce mai dificil” să fie atinse nivelurile-țintă înainte de iarnă, în ritmul actual. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
România riscă să intre fără coordonare într-o criză a petrolului , în lipsa unui mecanism permanent de decizie și intervenție care să gestioneze simultan partea energetică și cea logistică, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă , Dumitru Chisăliță , într-o analiză citată de Agerpres . Potrivit acestuia, România ar avea nevoie de un „comandament energetic și logistic permanent” – un Dispecerat Național de Securitate Energetică – în locul reacțiilor punctuale, de tip „ședință după fiecare atac”, pentru a nu fi luată pe nepregătite de o posibilă „furtună petrolieră”. Articolul integral al analizei nu este disponibil public, fiind accesibil doar abonaților Agerpres, astfel că detaliile privind scenariile avute în vedere sau măsurile concrete propuse nu pot fi verificate din informația publică oferită de agenție. [...]
Ucraina a oprit atacurile cu drone asupra petrolierelor din Novorossiisk după o solicitare a SUA , pe fondul temerilor Washingtonului că loviturile din Marea Neagră pot destabiliza piața petrolului și pot afecta inclusiv companii americane, potrivit Economedia . Miza este portul rusesc Novorossiisk, folosit și pentru exporturi de țiței din Kazahstan către un terminal al Caspian Pipeline Consortium (CPC). Conform informațiilor transmise de Agerpres și relatate de Economedia, solicitarea ar fi venit luna trecută din partea vicepreședintelui SUA, JD Vance , în contextul îngrijorărilor că atacarea petrolierelor care transportă țiței kazah lovește fluxuri comerciale care implică și companii occidentale. Ce ar fi acceptat Kievul și în ce condiții Ucraina ar fi fost de acord să nu atace infrastructura CPC sau navele non-rusești, însă cu două condiții: navele să nu fie vizate de sancțiuni ucrainene și să nu transporte petrol sau mărfuri rusești. Casa Albă, Departamentul de Stat și biroul lui Vance nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta, iar agenția a precizat că nu a putut verifica imediat informația. Impactul asupra exporturilor și producției: semnal pentru piața petrolului Atacurile cu drone din Marea Neagră au redus cu până la o cincime volumul de petrol încărcat prin terminalul CPC în luna iulie, potrivit a patru surse informate citate în material, într-un context în care războiul afectează vânzările Kazahstanului și ale marilor companii petroliere occidentale. Tot în iulie, Kazahstanul — dependent de ruta CPC pentru exporturile de țiței — ar fi înregistrat o scădere de 14% a producției de petrol față de iunie, potrivit acelorași surse. În Kazahstan operează, între altele, Chevron și Exxon Mobil. Un oficial american a confirmat pentru Reuters că administrația SUA a avertizat Ucraina să înceteze atacurile asupra navelor non-rusești din Marea Neagră. În paralel, Kievul susține că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești urmărește să reducă resursele cu care Rusia își finanțează armata. [...]
Guvernul Groenlandei avertizează că forajele petroliere nu pot începe fără aprobări , după ce echipamente pentru pregătirea operațiunilor au fost deja aduse la țărm pe coasta de est a insulei, potrivit Economica . Miza este una de reglementare: autoritățile locale spun că nu au acordat nicio aprobare pentru debarcarea echipamentului și cer ca pașii logistici viitori să fie comunicați și aprobați înainte de implementare. Într-un comunicat, guvernul a transmis un „avertisment ferm” și a precizat că „toate aspectele logistice viitoare trebuie comunicate și aprobate de autoritatea pentru resurse minerale, înainte de a fi puse în aplicare”. Ce vrea să facă Greenland Energy și de ce contează Greenland Energy, o companie din Texas înființată anul trecut, susține că sub regiunea Jameson Land „s-ar putea afla” țiței în valoare de 1 trilion de dolari. Compania a anunțat planuri de a cheltui 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) pentru forarea a două sonde, pentru a verifica ipoteza, însă proiectul depinde de aprobările guvernului local. Contextul complică suplimentar situația: Groenlanda a încetat să mai elibereze noi licențe petroliere în 2021, invocând motive de mediu. Totuși, compania britanică 80 Mile obținuse anterior drepturi de explorare în Jameson Land, iar documente