Știri
Știri din categoria Politică

Viktor Orbán reia linia de confruntare cu UE și avertizează noul guvern că „cedările” la Bruxelles vor costa Ungaria, potrivit G4Media. Mesajul, publicat pe X la câteva săptămâni după înfrângerea electorală, repoziționează fostul premier ca principal vector de presiune politică internă pe tema relației cu instituțiile europene, într-un moment de tranziție la Budapesta.
În postarea sa, Orbán susține că „singurul comportament corect faţă de Bruxelles este doar lupta” și avertizează că, în lipsa unei confruntări, „cetăţenii ungari vor suporta consecințele”. El se adresează explicit „celor noi”, adică noii conduceri, cerându-le să nu cedeze în „chestiuni vitale” în schimbul unor beneficii financiare sau al „aprobării politice”.
Orbán califică drept „greșeală istorică” renunțarea la „poziția patriotică” și la suveranitatea națională „pentru bani”. În fragmentul video atașat postării, el afirmă că Bruxelles-ul „vrea să limiteze puterile statelor membre” și că ar folosi „șantajul” pentru a obține acest lucru.
Totodată, Orbán introduce o nuanță: spune că Ungaria „are nevoie de Bruxelles” și că trebuie să rămână în Uniunea Europeană, însă insistă că „nu se poate încheia un compromis” fără pierderi pentru unguri, în viziunea sa.
Potrivit informațiilor citate în material, Parlamentul Ungariei l-a votat pe Péter Magyar ca prim-ministru, care a depus jurământul pe 9 mai, marcând finalul guvernării de 16 ani a lui Viktor Orbán.
Ziarul ungar „Világgazdaság” este citat cu detalii despre rezultatul alegerilor din 12 aprilie: Partidul Tisza a obținut 141 din 199 de mandate, iar FIDESZ a câștigat 52, față de 135 la scrutinul anterior. Conform aceleiași relatări, Orbán și alte figuri importante din FIDESZ au decis să nu mai stea în Parlament, „predând ștafeta tinerilor”.
Recomandate

Noul guvern pe care îl pregătește Péter Magyar mută comunicarea publică de la miniștri la o echipă dedicată de purtători de cuvânt , într-o încercare de a institui un „parteneriat cu presa” și de a formaliza răspunsurile la întrebările jurnaliștilor, potrivit G4Media . Magyar a anunțat pe Facebook numirea a trei purtători de cuvânt ai guvernului maghiar: Vanda Szondi, Éva Magyar și Anita Köböl. Mesajul său pleacă de la ideea că presa liberă este „una dintre cele mai importante garanții ale democrației” și că un guvern „își servește bine țara” dacă nu se teme de întrebări și nu se ascunde de jurnaliști. „Prin urmare, noul guvern al Ungariei caută un parteneriat cu presa. Când răspundem la întrebări, nu ne exercităm o favoare, ci ne îndeplinim datoria.” Ce se schimbă operațional în comunicarea guvernului Conform informațiilor citate, deciziile guvernului TISZA nu vor mai fi comunicate public de ministrul care conduce Cabinetul Prim-ministrului, ci de purtătorii de cuvânt. În același timp, prim-ministrul și miniștrii „vor răspunde, bineînțeles, și la întrebările presei”, potrivit presei de la Budapesta menționate în articol. Cine sunt cei trei purtători de cuvânt Magyar își argumentează alegerea prin profilul profesional al celor trei, prezentate ca având experiență jurnalistică: Vanda Szondi : a lucrat la Duna Television și apoi 12 ani la Direcția de Știri a RTL; în perioada respectivă, susține că i s-a interzis accesul în Parlament de trei ori pentru că a pus întrebări. Éva Magyar : a început la o televiziune locală, apoi a lucrat la Radiodifuziunea Maghiară și RTL; a relatat ani la rând despre decizii cu impact asupra vieții oamenilor, inclusiv ca reporter politic. Anita Köböl : prezentatoare de aproape două decenii; din 2022 lucrează pe teme publice și de actualitate la ATV și a primit „Premiul Purtătorilor de Cuvânt” în 2024. „Cei trei au învățat ca jurnaliști ce înseamnă să pui întrebări, să observi, să investighezi și să informezi în mod responsabil.” De ce contează Mutarea comunicării către purtători de cuvânt și promisiunea de a răspunde întrebărilor presei indică o schimbare de procedură în relația executivului cu spațiul public: cine comunică deciziile și prin ce mecanism. În practică, miza va fi dacă această arhitectură reduce filtrarea politică a mesajelor sau, dimpotrivă, standardizează și mai strict comunicarea guvernamentală — aspect care rămâne de văzut, deoarece articolul nu oferă detalii despre reguli, calendar sau formate de interacțiune cu presa. [...]

