Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

România și-a dublat importurile de gaze naturale în ianuarie 2026, pe fondul unei producții interne ușor mai mici față de aceeași lună din 2025.
În ianuarie 2026, importurile au urcat cu 116,3% față de ianuarie 2025, adică un plus de 183.400 tone echivalent petrol (tep), până la 341.100 tep, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), preluate de Agerpres, menționează publicația.
În același timp, producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 654.400 tep, în scădere cu 7.300 tep față de prima lună din 2025, ceea ce înseamnă un minus de 1,1%.
Pentru următorii ani, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere a producției interne până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. În „Prognoza echilibrului energetic”, pentru 2026 este indicată o producție de 7,907 milioane tep (plus 1,5%), iar pentru 2027 de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
Pe partea de importuri, CNSP anticipează o tendință de reducere, mai accentuată către 2027 (minus 6%), pe măsură ce ar intra în exploatare noi capacități de producție, dar luând în calcul și menținerea tranzitului către piețe externe. Estimările sunt de 2,150 milioane tep în 2026 (minus 2,7%) și 2,022 milioane tep în 2027 (minus 6%).
Recomandate

Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]

OMV își pregătește strategia de vânzare pentru gazele din Neptun Deep , împărțind volumele între România și export , cu obiectivul declarat de a maximiza randamentul comercial al proiectului, potrivit Economedia . Mesajul vine de la Emma Delaney , numită recent CEO al grupului OMV, în contextul în care primele livrări sunt așteptate în 2027. Delaney a spus că „o parte” din gaz va fi destinată pieței interne, iar „restul volumelor” va merge către alte piețe europene, fără să detalieze proporțiile. Șefa OMV a refuzat să ofere informații despre contracte și prețuri, invocând motive comerciale. „O parte din acest gaz va fi destinată pieței interne din România, unde avem un istoric solid de livrări, iar restul volumelor va merge către alte piețe europene.” Ce înseamnă pentru piață: prețurile și contractele rămân, deocamdată, opace Din declarațiile conducerii OMV reiese că structura de preț va depinde de „mixul contractelor”, de durata și de termenii acestora. Pentru exporturile către Europa, baza ar urma să fie piețele europene, în timp ce unele contracte din România ar putea reflecta cerințe specifice pieței locale. În acest moment, compania nu a comunicat o structură detaliată a contractelor și nici un preț unic pentru toate volumele din Neptun Deep. Delaney a punctat însă că ipoteza de preț anunțată anterior rămâne neschimbată: „Nu există nicio schimbare în ipoteza de 25 de euro/MWh, asumată și comunicată în 2025.” Ca reper, Economedia notează că prețul mediu realizat de grupul OMV la gaze a fost de 49 de euro/MWh în trimestrul al treilea. Calendar și mize financiare: primele gaze în 2027, proiect aproape 90% finalizat Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este „aproape 90% finalizat”, conform informațiilor prezentate de companie. Platforma offshore a fost instalată, conducta de transport către țărm a fost montată, iar forajul continuă la ultimele două dintre cele zece sonde. Următorii pași includ conectarea instalațiilor submarine, testarea și punerea în funcțiune, plus verificările necesare înainte de începerea producției. Primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția de platou ar urma să fie atinsă până la finalul trimestrului al treilea din 2027. Investiția totală este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). La capacitatea maximă, proiectul ar urma să producă circa 140.000 de barili echivalent petrol pe zi timp de aproape zece ani, din care aproximativ 70.000 de barili echivalent petrol pe zi ar reveni OMV Petrom (50% din proiect), operatorul Neptun Deep. OMV estimează că, la nivelul de platou, proiectul ar putea contribui cu aproximativ 500 de milioane de euro anual (aprox. 2,5 miliarde lei) la rezultatul operațional curent al grupului. [...]

