Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
$589.07-10.60%INDA$49.58+4.61%NG/USD$2.92+1.44%CL1$93.85-1.97%XBR/USD$101.24-1.81%WTI/USD$93.81-1.90%Kremlinul testează o reluare a gazului rusesc spre Germania printr-un canal politic fără putere de decizie, potrivit Antena 3, care citează Reuters. Pregătirile vizează o întâlnire anul viitor între principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă dreapta AfD, cu tema reluării livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei.
Discuțiile pentru o reuniune programată chiar în martie ar evidenția relațiile strânse dintre Moscova și AfD, partid care, deși nu este la guvernare, se bucură de cea mai mare popularitate în rândul alegătorilor germani, conform aceleiași relatări. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev (consilier apropiat al lui Putin și șef al fondului suveran de investiții al Rusiei) și copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla.
Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, Rusia furniza Germaniei peste o treime din importurile de țiței și mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale, potrivit informațiilor citate. O eventuală reluare a importurilor ar avea implicații directe asupra costurilor energiei și asupra industriei germane, însă scenariul este condiționat politic.
Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă s-ar agrea în prealabil un cadru de pace între Rusia și Ucraina. Organizatorii ar fi sperat să reunească AfD, Rusia și Statele Unite, iar ca posibile locații sunt menționate Israelul, Emiratele Arabe Unite sau India.
Potrivit sursei, organizatorii ar fi dorit ca reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner să participe la reuniunea privind gazele, în care s-ar fi analizat redeschiderea gazoductelor Nord Stream. Totuși, Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați.
Germania a depus eforturi mari pentru a-și reveni după oprirea conductelor submarine Nord Stream, dintre care unele au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022.
Chiar dacă o astfel de întâlnire ar avea „valoare simbolică”, întrucât AfD nu se află la guvernare, pregătirile scot în evidență fragilitatea sistemului politic german, în contextul presiunii puse pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale față de extrema dreaptă.
AfD a câștigat recent alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și urmează un nou test electoral în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land prin care intră în Germania conductele Nord Stream.
Camera de Comerț Americană de la Moscova a salutat inițiativa, numind-o „un pas pozitiv și oportun”, iar președintele AmCham Rusia, Robert Agee, a spus:
„Implicarea Germaniei, în calitate de economie europeană cheie, poate crea o platformă mai amplă pentru discutarea unor probleme semnificative atât pentru aceste țări, cât și pentru restul lumii.”
Reluarea livrărilor de gaze rusești sau repunerea în funcțiune a Nord Stream ar provoca opoziție puternică în Germania și în rândul aliaților, în special în Europa de Est, potrivit relatării.
Michael Kellner, deputat al Verzilor, a declarat:
„Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia.”
El a adăugat că repetarea crizei energetice „ne-a costat 50 de miliarde de euro” și a numit o eventuală revenire „un act de trădare”, susținând că „Putin folosește AfD în propriul interes”.
Roderich Kiesewetter, deputat CDU, a avertizat că redeschiderea Nord Stream „ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, afirmând că Rusia folosește energia „ca armă hibridă”.
În acest stadiu, este vorba despre pregătiri pentru o întâlnire și despre condiționări politice (un cadru de pace Rusia–Ucraina), nu despre o decizie de reluare a importurilor. Chiar și în scenariul în care discuțiile ar avea loc, capacitatea AfD de a influența concret politica energetică a Germaniei rămâne limitată cât timp partidul nu este la guvernare.