Președintele Nicușor Dan condiționează consultările de existența unei majorități parlamentare , într-o încercare de a scurta criza politică și de a evita desemnări de premier fără șanse reale de trecere prin Parlament, potrivit Euronews . Șeful statului spune că va chema toate partidele la Cotroceni, inclusiv AUR, iar consultările oficiale ar urma să înceapă „joi sau luni”. Miza anunțului este una operațională: președintele vrea ca partidele să vină la discuții cu o formulă deja negociată, astfel încât desemnarea unui prim-ministru să fie făcută doar când există garanția unei majorități. În acest fel, Palatul Cotroceni încearcă să reducă riscul prelungirii interimatului și al blocajelor instituționale. Condiția pusă partidelor: majoritate negociată înainte de desemnare Nicușor Dan afirmă că va cere fiecărei delegații de partid să precizeze dacă are „deja negociată o majoritate” pentru varianta de guvern propusă. Președintele respinge ideea unor desemnări „de test”, în care un premier ar fi propus fără sprijin parlamentar clar, urmând să caute ulterior voturile necesare. „Eu nu o să fac experimente și nu cred că e util pentru România să facem experimente în care să propunem premieri și să-i lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Șeful statului spune că își propune ca, în urma discuțiilor, să rezulte „o propunere de premier” și „elemente compatibile de program pe chestiunile esențiale”, care să poată strânge o majoritate înainte de desemnarea oficială. Întrebat dacă majoritatea parlamentară s-ar putea suprapune cu componența guvernului, Nicușor Dan a răspuns: „Teoretic, da.” AUR, chemat la consultări. Rezerve privind guvernarea Președintele a confirmat că va chema AUR la consultările formale, invocând obligația constituțională de a invita toate partidele. În același timp, el și-a reiterat poziția că „un partid care nu are valori prooccidentale nu poate guverna România”, potrivit relatării. În contextul comparației dintre AUR și PSD, Nicușor Dan a invocat diferențe de poziționare pe teme precum votul pe SAFE și solicitarea SUA privind suplimentarea trupelor în România, menționând și angajamentul social-democraților de a păstra „tonul” pe marile proiecte. Scenariul tehnocrat și calendarul: „nu cred că va dura mult” Nicușor Dan a spus că există și varianta unui guvern tehnocrat și că are în minte opțiuni de premier, fără a le face publice, urmând să avanseze o astfel de propunere doar dacă există o formulă majoritară care să o susțină. Președintele a reiterat că exclude alegerile anticipate și a arătat că, deși nu exclude ca interimatul să depășească 45 de zile, consideră că „este bine ca această criză să se termine cât mai repede” și că va acționa în acest sens. În evaluarea sa, „se va contura o majoritate pe o soluție”, chiar dacă aceasta nu va satisface complet așteptările tuturor părților. În privința unei eventuale variante cu Ilie Bolojan premier, șeful statului nu a răspuns întrebării, conform Euronews. [...]