corporative indică faptul că Greenland Energy ar urma să preia o participație majoritară în proiect în schimbul finanțării explorării — dar „are încă nevoie de permisiunea Guvernului pentru a continua”. Echipamente deja la țărm, aprobări încă în lucru După ce un reprezentant al companiei ar fi afirmat eronat, într-o întâlnire cu comunitatea locală din iunie, că există permisiunea de a debarca echipamente, președintele Greenland Energy, Larry Swets, a pus situația pe seama unei comunicări care „a creat confuzie”, pe fondul entuziasmului pentru proiect. Ulterior, locuitorii au observat un remorcher care a adus o barjă la țărm și a descărcat „o duzină de containere”. Guvernul groenlandez a precizat că scopul a fost aducerea echipamentului la Nunap Qeqqa (Jameson Land) în legătură cu forajele de explorare planificate. Publicația daneză de investigații Danwatch a relatat, citând șeful companiei de transport maritim, că livrarea era destinată Greenland Energy. Calendarul anunțat și dilema politică pentru autorități Greenland Energy nu a răspuns întrebărilor adresate de The Guardian, însă într-o scrisoare către acționari a susținut că discuțiile recente cu autoritățile de reglementare din Groenlanda au fost „constructive” și că firma este „încurajată” de progresul privind aprobările rămase. Compania a mai spus că, după aceste discuții, ar urma să foreze inițial un singur puț. În același timp, liderii Groenlandei se confruntă cu o decizie sensibilă: ar putea aproba forajul chiar dacă sondele planificate par să fie într-o zonă de conservare protejată de Convenția Ramsar (tratat internațional pentru protecția zonelor umede) sau ar putea refuza, riscând — potrivit temerilor exprimate în material — să ofere un pretext pentru escaladarea presiunilor politice dinspre SUA. Guvernul groenlandez a mai indicat că „nu ar fi proporțional” să ceară îndepărtarea echipamentului deja debarcat și că o cerere de autorizare este încă în procesare. Un reprezentant al Greenland Energy a spus că o navă cu 300 de containere cu echipamente de foraj ar urma să plece din Canada pe 12 septembrie, iar forajele ar urma să înceapă în octombrie. Separat, Jeff Landry, guvernatorul statului Louisiana și trimis al lui Trump în Groenlanda, a afirmat că Groenlanda ar putea începe extracția de petrol anul viitor. [...]
Reluarea exporturilor de țiței prin CPC rămâne un subiect de securitate energetică pentru România , în condițiile în care peste jumătate din țițeiul importat de România tranzitează această rută, iar discuțiile diplomatice vizează inclusiv protejarea infrastructurii critice, potrivit Mediafax . Ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi o convorbire telefonică cu omologul său din Kazahstan, Yermek Kosherbayev, în care a fost discutată reluarea exporturilor de țiței prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), pe fondul „incidentelor recente cu drone din Marea Neagră”, conform mesajului publicat de Țoiu pe platforma X. Țoiu a transmis „aprecierea” Bucureștiului pentru reluarea exporturilor prin CPC, pe care a descris-o drept o mișcare „strategică” pentru stabilitatea piețelor globale de energie și petrol și pentru funcționarea lanțurilor de aprovizionare. Ce urmărește România: navigație sigură și protecția infrastructurii În cadrul discuției, România și-a reafirmat angajamentul pentru menținerea unui mediu maritim sigur și pentru garantarea libertății de navigație, potrivit aceleiași surse. Totodată, ministra a reiterat disponibilitatea României de a consolida dialogul și coordonarea cu Kazahstanul în domeniul securității energetice și al protejării infrastructurii energetice critice. Context: reluarea exporturilor după întreruperi legate de războiul din Ucraina Discuția are loc după o perioadă în care terminalul CPC a fost închis în contextul războiului din Ucraina, Rusia acuzând Ucraina pentru atacuri. Mediafax notează că, pe 27 iulie, Kazahstanul a reluat exporturile de petrol prin terminalul maritim al CPC din portul rusesc Novorossiisk . În plan bilateral, Țoiu a mai spus că dialogul constant dintre cele două țări va marca, în iulie anul viitor, 35 de ani de relații diplomatice și a menționat intenția ambelor părți de a menține contactele la nivel înalt, inclusiv printr-o posibilă vizită de lucru în România a omologului kazah „în cursul acestui an”. [...]
