Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$805.23+2.98%INDA$48.02+0.70%NG/USD$2.90+1.22%CL1$99.80-1.51%XBR/USD$99.70-1.38%WTI/USD$95.40-1.83%Kremlinul testează o reluare a gazului rusesc spre Germania printr-un canal politic fără putere de decizie, potrivit Antena 3, care citează Reuters. Pregătirile vizează o întâlnire anul viitor între principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă dreapta AfD, cu tema reluării livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei.
Discuțiile pentru o reuniune programată chiar în martie ar evidenția relațiile strânse dintre Moscova și AfD, partid care, deși nu este la guvernare, se bucură de cea mai mare popularitate în rândul alegătorilor germani, conform aceleiași relatări. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev (consilier apropiat al lui Putin și șef al fondului suveran de investiții al Rusiei) și copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla.
Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, Rusia furniza Germaniei peste o treime din importurile de țiței și mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale, potrivit informațiilor citate. O eventuală reluare a importurilor ar avea implicații directe asupra costurilor energiei și asupra industriei germane, însă scenariul este condiționat politic.
Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă s-ar agrea în prealabil un cadru de pace între Rusia și Ucraina. Organizatorii ar fi sperat să reunească AfD, Rusia și Statele Unite, iar ca posibile locații sunt menționate Israelul, Emiratele Arabe Unite sau India.
Potrivit sursei, organizatorii ar fi dorit ca reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner să participe la reuniunea privind gazele, în care s-ar fi analizat redeschiderea gazoductelor Nord Stream. Totuși, Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați.
Germania a depus eforturi mari pentru a-și reveni după oprirea conductelor submarine Nord Stream, dintre care unele au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022.
Chiar dacă o astfel de întâlnire ar avea „valoare simbolică”, întrucât AfD nu se află la guvernare, pregătirile scot în evidență fragilitatea sistemului politic german, în contextul presiunii puse pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale față de extrema dreaptă.
AfD a câștigat recent alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și urmează un nou test electoral în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land prin care intră în Germania conductele Nord Stream.
Camera de Comerț Americană de la Moscova a salutat inițiativa, numind-o „un pas pozitiv și oportun”, iar președintele AmCham Rusia, Robert Agee, a spus:
„Implicarea Germaniei, în calitate de economie europeană cheie, poate crea o platformă mai amplă pentru discutarea unor probleme semnificative atât pentru aceste țări, cât și pentru restul lumii.”
Reluarea livrărilor de gaze rusești sau repunerea în funcțiune a Nord Stream ar provoca opoziție puternică în Germania și în rândul aliaților, în special în Europa de Est, potrivit relatării.
Michael Kellner, deputat al Verzilor, a declarat:
„Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia.”
El a adăugat că repetarea crizei energetice „ne-a costat 50 de miliarde de euro” și a numit o eventuală revenire „un act de trădare”, susținând că „Putin folosește AfD în propriul interes”.
Roderich Kiesewetter, deputat CDU, a avertizat că redeschiderea Nord Stream „ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, afirmând că Rusia folosește energia „ca armă hibridă”.
În acest stadiu, este vorba despre pregătiri pentru o întâlnire și despre condiționări politice (un cadru de pace Rusia–Ucraina), nu despre o decizie de reluare a importurilor. Chiar și în scenariul în care discuțiile ar avea loc, capacitatea AfD de a influența concret politica energetică a Germaniei rămâne limitată cât timp partidul nu este la guvernare.