Donald Trump a semnalat o posibilă competiție internă pentru nominalizarea republicană din 2028 , punându-i în prim-plan pe JD Vance și Marco Rubio , dar fără să indice un favorit — o mișcare care poate influența din timp echilibrul de putere și finanțarea în partid, potrivit Economica . La un dineu organizat în Grădina Trandafirilor de la Casa Albă, în cadrul ceremoniilor dedicate Săptămânii naționale a poliției, Trump i-a invitat pe participanți să îi aplaude pe cei doi într-un „concurs” improvizat de popularitate, relatează Agerpres, citată de publicație. În același context, Trump a sugerat că cei doi „sună a candidați la președinție și vicepreședinție”, dar a insistat că aprecierile sale nu reprezintă un cec în alb. „Cine va fi? Va fi JD? Va fi altcineva? Nu știu.” „Apropo, cred că fac o echipă de vis, dar astea sunt detalii minore. Și asta nu înseamnă să ai sprijinul meu în orice circumstanțe.” De ce contează: semnal pentru succesiune, fără „binecuvântare” oficială Mesajul-cheie este că Trump își păstrează controlul asupra discuției despre succesiune, fără să închidă cursa în favoarea unuia dintre potențialii candidați. În practică, o astfel de poziționare poate menține competiția deschisă în interiorul Partidului Republican și poate împinge actorii relevanți să își consolideze sprijinul politic și rețelele de susținere din timp, în lipsa unei desemnări explicite. Context: limita constituțională și ecoul din tabăra democrată Potrivit Constituției SUA, Trump nu poate candida pentru un al treilea mandat, deși a sugerat în repetate rânduri contrariul; publicația notează că aceste declarații par să fi urmărit mai degrabă provocarea criticilor. În tabăra democrată, Kamala Harris a declarat luna trecută că ia „în considerare în mod serios” o nouă candidatură în 2028. Economica reamintește că, în alegerile din 2024, Harris l-a înlocuit pe Joe Biden drept candidat democrat după retragerea acestuia, dar a pierdut în fața lui Donald Trump. [...]

Nicușor Dan condiționează nominalizarea premierului de o majoritate negociată , pentru a evita un nou blocaj politic, înaintea consultărilor formale cu partidele care ar urma să înceapă „joi sau luni”, potrivit Libertatea . Președintele a spus că opțiunile pentru un guvern sprijinit de o majoritate parlamentară sunt „relativ puține” și că nu vrea „să facă experimente”, în sensul de a desemna un prim-ministru fără ca partidele să fi agreat dinainte susținerea în Parlament și elementele esențiale ale programului de guvernare. Ce va cere președintele la Cotroceni Nicușor Dan a explicat că, indiferent de propunerea de guvern, întrebarea pe care o va adresa delegațiilor este dacă există o majoritate negociată. „Eu nu o să fac experimente, nu cred că este util pentru România, să propunem premier și să îi lăsăm pe ei să vadă dacă strâng sau nu o majoritate.” Întrebat despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie numit din nou prim-ministru, președintele a evitat un răspuns direct, indicând că va evalua în primul rând existența unei majorități în spatele oricărei formule. Calendarul consultărilor și scenariile deschise Șeful statului a precizat că discuțiile oficiale pentru desemnarea unui nou premier ar urma să înceapă fie joi, 14 mai, fie luni, 18 mai. El a mai spus că nu exclude, în acest moment, nicio variantă, inclusiv un interimat mai lung de 45 de zile, și a admis că soluția finală nu va satisface „toate așteptările”. Totodată, Nicușor Dan nu a exclus varianta unui premier tehnocrat sau a unui guvern de tehnocrați, despre care a afirmat că „are șanse”. În privința participării AUR la consultările formale, președintele a spus că va chema toate partidele, „așa cum spune Constituția”. În discuțiile informale anterioare, AUR nu a fost invitat, conform informațiilor citate de publicație de la Palatul Cotroceni. Context: o lună de criză politică și o majoritate greu de construit Criza politică a început pe 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar guvernul a căzut cu 281 de voturi „pentru”, același număr cu care a fost demis Florin Cîțu în octombrie 2021. Guvernul Bolojan a fost demis după 11 luni de la învestire. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Ulterior, PNL și USR au decis, după consultările informale cu președintele, să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. Pentru mediul economic și instituțional, miza imediată este reducerea incertitudinii: condiționarea nominalizării de o majoritate negociată mută presiunea pe partide să vină cu o formulă viabilă înainte de desemnare, ceea ce poate scurta perioada de interimat sau, dimpotrivă, poate prelungi negocierile dacă nu se conturează rapid o majoritate. [...]

