Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
România și-a dublat importurile de gaze naturale în ianuarie 2026, pe fondul unei producții interne ușor mai mici față de aceeași lună din 2025.
În ianuarie 2026, importurile au urcat cu 116,3% față de ianuarie 2025, adică un plus de 183.400 tone echivalent petrol (tep), până la 341.100 tep, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), preluate de Agerpres, menționează publicația.
În același timp, producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 654.400 tep, în scădere cu 7.300 tep față de prima lună din 2025, ceea ce înseamnă un minus de 1,1%.
Pentru următorii ani, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției interne până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, pentru 2026 este indicată o producție de 7,907 milioane tep (plus 1,5%), iar pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai accentuată către 2027 (minus 6%), pe măsură ce ar intra în exploatare noi capacități de producție, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările sunt de 2,150 milioane tep în 2026 (minus 2,7%) și 2,022 milioane tep în 2027 (minus 6%).
Recomandate
Producția de țiței a României a scăzut cu 8,9% în ianuarie 2026 , iar importurile au coborât cu 13,2% față de aceeași lună din 2025, relatează Economica.net . În intervalul analizat, importurile de țiței au totalizat 728.900 tep (tonă echivalent petrol, unitate standard folosită pentru compararea diferitelor forme de energie), cu 110.900 tep mai puțin decât în ianuarie 2025, ceea ce corespunde unei scăderi de 13,2%. În perspectivă, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează o reducere a producției de țiței până în 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%, reiese din Prognoza echilibrului energetic citată de publicație. Pentru 2026, CNSP estimează o producție de 2,68 milioane tep (minus 2,2% față de anul anterior), iar pentru 2027 de 2,63 milioane tep (minus 1,9%). CNSP pune scăderea pe seama declinului natural al zăcămintelor și a menținerii unităților existente de producție. În același timp, importul de țiței este preconizat în creștere cu 7,4% în 2026, până la 7,52 milioane tep, și cu 7,8% în 2027. [...]
Iranul susține că nu mai are petrol „blocat pe mare” de vândut , după ce administrația Trump a acordat o licență temporară care ar permite Teheranului să comercializeze țițeiul aflat deja în stoc pe petroliere, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Reacția a venit de la Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, care a ironizat public inițiativa Washingtonului. Mesajul sugerează fie că stocurile despre care vorbesc americanii nu ar mai exista, fie că Teheranul contestă premisele măsurii. „Ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian blocat în prezent pe mare? Ne pare rău – stocul este epuizat”, a scris în această dimineață pe X Mohammad Bagher Ghalibaf. Pe fond, măsura anunțată de SUA vizează o relaxare limitată a sancțiunilor, într-un context în care petrolul iranian a fost sancționat cu intermitențe timp de decenii, iar administrația Trump a blocat vânzările de țiței ale Iranului după retragerea SUA din acordul nuclear în 2018. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat vineri că, prin „deblocarea temporară” a cantității deja existente, SUA ar putea aduce rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piețele internaționale. Bessent nu a indicat însă durata acestei ferestre, menționând ca reper o relaxare temporară similară aplicată recent petrolului rusesc deja încărcat pe nave, permisă până la începutul lunii aprilie. [...]
Iranul amenință cu atacuri asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu după ce Donald Trump a dat un ultimatum de 48 de ore privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Sky News. Pe fondul escaladării, Teheranul a avertizat că prețurile globale ale petrolului ar putea rămâne ridicate pe termen lung dacă infrastructura energetică esențială a Iranului este atacată. În același timp, oficialii iranieni au transmis că ar viza „imediat” instalații energetice și petroliere din regiune în cazul unor lovituri asupra centralelor electrice iraniene. „Imediat după ce centralele electrice și infrastructura din țara noastră vor fi vizate, infrastructura critică, infrastructura energetică și instalațiile petroliere din întreaga regiune vor fi considerate ținte legitime și vor fi distruse într-un mod ireversibil, iar prețul petrolului va rămâne ridicat pentru o perioadă îndelungată.” Mesajul a fost publicat pe rețelele sociale de președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , în contextul ultimatumului anunțat de Trump „aseară”, conform căruia, dacă Iranul nu „redeschide complet” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, SUA „vor lovi și vor distruge complet centralele sale electrice”. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de țiței și produse petroliere, iar orice blocaj sau amenințare credibilă la adresa traficului se reflectă rapid în cotații. În acest caz, prețurile globale ale petrolului „au crescut puternic” după ce Iranul a blocat efectiv traficul maritim prin strâmtoare, mai notează sursa citată. [...]