Recomandate
Germania intră în iarnă cu depozite de gaze umplute doar în proporție de 55,6%, un nivel care poate împinge în sus prețurile în Europa Centrală și de Est , inclusiv în România, unde piața se raportează frecvent la cotațiile și echilibrul regional influențate de hub-ul german , potrivit Economedia . La mijlocul lunii septembrie 2026, datele operatorilor europeni de stocare indică o situație „fragmentată” la nivelul UE: media de umplere este de 68%, sub nivelul perioadei similare din 2025, când Comisia Europeană ceruse statelor membre să atingă 90% înainte de iarnă – o prevedere care nu mai există în 2026. În acest context, vulnerabilitatea Germaniei capătă greutate sistemică, deoarece țara este un consumator major și un nod de tranzit pentru Europa Centrală. De ce contează nivelul din Germania pentru regiune Germania are cel mai mare volum absolut de gaze înmagazinate din Europa (peste 137 TWh), dar gradul de umplere de 55,6% este mult sub media UE (68%) și sub „linia de siguranță” dorită pentru iarnă. Riscul nu este doar unul național: Germania funcționează ca hub central de consum și tranzit, iar un deficit relativ la intrarea în sezonul rece poate tensiona piața regională și poate transmite presiune de preț către Europa Centrală și de Est. Analiza notează că Olanda are, la rândul ei, un nivel redus (52,13%), însă diferența este că dispune de producție proprie consistentă și are un consum mai mic decât economia germană. Cum arată stocurile în marile economii și în România În același set de date, situația diferă semnificativ între state: Italia: 84,4% (peste 171 TWh stocați) Franța: 76,27% Polonia: 97,88% (depozitele sunt practic umplute, deși ciclul de injecție se încheie oficial la 31 octombrie) Olanda: 52,13% Austria: 66,91% România: 75,81% (aprox. 25,6 TWh), peste media UE Pentru România, publicația indică faptul că, pe lângă gazele din depozite, aprovizionarea de iarnă se bazează pe producția curentă și importuri. În condițiile în care depozitele sunt în jur de 76% acum, este „de presupus” că România va intra în iarnă cu un nivel de peste 90%, ceea ce ar limita riscurile de aprovizionare chiar și în episoade de ger prelungit. Structura consumului și sursele de import ale Germaniei Consumul anual de gaze al Germaniei este estimat la 860–900 TWh , cu o structură dominată de: industrie: aproximativ 60% casnic/comercial: aproximativ 40% După reducerea dependenței de Rusia (până în 2022), aprovizionarea este descrisă ca diversificată: Norvegia: peste 40% din necesar, prin conducte Olanda și Belgia: cumulat, peste 40% din importuri, prin interconexiunile din Europa de Vest GNL (gaz natural lichefiat): peste 10% din importuri, majoritar din SUA Ce urmează: presiune mai degrabă pe preț decât pe volum în România Chiar dacă România intră în sezonul rece cu o poziție de stocuri relativ confortabilă, analiza indică un risc principal de contagiune prin preț : nivelul scăzut al stocurilor din Germania poate influența cotațiile în toată regiunea central și est-europeană „în sensul scumpirii”, deoarece Germania rămâne o referință zonală pentru piață. [...]
Creșterea exporturilor rusești de țiței este tot mai mult un efect al avariilor din rafinare, nu o alegere economică , pe fondul loviturilor cu drone care au redus capacitatea internă și au alimentat o criză de carburanți, potrivit unei analize Kyiv Post . La Forumul Economic de Est (EEF) din Vladivostok, Vladimir Putin a susținut că, la prețuri ridicate, exportul de țiței este mai profitabil decât procesarea internă. El a indicat un nivel de circa 95 de dolari pe baril pentru Brent, iar publicația notează că, pe acest punct, afirmația este în linii mari corectă: Brent se tranzacționa în jurul acestui prag în ziua declarațiilor. De ce „profitabilitatea” nu explică singură exporturile mai mari Analiza arată însă că explicația Kremlinului este incompletă. Prețurile mari la țiței nu fac automat rafinarea neatractivă: marjele de rafinare pentru benzină și motorină în Europa sunt, de asemenea, ridicate. În plus, Rusia are un