Summitul B9+ de la București pune pe agendă investițiile în apărare și postura NATO pe flancul estic , într-un moment în care România vrea să își consolideze rolul la Marea Neagră și în Balcanii de Vest, potrivit Antena 3 . La reuniune sunt așteptați secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, iar SUA trimit un subsecretar de stat. Președintele Nicușor Dan a legat explicit consolidarea internă de securitatea regională, afirmând că aceasta „crește securitatea la Marea Neagră” și „pe flancul estic NATO”, precum și în Balcanii de Vest. Declarațiile au fost făcute marți, la deschiderea Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment care se desfășoară două zile la București. „Suntem într-o perioadă cu multiple provocări și aici este nevoie, față de aceste provocări, ca statele care gândesc la fel să colaboreze și asta se va întâmpla.” În aceeași intervenție, șeful statului a indicat direcțiile pe care le vede drept rezultate concrete ale discuțiilor: „investiții în apărare”, „interoperabilitate” (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) și un „parteneriat transatlantic” funcțional. Ce urmărește reuniunea și de ce contează Summitul are tema „Delivering More for Transatlantic Security” și este co-prezidat de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Miza politică și operațională, așa cum este prezentată în material, este întărirea apărării colective, menținerea atenției asupra flancului estic al Alianței, evaluarea amenințării Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei. La finalul reuniunii ar urma să fie transmisă o Declarație Comună, menită să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice. Programul anunțat la Palatul Cotroceni Agenda oficială include, între altele: 10:30 – primirea oficială a șefilor de delegații la Palatul Cotroceni 11:00 – sesiunea plenară de deschidere (intervenții ale liderilor României și Poloniei) și dezbateri privind securitatea transatlantică și cooperarea regională 14:20 – fotografia oficială de grup 14:30 – dejun de lucru al liderilor 17:00 – conferință de presă comună a principalilor lideri și a secretarului general NATO Potrivit informațiilor publicate, Volodimir Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9. Participanți: NATO, Ucraina, SUA și state din regiune Pe lista participanților menționată în articol se regăsesc, între alții, Mark Rutte și Karol Nawrocki. Zelenski este așteptat miercuri la București, „potrivit surselor Antena 3 CNN”, împreună cu soția sa, Olena Zelenska, care ar urma să aibă un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru. În lista prezentată mai apar lideri și oficiali din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Finlanda, Danemarca, precum și reprezentanți guvernamentali din Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria. Din partea SUA este menționat subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno. [...]

Președintele Nicușor Dan condiționează desemnarea premierului de o majoritate negociată , încercând să reducă riscul unui nou blocaj parlamentar într-un moment de criză politică, potrivit HotNews . Nicușor Dan a spus marți că nu va face o desemnare pentru funcția de prim-ministru înainte să se asigure că există o majoritate parlamentară care să voteze învestirea Guvernului. În acest sens, la consultările de la Cotroceni va cere tuturor partidelor să precizeze dacă au o majoritate. „Solicitarea pe care o să o am cu toate delegațiile de partide cu care ne vom întâlni, pentru oricare din propunerile de guvern întrebarea mea va fi dacă au sau nu negociată o majoritate.” „Nu voi face experimente”: ce urmărește la consultări Președintele a recunoscut că, în actuala situație, variantele prin care se poate obține o majoritate sunt „relativ puține” și a indicat că se așteaptă ca partidele să-și mențină opțiunile exprimate deja public. „Nu voi face experimente, nu cred că este util pentru România, în care să propunem premier și să-i lăsăm să vedem dacă fac majoritate.” Condiția enunțată înainte de desemnare este ca discuțiile să producă atât o propunere de premier, cât și „elemente compatibile de program” care să strângă o majoritate. Premier tehnocrat și calendarul următoarei runde Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Nicușor Dan a spus că „există o șansă”, dar nu va avansa nume până când nu va exista o majoritate care să susțină o astfel de desemnare. Următoarea rundă va fi una de consultări formale, la care vor fi invitate toate partidele parlamentare, inclusiv AUR, care a protestat că nu a fost invitat la consultările precedente. Consultările ar urma să aibă loc joi sau luni, a mai precizat președintele. [...]