Ucraina intră în iarnă cu stocuri de gaze la maximul ultimilor șase ani , un buffer operațional care reduce riscul de penurie în sezonul rece și menține deschisă opțiunea ca depozitele ucrainene să fie folosite și pentru aprovizionarea mai rapidă a Europei de Est, în pofida intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit news.ro . Ucraina a acumulat 16 miliarde de metri cubi de gaze naturale în depozitele subterane, cel mai ridicat nivel din 2020, a declarat Sergii Fedorenko, director general interimar al companiei de stat Naftogaz , într-un interviu acordat Reuters. Atacuri mai dese, dar stocuri mai mari Fedorenko a spus că instalațiile Naftogaz au fost atacate de peste 400 de ori de la începutul anului, de două ori mai mult decât în 2025. Țintele au inclus unități de producție, procesare și transport al petrolului și gazelor, precum și centrale termice din regiunile apropiate frontului. „Anul acesta, majoritatea instalațiilor noastre au fost atacate. Ne consolidăm apărarea și măsurile de protecție.” În sezonul precedent de încălzire, Ucraina a intrat cu rezerve sub 14 miliarde de metri cubi, iar guvernul estimează că sunt necesare cel puțin 13,2 miliarde de metri cubi pentru traversarea iernii. Cerere internă în scădere și importuri în avans Creșterea rezervelor a fost susținută și de reducerea consumului industrial, după ce bombardamentele rusești au dus la închiderea unor fabrici. Naftogaz estimează că cererea de gaze va coborî la aproximativ 20 de miliarde de metri cubi în 2026, de la 21 de miliarde în anul precedent. Ucraina rămâne importator net de gaze și nu mai cumpără direct gaze rusești din 2015, aprovizionându-se în principal prin Polonia, Slovacia și Ungaria. Potrivit lui Fedorenko, temperaturile extrem de scăzute și atacurile rusești au obligat Naftogaz să importe o cantitate record de 7,8 miliarde de metri cubi de gaze în 2025 și în primul trimestru din 2026. Pentru actualul sezon rece, compania a început achizițiile mai devreme și a contractat deja peste un miliard de metri cubi de gaze, dintre care 25% sub formă de gaze naturale lichefiate (GNL) , cu livrări programate pentru perioada decembrie–martie. Miza pentru Europa: capacitate mare de înmagazinare și tarife mici Ucraina are capacități de înmagazinare subterană de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi, cele mai mari din Europa, iar Kievul a propus Uniunii Europene să utilizeze o treime din această capacitate pentru stocarea propriilor rezerve. Fedorenko a mai afirmat că depozitele, situate la adâncimi de peste un kilometru, oferă protecție împotriva atacurilor și permit livrarea rapidă a gazelor către consumatori, în special către statele din Europa de Est, adăugând că tarifele de înmagazinare practicate de Ucraina sunt în prezent cele mai mici din Europa. [...]

Scufundarea navei cu gaze care mergea spre Midia ridică riscuri operaționale pe ruta Marea Neagră , într-un context de securitate tensionat în zonă, potrivit Digi24 . Transportatorul de gaze GAS HUSKY, sub pavilion liberian, s-a scufundat în Marea Neagră, la aproximativ 50 de mile marine (aprox. 93 km) est de orașul bulgar Byala, în timp ce naviga din Alexandria către portul românesc Midia. Ministerul Apărării de la Sofia a anunțat declanșarea unei operațiuni de căutare și salvare pentru echipajul de 19 membri. Ulterior, Digi24 a relatat că întregul echipaj a fost salvat, iar elicopterele militare urmau să îi transporte pe marinari la baza aeriană Ceaika din Varna. Informațiile privind finalizarea evacuării și starea de sănătate a marinarilor rămân însă incomplete: autoritățile bulgare „nu au confirmat încă oficial” că operațiunea s-a încheiat cu succes, iar date despre condiția medicală a echipajului nu au fost publicate. Conform Autorității Navale Române, citată de Novinite , toți cei 19 membri ai echipajului sunt cetățeni filipinezi. Cum s-a derulat intervenția Baliza de urgență a navei a fost activată la ora 08:02, transmițând un semnal de primejdie care indica scufundarea, după ce nava a dispărut de pe radar la scurt timp după miezul nopții. Pentru sprijin aerian, Forțele Aeriene Bulgare au mobilizat: un avion Su-25, care a decolat de la Balcic la 10:25 pentru recunoaștere aeriană; un elicopter Cougar, trimis după ce a fost observată o plută de salvare cu persoane; un al doilea avion Su-25, ridicat de la sol la scurt timp după ora 11:00. Desfășurarea a fost făcută în baza unui ordin al șefului Apărării, ca răspuns la o solicitare de sprijin din partea Direcției Generale de Activități de Salvare de Urgență din cadrul Agenției Executive pentru Administrația Maritimă. De ce contează pentru transporturile către Midia Incidentul lovește direct o rută de aprovizionare către portul Midia și pune în prim-plan vulnerabilitatea operațională a transporturilor maritime din Marea Neagră, unde riscurile de navigație și cele de securitate sunt în creștere. În același timp, Digi24 notează că nava GAS HUSKY a fost localizată ultima dată la 14,5 mile marine (aprox. 27 km) de locul unde nava de marfă BETUL 8 s-a răsturnat în ziua precedentă; membrii echipajului acelei nave au declarat jurnaliștilor că ar fi fost lovită de două drone maritime. În cazul GAS HUSKY, materialul nu indică o cauză a scufundării. [...]