mecanism de subvenții de stat menit să încurajeze companiile să aprovizioneze piața internă atunci când exporturile devin mai tentante. Elementul care schimbă ecuația, potrivit aceleiași surse, este reducerea capacității de rafinare din Rusia în urma loviturilor cu drone atribuite Ucrainei, ceea ce împinge în sus exporturile de țiței „și din lipsă de alternative”, nu doar din calcul comercial. Criza de carburanți: producție sub cerere și importuri în creștere Kyiv Post indică o deteriorare a echilibrului intern: până la final de august, producția de benzină ar fi coborât la aproximativ 80.000 de tone pe zi, față de o cerere estimată la 115.000 de tone pe zi, adică suficient pentru circa 70% din consum. Pentru a acoperi deficitul, Rusia ar fi fost nevoită să importe mai mult combustibil. Importurile din Belarus și Asia, împreună cu restricții la export, au îmbunătățit aprovizionarea pe termen scurt, dar fără să acopere integral cererea, potrivit analizei. Semnal politic: Putin evită un „nu” la întrebarea despre penurii recurente În Vladivostok, Putin a încercat să transmită că reparațiile la rafinării avansează rapid, afirmând că ar mai fi rămas „circa 10%” din lucrările de restaurare. Totuși, când a fost întrebat direct dacă rușii ar trebui să se obișnuiască cu penurii sistematice de carburanți, nu a oferit un răspuns tranșant, mutând discuția spre nevoia de întărire a apărării antiaeriene și spre lovituri de retaliere. În același schimb, Putin a admis că Moscova a subestimat vulnerabilitatea infrastructurii energetice: „Am presupus că acestea erau facilități pur civile și nu puteau fi ținte ale niciunui fel de atacuri, chiar și în timpul unui conflict armat. Dar, în această privință, ne-am înșelat.” De ce contează pentru piața energetică Unghiul economic al analizei este că loviturile asupra rafinăriilor schimbă „matematica” petrolului rusesc: o parte mai mare din țiței ajunge la export nu pentru că rafinarea ar fi devenit brusc nerentabilă, ci pentru că procesarea internă este constrânsă de avarii și reparații, în timp ce piața internă rămâne tensionată și dependentă de importuri și măsuri administrative (restricții la export). [...]
Diferența de preț față de Asia a împins Europa să aducă motorină din Coreea de Sud , într-o mișcare care arată cât de tensionată a devenit piața regională a combustibililor, potrivit Economica . Un transport de aproximativ 90.000 de tone de motorină urmează să fie încărcat pe petrolierul Priamos, o navă nou construită, cu destinație nord-vestul Europei — posibil Marea Britanie sau Rotterdam — conform datelor de transport maritim analizate de Bloomberg. Tranzacția este intermediată de Trafigura Group . De ce contează: Europa plătește suficient de mult încât să „justifice” un traseu neobișnuit În mod normal, Coreea de Sud exportă motorină către țările din Asia-Pacific. De această dată, Priamos ar urma să parcurgă peste 12.000 de mile (aprox. 19.000 de kilometri), probabil prin Canalul Suez , notează Agerpres (care citează analiza Bloomberg). Faptul că un astfel de traseu devine fezabil economic indică o presiune puternică pe prețurile europene. Publicația arată că prețurile motorinei în Europa le depășesc semnificativ pe cele din Asia, iar un indicator al decalajului de preț dintre cele două regiuni a ajuns recent la cel mai ridicat nivel de după 2023, potrivit firmei de brokeraj PVM. Ce alimentează criza: rafinare limitată și șocuri geopolitice pe lanțul de aprovizionare Europa are o capacitate de rafinare limitată și se bazează în mare măsură pe importuri de motorină. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu și războiul Rusia–Ucraina au redus aprovizionarea globală, amplificând tensiunile de pe piață. Pe partea asiatică, în pofida perturbărilor livrărilor de țiței din Orientul Mijlociu, multe rafinării au continuat să producă produse rafinate, inclusiv motorină. În plus, China urmează să crească exporturile de motorină în această lună, după o relaxare treptată a restricțiilor impuse în timpul războiului, potrivit aceleiași surse. [...]