Recomandate
SUA împing UE spre o relaxare de facto a interdicției gazului rusesc , prin reluarea rapidă a fluxurilor către Europa via Ucraina, într-un aranjament care ar ocoli sancțiunile și ar urmări să reducă prețurile înainte de iarnă, potrivit Digi24 , care citează o relatare The Wall Street Journal . Propunerea, discutată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în vizite la Moscova și Kiev în septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane, astfel încât să fie ocolite sancțiunile europene. În același timp, planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitori americani, potrivit persoanelor participante la discuții, citate de publicația americană. Miza: prețuri mai mici și un „stimul” pentru Moscova, înainte de iarnă În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor ar fi un stimulent puternic pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte un armistițiu energetic. Pentru Ucraina, utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică ar aduce venituri din taxele de tranzit, considerate „atât de necesare” de sursele citate. Casa Albă ar fi propus ca veniturile Rusiei din vânzările de gaze către Europa să fie depuse într-un cont escrow (cont de garanție administrat de un terț) într-o jurisdicție a unei țări terțe, astfel încât banii să nu poată fi folosiți pentru finanțarea războiului. Ideea a fost prezentată liderilor europeni și ca o modalitate de a reduce prețurile la energie, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani, potrivit materialului citat. Obstacolul: legislația UE și opoziția politică față de „revenirea la dependență” Conform legislației UE menționate în articol, achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. În paralel, liderii celor mai mari țări europene au transmis că nu doresc revenirea la dependența de energia din Rusia, considerată o amenințare strategică. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a spus într-un interviu acordat în octombrie unui ziar maghiar (informație confirmată de biroul său) că interdicția importurilor de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă. „Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții.” În același timp, administrația Trump ar miza pe faptul că rezistența europeană ar putea fi mai puțin rigidă decât pare, notează materialul citat. În privat, unii oficiali europeni ar fi exprimat opoziție fermă față de reluarea achizițiilor de gaze rusești. De ce ruta prin Ucraina e „rapidă”, iar Nord Stream rămâne complicat Rețeaua de conducte care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape imediat, potrivit articolului. Fluxuri limitate au continuat până la închiderea din ianuarie 2025. În schimb, redeschiderea Nord Stream este descrisă ca dificilă: Nord Stream 1 a oprit livrările în august 2022, Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune, iar ambele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita timp, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite. Context de piață: dependența de Rusia a scăzut, dar presiunea pe aprovizionare rămâne În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% înainte de război, potrivit datelor citate. Gazul natural lichefiat (GNL) din SUA reprezintă 30% din consumul european, iar gazul rusesc ajunge în Europa fie ca GNL transportat pe mare, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia. Materialul mai notează că, potrivit autorităților de reglementare din energie din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor este ocupată în proporție de aproximativ 75%, iar Europa intră în iarna următoare cu stocuri sub media ultimilor nouă ani. Sursa citată adaugă că tensiunile energetice globale – inclusiv blocarea livrărilor de GNL din Qatar în Golful Persic și scumpirea energiei – ar putea eroda rezistența politică a Europei față de reluarea importurilor rusești. Potrivit UE, Europa ar fi cheltuit cu 100 de miliarde de euro în plus pe energie ca urmare a războiului cu Iranul. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, urgența unui armistițiu energetic a crescut după reluarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în perspectiva unor negocieri de pace trilaterale SUA–Rusia–Ucraina prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia ar fi respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord, conform relatării citate. [...]
Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]
Miniștrii de externe ai UE pun sub semnul întrebării eficiența acordului Trump–Putin pentru importuri limitate de motorină , considerând că acesta este puțin probabil să influențeze prețurile din SUA, potrivit Euronews . Mesajul transmis la nivel european este că impactul economic al unei astfel de înțelegeri ar fi marginal, în condițiile în care piața este deja tensionată de scumpirea globală a petrolului. În evaluările citate, analizele de piață indică faptul că importul unor cantități limitate de motorină „nu va schimba” prețurile din Statele Unite. Acordul vine pe fondul unei perioade de presiune asupra economiei americane și asupra consumatorilor, pe măsură ce prețurile la petrol cresc la nivel global. Contextul invocat de Euronews este războiul de opt luni dintre SUA și Iran, care a alimentat scumpirea petrolului. În acest cadru, prețul motorinei a atins repetat noi recorduri în ultimele săptămâni, cu efecte în lanț asupra inflației pentru o gamă largă de bunuri de consum. UE: acordul are mai degrabă miză internă în SUA decât efect de piață Margus Tsahkna , ministrul de externe al Estoniei, a sugerat că înțelegerea are o componentă politică internă în SUA, în apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, și nu una cu efect real asupra cotațiilor: „Nu cred că în realitate această afacere cu motorina va schimba cu adevărat prețul petrolului sau motorinei pe piață, deci este mult mai legat de situația internă din SUA, unde, știți, se apropie alegerile de la jumătatea mandatului .” În același timp, oficialul eston a legat discuția de presiunea exercitată anterior de Donald Trump asupra Ucrainei și a susținut că Europa ar trebui să se concentreze pe ceea ce poate face direct, respectiv pe sprijinirea Ucrainei. [...]