Mai multe tancuri petroliere au lovit mine marine în Strâmtoarea Hormuz , un incident care amplifică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pe lanțul de transport al țițeiului, potrivit Al Jazeera . Garda Revoluționară a Iranului susține că alte tancuri au lovit mine în timp ce încercau să traverseze strâmtoarea folosind o rută pe care Teheranul o consideră „neautorizată”. În material nu sunt oferite detalii despre numărul exact de nave afectate, operatori sau eventuale victime. În ultima săptămână au fost raportate mai multe explozii ale unor tancuri în această cale navigabilă strategică. Al Jazeera nu precizează cine ar fi plasat minele și nici dacă există o confirmare independentă a acuzațiilor sau a circumstanțelor incidentelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru transportul maritim de petrol, iar repetarea incidentelor crește riscul operațional pentru armatori și încărcători: rute ocolitoare, întârzieri, măsuri suplimentare de securitate și, implicit, costuri mai mari de transport și asigurare. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea impactului imediat asupra fluxurilor de țiței rămâne neclară. [...]

Revenirea surplusului de petrol pe piața mondială este din nou pe radar, după ce producția Rusiei a crescut, pe fondul unui acord Trump–Putin care vizează motorina, potrivit Profit . Pentru piață, semnalul cheie este cel transmis de Agenția Internațională a Energiei (AIE) : oferta ar urma să depășească din nou cererea, ceea ce pune presiune pe cotații și pe marjele din lanțul de rafinare. Creșterea producției ruse este legată de înțelegerea politică menționată în material, care ar fi vizat motorina. În practică, orice relaxare – fie și punctuală – pe fluxurile de produse petroliere poate schimba rapid echilibrul regional și global, mai ales într-o piață în care Rusia rămâne un furnizor major. Ce spune AIE și de ce contează pentru prețuri AIE indică revenirea unui surplus pe piața mondială, un context care, în mod obișnuit, se traduce printr-o competiție mai dură între exportatori și printr-o sensibilitate mai mare a prețurilor la șocuri de cerere. Pentru companii, un surplus înseamnă, de regulă, presiune pe veniturile din upstream (producție) și repoziționări în downstream (rafinare și distribuție), în funcție de evoluția marjelor la produse precum motorina. La ce să se uite companiile și consumatorii Dacă surplusul anticipat de AIE se materializează, efectele urmărite de piață sunt, în principal: direcția cotațiilor internaționale la țiței și produse petroliere; evoluția marjelor de rafinare, în special pe segmentul motorinei; reacțiile producătorilor (inclusiv eventuale ajustări de ofertă) pentru a limita scăderea prețurilor. Materialul nu oferă detalii cantitative despre amplitudinea creșterii producției sau despre dimensiunea surplusului estimat; rămâne de urmărit cum vor fi reflectate aceste semnale în următoarele actualizări ale AIE și în deciziile marilor producători. [...]