Europa riscă o iarnă cu gaze mai scumpe , după ce depozitele UE au ajuns la cel mai redus nivel pentru final de august din ultimii 13 ani, iar piața începe să prețuiască un scenariu de aprovizionare mai strânsă, potrivit Antena 3 . Depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63% în ultima săptămână din august, mult sub media obișnuită de 80% pentru această perioadă. În ritmul actual de alimentare, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu rezerve cu aproximativ o cincime sub media ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2013, estimează Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar. De ce contează: riscul de volatilitate și facturi mai mari Nivelurile mai mici din depozite cresc probabilitatea unor mișcări bruște de preț în lunile reci, mai ales dacă apar episoade de frig sau perioade cu vânt slab, care pot ridica cererea de gaze (inclusiv pentru producția de energie), avertizează Molnar. În paralel, traderii se așteaptă la prețuri mai mari chiar și fără o penurie efectivă, pe fondul competiției pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) între Europa și Asia, pe măsură ce temperaturile scad. Factorul geopolitic: Strâmtoarea Ormuz și exporturile din Golf Cauza principală indicată este războiul purtat de SUA și Israel împotriva Iranului, care a blocat exporturile de petrol și gaze din Golf. Analiștii avertizează că, fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețul de referință al gazelor ar putea depăși 100 de euro pe megawatt-oră (MWh), iar facturile vor continua să crească, notează The Guardian, citat de Antena 3. Bjarne Schieldrop, analist-șef pe mărfuri la grupul bancar nordic SEB, spune că prețurile au rămas „relativ calme” în această vară, pe speranța redeschiderii strâmtorii, dar că „nimeni nu se așteaptă să se întâmple asta prea curând”. În acest context, el descrie intrarea pieței într-o „panică de iarnă”. Unde sunt cele mai mari vulnerabilități în UE Îngrijorările sunt mai puternice în vestul Europei, unde depozitele sunt mai goale decât în țări precum Italia sau Polonia, care și-au trecut rezervele peste 80%. Datele citate din Gas Infrastructure Europe indică niveluri semnificativ mai mici în: Germania: aproximativ jumătate (cea mai mare capacitate de stocare din Europa); Belgia: 51%; Țările de Jos: 45%. Prețurile deja au urcat: peste 68 euro/MWh, maximul ultimilor trei ani Prețul de referință al gazelor în Europa a depășit 68 euro/MWh în ultimele săptămâni, un maxim al ultimilor trei ani și de peste două ori nivelul de la începutul anului, potrivit materialului. Goldman Sachs estimează că, fără revenirea exporturilor din Orientul Mijlociu, prețul ar trebui „cel mai probabil” să treacă de 100 euro/MWh pentru a atrage suficiente livrări care să acopere cererea de iarnă. Context: de ce rezervele s-au subțiat mai repede Pe lângă șocul de ofertă din Orientul Mijlociu, articolul indică doi factori care au accelerat consumul: un final rece al iernii trecute; o producție de energie pe bază de gaze mai ridicată decât de obicei în timpul valurilor de căldură din această vară. În mod normal, depozitele se umplu vara, când cererea și prețurile sunt mai mici. Ce urmează: presiune pe piață, chiar fără „penurie” Materialul nu indică o penurie efectivă ca scenariu de bază, însă semnalul pentru companii și consumatori este de risc crescut de scumpiri și volatilitate în iarnă, în funcție de ritmul de umplere a depozitelor, evoluția conflictului și disponibilitatea livrărilor de GNL către Europa. [...]
Saudi Aramco oprește temporar livrările de țiței către cel puțin doi clienți europeni , după atacul cu drone asupra conductei Est–Vest , o întrerupere care obligă rafinăriile să caute rapid alternative și riscă să pună presiune pe prețurile energiei în Europa, potrivit The Jerusalem Post , care citează Bloomberg. Compania saudită le-a transmis celor doi clienți că nu vor primi transporturi de țiței luna viitoare, deși, în mod obișnuit, livrările sunt făcute lunar în baza unor acorduri pe termen lung. Persoane familiarizate cu situația au declarat pentru Bloomberg că alocările nu vor fi onorate în perioada următoare. Saudi Aramco nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. Ce a declanșat întreruperea: atacul asupra conductei Est–Vest Arabia Saudită a oprit săptămâna trecută conducta Est–Vest după ce instalația a fost țintită de drone. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, citată de The Jerusalem Post, conducta ar urma să reia parțial operațiunile în câteva zile și să revină la capacitate maximă în șase săptămâni. În timp ce surse din industria petrolieră și de securitate au indicat anterior că două stații de pompare au fost avariate, o analiză Reuters a imaginilor satelitare a identificat pagube la trei stații, informație confirmată ulterior într-un material Reuters menționat de publicație. Impact operațional în Europa: rafinăriile caută țiței de înlocuire Rafinăriile europene care cumpără țiței saudit primesc, de regulă, transporturile prin portul mediteranean Sidi Kerir din Egipt, conectat la Marea Roșie prin infrastructură de conducte. Întreruperea livrărilor a determinat deja unii clienți să caute surse alternative. Un exemplu este grupul polonez Orlen SA, care a lansat „mai mult de 10” licitații începând de vineri pentru a securiza transporturi de înlocuire, potrivit articolului. De ce contează: presiune pe o piață deja tensionată Țările europene membre OECD au importat în iunie 577.000 de barili pe zi de țiței saudit, conform raportului lunar „Oil Market Report” al Agenției Internaționale pentru Energie, citat de The Jerusalem Post. Conducta Est–Vest este importantă și pentru că oferă Arabiei Saudite o rută alternativă la Strâmtoarea Hormuz, reducând dependența de acest punct maritim îngust prin care trece o parte semnificativă a livrărilor globale de energie. Publicația avertizează că orice scădere suplimentară a exporturilor saudite ar putea amplifica presiunile într-o piață energetică globală deja „încordată”, cu potențial de scumpire a carburanților, creștere a riscurilor inflaționiste și volatilitate mai mare pe piețele financiare. [...]
Reducerea bruscă a producției la marile rafinării rusești de motorină riscă să strângă și mai mult piața globală a combustibililor , după ce atacurile ucrainene cu drone au forțat opriri și funcționare la capacități mult sub normal, potrivit HotNews , care citează calcule Reuters pe baza datelor din piața combustibililor. Jumătate dintre cele mai mari șase rafinării producătoare de motorină din Rusia au fost nevoite, în septembrie, să reducă puternic sau să oprească complet producția din cauza avariilor provocate de drone. Cele șase unități – Omsk, Kirishi, Taneco, Volgograd, NORSI și Perm – asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei. Din datele citate de Reuters, impactul operațional este sever: rafinăria Kirishi și-a oprit complet activitatea, iar Volgograd și NORSI funcționează la numai aproximativ 25% din capacitatea nominală. Pentru Taneco, atacată duminică, efectele nu puteau fi încă evaluate la momentul relatării, potrivit surselor Reuters citate de News.ro. Exporturi restricționate și ofertă globală mai mică Atacurile din ultimele luni au redus producția de combustibili și au determinat Moscova să restricționeze exporturile de benzină, motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, războiul cu Iranul a redus oferta globală de combustibili, ceea ce amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie , în primele opt luni din 2026, o rafinărie din Rusia a fost lovită cu succes, în medie, la fiecare trei zile. Înainte de introducerea restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră deja la mai puțin de un milion de tone în iunie, conform estimărilor traderilor, iar exporturile cumulate de motorină și motorină de calitate inferioară ajungeau la aproximativ 1,8 milioane de tone. Cu un an înainte, când rafinăriile funcționau normal, Rusia exporta aproximativ 2,5 milioane de tone de motorină pe lună, respectiv 3,3–3,4 milioane de tone dacă este inclusă și motorina de calitate inferioară. Turcia și Brazilia erau cei mai mari cumpărători, absorbind împreună cel puțin jumătate din volumele disponibile înainte de intrarea în vigoare a restricțiilor în iulie (context detaliat aici ). Presiune politică și efecte vizibile în SUA Criza motorinei din Rusia a ajuns și pe agenda președintelui american Donald Trump , care i-a cerut duminică președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să oprească atacurile asupra infrastructurii rusești de producție a motorinei, susținând că deficitul rezultat „afectează întreaga lume” (detalii în HotNews ). Ucraina afirmă, la rândul ei, că rafinăriile rusești sunt ținte militare legitime, în contextul atacurilor regulate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene (context în HotNews ). Presiunile asupra aprovizionării se văd și în SUA: prețul mediu național al motorinei a depășit pentru prima dată 6 dolari pe galon (aprox. 1,59 dolari/litru), potrivit GasBuddy, o evoluție sensibilă politic înaintea alegerilor intermediare din noiembrie (mai multe, în HotNews ). [...]