Iran susține că Strâmtoarea Hormuz rămâne deschisă, cu excepția navelor „legate de inamici” , potrivit Reuters , care citează presa iraniană. Declarația îi aparține lui Ali Mousavi, reprezentantul Iranului la agenția maritimă a ONU și, totodată, ambasador al Teheranului în Regatul Unit. Afirmațiile au fost preluate dintr-un interviu publicat vineri de agenția chineză Xinhua, înainte ca președintele SUA, Donald Trump, să amenințe că va viza centrale electrice iraniene dacă strâmtoarea nu va fi „complet deschisă” în 48 de ore, relatează Reuters. În contextul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, riscul unor atacuri iraniene a redus traficul prin Strâmtoarea Hormuz, un culoar îngust prin care trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). Situația alimentează temeri privind un șoc energetic la nivel global. Mousavi a mai spus că Teheranul va continua să coopereze cu Organizația Maritimă Internațională (IMO) pentru îmbunătățirea siguranței maritime și protejarea navigatorilor în Golf. El a adăugat că navele care nu aparțin „inamicului” ar putea tranzita strâmtoarea prin coordonarea aranjamentelor de securitate și siguranță cu autoritățile iraniene. „Diplomația rămâne prioritatea Iranului. Totuși, o încetare completă a agresiunii, precum și încrederea și siguranța reciprocă sunt mai importante”, a declarat Mousavi, atribuind „rădăcina situației actuale din Strâmtoarea Hormuz” atacurilor israeliene și americane asupra Iranului, potrivit Reuters. [...]
Livrările de gaze din Iran către Irak au fost reluate la un nivel de 5 milioane de metri cubi pe zi, după întreruperea provocată de atacul asupra zăcământului South Pars, potrivit Reuters , care citează Ministerul irakian al Electricității prin agenția de presă de stat. Fluxurile fuseseră oprite după ce Israel a atacat miercuri principalul zăcământ de gaze al Iranului, South Pars. Reluarea vine în contextul escaladării conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, menționat în relatarea Reuters. Volumul actual, de 5 milioane de metri cubi pe zi, este mult sub nivelul contractual de 50 de milioane de metri cubi pe zi. Oficiali irakieni au spus că livrările ar urma să crească treptat, însă nu au indicat un calendar și nici nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor la instalațiile iraniene. După reluarea livrărilor, rețeaua națională a Irakului a înregistrat „stabilitate” a producției la 14.000 de megawați, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Electricității, Ahmed Moussa, citat de agenția de presă de stat. Pentru Irak, revenirea parțială a gazului importat contează direct pentru alimentarea centralelor și pentru reducerea riscului de scădere a producției de electricitate. [...]
Conflictul din Iran intră în a patra săptămână fără un sfârșit clar în vedere , potrivit NPR . Președintele Trump a declarat recent că administrația sa ia în considerare „reducerea” eforturilor militare în regiune. În același timp, armata israeliană continuă să lovească ținte din Teheran, iar atacurile cu rachete și drone iraniene au scăzut cu 90% față de începutul conflictului, conform Departamentului de Apărare al SUA. Situația petrolului iranian Administrația Trump a anunțat ridicarea temporară a sancțiunilor asupra unor cantități de petrol iranian, o decizie menită să atenueze una dintre cele mai grave perturbări ale pieței mondiale de petrol. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că această măsură ar putea adăuga rapid aproximativ 140 de milioane de barili pe piața globală, care consumă aproximativ 100 de milioane de barili pe zi. Ridicarea sancțiunilor este valabilă până pe 19 aprilie 2026. „Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran”, a scris Trump pe Truth Social. Impact asupra traficului maritim Conform Organizației Maritime Internaționale, peste 3.000 de nave sunt blocate în Orientul Mijlociu, transformând Golful Persic într-o parcare masivă pentru navele care așteaptă o soluție la blocajul aproape total al traficului prin Strâmtoarea Hormuz. Această situație a dus la o creștere de aproximativ 45% a prețurilor petrolului de la începutul războiului, prețul barilului de petrol brut depășind acum 110 dolari. Mobilizarea forțelor americane Un nou grup de pușcași marini americani este pe drum spre Golful Persic. Grupul USS Boxer, care include trei nave și mii de pușcași marini din Unitatea Expediționară Marină a 11-a, a plecat din California și va ajunge în regiune în aproximativ trei săptămâni. De asemenea, grupul USS Tripoli, cu peste 2.000 de pușcași marini, este așteptat să sosească din Japonia. Tensiuni în Siria Israelul a efectuat lovituri asupra unui centru de comandă și a unor depozite de arme din Siria, acțiuni pe care Turcia le-a numit o „escaladare periculoasă”. Israelul susține că acționează pentru a proteja minoritatea druză din sudul Siriei de guvernul sirian. Turcia, care a finanțat grupuri de miliții în Siria, a criticat aceste atacuri. Conflictul continuă să aibă implicații semnificative asupra piețelor de energie și asupra stabilității regionale, iar evoluțiile viitoare vor depinde de deciziile politice și militare ale actorilor implicați. [...]