Congresul SUA pregătește un vot care ar putea bloca importurile de petrol rusesc , într-o mișcare cu miză de reglementare și impact direct asupra pieței de combustibili, potrivit Adevărul . Inițiativa vizează să împiedice administrația Trump să ridice sancțiunile asupra petrolului rusesc, într-un moment în care este invocat un deficit de combustibil. Proiectul este anunțat de congresmanul republican Brian Fitzpatrick (Pennsylvania) ca fiind bipartizan și ar urma să se numească „ Ronald Reagan Peace Through Strength Act ”. Fitzpatrick spune că va încerca să forțeze un vot printr-o „petiție de descărcare” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen, ocolind blocajele din comisii) și estimează că ar trece „cu o majoritate covârșitoare”. Nu este clar, deocamdată, cine sunt inițiatorii democrați. De ce contează: Congresul încearcă să limiteze marja de manevră a președintelui Miza este să fie restrânsă posibilitatea președintelui de a relaxa sancțiunile energetice împotriva Rusiei. În 2022, Congresul a adoptat o lege care interzicea importurile de petrol rusesc și autoriza noi sancțiuni, dar includea o excepție: președintele poate permite livrări de energie cumpărată înainte de adoptarea legii sau importuri considerate de interes național. În acest context, noul proiect ar urmări să „blocheze orice achiziție de petrol rusesc”, conform mesajului public al lui Fitzpatrick. Contextul imediat: acordul anunțat de Trump și reacțiile politice Inițiativa legislativă vine după ce Donald Trump a anunțat vineri o înțelegere care permite Rusiei să livreze 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale. Vladimir Putin a confirmat, potrivit presei de stat de la Moscova, disponibilitatea Rusiei de a furniza petrol și produse petroliere pe piețele americană și globală. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat sâmbătă că acordul transmite Rusiei semnalul că „poate continua pur și simplu să atace” Ucraina. Trump a replicat, în fața jurnaliștilor, că Zelenski „ar fi putut pune capăt acestui război de multe ori”, dar „a ales să nu o facă”, adăugând că Ucraina ar trebui să-și „găsească un nou lider”. Acordul a fost criticat de ambele partide. Democrata Gabe Amo, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, a susținut că decizia îl avantajează pe Putin, în timp ce administrația invocă presiunea prețurilor la benzină. Cine susține proiectul și ce argumente invocă Republicanul Don Bacon (Nebraska) a anunțat că va fi unul dintre inițiatorii inițiali și a spus că „Congresul trebuie să ia atitudine”. Într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda, Bacon a numit decizia lui Trump o „greșeală gravă” și a argumentat că permiterea cumpărării de motorină rusească înseamnă bani pentru economia Rusiei și „mașina ei de război”. Bacon afirmă că motivul deciziei ar fi încercarea de a reduce prețul motorinei înainte de alegerile intermediare și indică un nivel de circa șase dolari pe galon pentru motorină, pe care îl descrie drept ridicat pentru consumatorii americani. El mai susține că sondajele ar arăta constant că aproximativ 70% dintre americani sprijină Ucraina, deși opiniile diferă privind forma sprijinului. La finalul materialului este menționat că guvernul rus a ridicat parțial interdicția de export de motorină către alte state, în baza înțelegerii dintre Putin și Trump. Ce urmează În acest stadiu, proiectul este anunțat public, iar detaliile despre susținerea democrată și calendarul legislativ nu sunt încă precizate. Următorul test va fi dacă Fitzpatrick reușește să declanșeze votul în Cameră prin procedura invocată și dacă inițiativa strânge o majoritate suficientă pentru a limita, prin lege, opțiunea Casei Albe de a permite importuri de produse petroliere rusești. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]
Rusia transmite că reluarea livrărilor de gaze către Europa prin Ucraina este improbabilă pe termen scurt , invocând imposibilitatea practică a unor astfel de planuri „în acest moment”, potrivit Digi24 . Mesajul Kremlinului reduce șansele unei soluții rapide care ar putea tempera costurile energetice în Europa în iarna următoare și menține incertitudinea pentru piața regională a gazelor. Declarația a venit după informații apărute în presă despre o posibilă reluare a tranzitului prin Ucraina, în cadrul unei propuneri de „ armistițiu energetic ” pe perioada iernii. The Wall Street Journal a scris anterior că administrația Trump ar fi avansat ideea în discuțiile din septembrie, ca stimulent pentru ca Moscova să oprească atacurile asupra rețelei energetice ucrainene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că „situația de pe teren” face planurile imposibil de implementat acum, dar a lăsat deschisă o discuție despre viitor. „Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment. Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea.” Ce ar fi presupus propunerea și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate, planul ar fi urmărit două efecte economice directe: taxe de tranzit pentru Ucraina și costuri mai mici de încălzire pentru Europa. Pentru a ocoli sancțiunile europene, gazul rusesc ar fi urmat să fie vândut prin intermediul unei companii americane, iar încasările să fie depuse într-un cont escrow (cont blocat, cu utilizare condiționată), pentru a limita accesul Moscovei la bani care ar putea finanța războiul. Peskov a condiționat orice reluare a livrărilor de trei elemente: „disponibilitatea cumpărătorilor”, „disponibilitatea vânzătorilor” și „capacitatea vânzătorilor”. Context: dependența Europei a scăzut, dar importurile nu au dispărut Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte după invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul și-a asumat eliminarea tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la finalul lui 2027. În același timp, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (SUA), UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni din 2026, cu 16% peste nivelul din primul trimestru al anului anterior și cel mai mare volum din 2022. Rusia ar mai reprezenta acum 11% din consumul de gaze naturale al Europei, față de 45% înainte de invazia din 2022. Kremlinul a indicat, totodată, că vede în „Sudul Global” o zonă de creștere a consumului de petrol și gaze în anii următori, sugerând o reorientare a exporturilor, în condițiile în care piața europeană rămâne „premium”, dar mai dificilă politic și comercial. [...]
