Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

UE încearcă să evite o criză a motorinei printr-o coordonare cu SUA, pe fondul unui deficit de aprovizionare care împinge prețurile în sus și al riscului ca Washingtonul să restricționeze exporturile. Potrivit Economedia, comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a discutat cu reprezentantul SUA pentru comerț, Jamieson Greer, despre o „abordare coordonată” pentru reducerea prețurilor la motorină.
Sefcovic a avertizat, în marja reuniunii miniștrilor Comerțului din G20 (Milwaukee), că o eventuală decizie de a restricționa exporturile de motorină ar fi „neașteptată” și ar avea efecte negative asupra performanței economice a Europei. Mesajul vine în condițiile în care SUA analizează măsuri pentru a tempera prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie, inclusiv o posibilă interzicere a exporturilor de motorină.
Jamieson Greer a spus că a discutat cu omologi europeni despre necesitatea ca statele din Europa să scoată motorină din rezervele lor de urgență, argumentând că unele țări „stau pe rezerve” în timp ce prețurile cresc în Europa. Într-un interviu acordat Bloomberg, Greer a indicat că eliberarea unei părți din aceste stocuri ar putea fi o reacție dacă există o creștere bruscă a prețurilor.
În același timp, un raport Reuters menționat în material arată că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței să elibereze motorină din rezervele de urgență pentru a calma prețurile globale, avertizând că, în caz contrar, ar putea impune o interdicție asupra exporturilor americane de motorină. Întrebat despre acest subiect, Greer a confirmat că a avut discuții cu omologul francez la Milwaukee.
„Ne-ar plăcea să avem un răspuns colaborativ la această problemă. Asta este ceea ce ne-am dori să se întâmple”, a afirmat Greer.
Miza pentru UE este una de securitate energetică și costuri economice: Europa a devenit mai dependentă de combustibilul din SUA după interzicerea importurilor din Rusia, ca urmare a invaziei din Ucraina, și după perturbarea livrărilor din Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului americano-israelian cu Iranul.
Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, a declarat că administrația SUA se așteaptă ca Europa să anunțe în curând noi livrări de motorină și a invocat „numeroase întreruperi”, inclusiv pierderea unor exporturi din Orientul Mijlociu și din China (cu mențiunea că SUA lucrează la reluarea celor din Orientul Mijlociu).
Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat această problemă la întâlnirea lor de săptămâna trecută, la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Totuși, potrivit aceleiași surse, Macron ar urma să convoace o videoconferință a liderilor G7 pentru a aborda creșterea prețurilor la combustibili și disponibilitatea globală a produselor rafinate, inclusiv coordonarea eliberării unor rezerve, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie.
Recomandate

Revenirea surplusului de petrol pe piața mondială este din nou pe radar, după ce producția Rusiei a crescut, pe fondul unui acord Trump–Putin care vizează motorina, potrivit Profit . Pentru piață, semnalul cheie este cel transmis de Agenția Internațională a Energiei (AIE) : oferta ar urma să depășească din nou cererea, ceea ce pune presiune pe cotații și pe marjele din lanțul de rafinare. Creșterea producției ruse este legată de înțelegerea politică menționată în material, care ar fi vizat motorina. În practică, orice relaxare – fie și punctuală – pe fluxurile de produse petroliere poate schimba rapid echilibrul regional și global, mai ales într-o piață în care Rusia rămâne un furnizor major. Ce spune AIE și de ce contează pentru prețuri AIE indică revenirea unui surplus pe piața mondială, un context care, în mod obișnuit, se traduce printr-o competiție mai dură între exportatori și printr-o sensibilitate mai mare a prețurilor la șocuri de cerere. Pentru companii, un surplus înseamnă, de regulă, presiune pe veniturile din upstream (producție) și repoziționări în downstream (rafinare și distribuție), în funcție de evoluția marjelor la produse precum motorina. La ce să se uite companiile și consumatorii Dacă surplusul anticipat de AIE se materializează, efectele urmărite de piață sunt, în principal: direcția cotațiilor internaționale la țiței și produse petroliere; evoluția marjelor de rafinare, în special pe segmentul motorinei; reacțiile producătorilor (inclusiv eventuale ajustări de ofertă) pentru a limita scăderea prețurilor. Materialul nu oferă detalii cantitative despre amplitudinea creșterii producției sau despre dimensiunea surplusului estimat; rămâne de urmărit cum vor fi reflectate aceste semnale în următoarele actualizări ale AIE și în deciziile marilor producători. [...]

Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]

Acuzațiile Iranului privind lovirea a șapte petroliere în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de scumpire a petrolului și de noi perturbări pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie, în condițiile în care Washingtonul contestă public informațiile. Potrivit Al Jazeera , Iranul susține că șapte nave au fost avariate într-o singură zi în Strâmtoarea Hormuz, iar Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) avertizează SUA cu extinderea conflictului către bazele americane din regiune. IRGC afirmă că patru dintre nave ar fi fost lovite în timp ce transferau petrol și au luat foc peste noapte, iar alte trei ar fi fost „dezactivate” după ce ar fi lovit mine. Informațiile nu au putut fi verificate independent, iar materialul nu oferă detalii despre eventuale victime sau despre pavilionul navelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este descrisă ca o rută strategică prin care, înainte de izbucnirea războiului, trecea o cincime din livrările mondiale de petrol. În acest context, orice escaladare sau percepție de risc operațional în zonă poate alimenta volatilitatea prețurilor, mai ales când sunt invocate atacuri asupra petroliereor și posibile mine. Iranul susține că deține controlul asupra strâmtorii și atacă în mod regulat nave care încearcă să o tranziteze fără „autorizarea” sa. În paralel, armata SUA escortează tot mai multe nave, iar Iranul ar fi intensificat atacurile ca răspuns, potrivit relatării. SUA contestă acuzațiile și invocă o tentativă de a împinge prețul în sus Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că Iranul „face tot ce poate” pentru a crește prețul petrolului înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA, susținând că Teheranul „inventează” lovituri, mine și alte incidente. Un purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat anonim, a respins afirmațiile Iranului privind minele și a spus că forțele americane au curățat culoarele internaționale de navigație, iar Iranul folosește rachete și drone. Același oficial a declarat că strâmtoarea rămâne deschisă și că 95% dintre nave reușesc să tranziteze. Riscul de escaladare și implicațiile operaționale IRGC a avertizat că ar putea lovi baze americane din Orientul Mijlociu dacă Washingtonul se implică pentru a ajuta petrolierele să tranziteze alte porțiuni ale strâmtorii. Din Teheran, corespondentul Al Jazeera Mohamed Vall a spus că există discuții despre o escaladare iminentă și că, potrivit așteptărilor din Iran, SUA ar putea ataca chiar înainte de alegerile din noiembrie. Din perspectiva costurilor interne, corespondenta Al Jazeera de la Casa Albă, Kimberly Halkett, a relatat că sondajele indică faptul că mulți americani vor „ușurare” în privința banilor publici cheltuiți pentru un potențial război, pe fondul frustrării legate de scumpirea combustibililor asociată conflictului. În lipsa unor verificări independente privind incidentele raportate, miza imediată pentru sectorul petrol și gaze rămâne creșterea riscului perceput pe ruta Hormuz și posibilitatea ca tensiunile militare să se traducă în costuri mai mari de transport și asigurare, respectiv presiune suplimentară asupra prețurilor. [...]

Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]

Scufundarea navei cu gaze care mergea spre Midia ridică riscuri operaționale pe ruta Marea Neagră , într-un context de securitate tensionat în zonă, potrivit Digi24 . Transportatorul de gaze GAS HUSKY, sub pavilion liberian, s-a scufundat în Marea Neagră, la aproximativ 50 de mile marine (aprox. 93 km) est de orașul bulgar Byala, în timp ce naviga din Alexandria către portul românesc Midia. Ministerul Apărării de la Sofia a anunțat declanșarea unei operațiuni de căutare și salvare pentru echipajul de 19 membri. Ulterior, Digi24 a relatat că întregul echipaj a fost salvat, iar elicopterele militare urmau să îi transporte pe marinari la baza aeriană Ceaika din Varna. Informațiile privind finalizarea evacuării și starea de sănătate a marinarilor rămân însă incomplete: autoritățile bulgare „nu au confirmat încă oficial” că operațiunea s-a încheiat cu succes, iar date despre condiția medicală a echipajului nu au fost publicate. Conform Autorității Navale Române, citată de Novinite , toți cei 19 membri ai echipajului sunt cetățeni filipinezi. Cum s-a derulat intervenția Baliza de urgență a navei a fost activată la ora 08:02, transmițând un semnal de primejdie care indica scufundarea, după ce nava a dispărut de pe radar la scurt timp după miezul nopții. Pentru sprijin aerian, Forțele Aeriene Bulgare au mobilizat: un avion Su-25, care a decolat de la Balcic la 10:25 pentru recunoaștere aeriană; un elicopter Cougar, trimis după ce a fost observată o plută de salvare cu persoane; un al doilea avion Su-25, ridicat de la sol la scurt timp după ora 11:00. Desfășurarea a fost făcută în baza unui ordin al șefului Apărării, ca răspuns la o solicitare de sprijin din partea Direcției Generale de Activități de Salvare de Urgență din cadrul Agenției Executive pentru Administrația Maritimă. De ce contează pentru transporturile către Midia Incidentul lovește direct o rută de aprovizionare către portul Midia și pune în prim-plan vulnerabilitatea operațională a transporturilor maritime din Marea Neagră, unde riscurile de navigație și cele de securitate sunt în creștere. În același timp, Digi24 notează că nava GAS HUSKY a fost localizată ultima dată la 14,5 mile marine (aprox. 27 km) de locul unde nava de marfă BETUL 8 s-a răsturnat în ziua precedentă; membrii echipajului acelei nave au declarat jurnaliștilor că ar fi fost lovită de două drone maritime. În cazul GAS HUSKY, materialul nu indică o cauză a scufundării. [...]

Mai multe tancuri petroliere au lovit mine marine în Strâmtoarea Hormuz , un incident care amplifică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pe lanțul de transport al țițeiului, potrivit Al Jazeera . Garda Revoluționară a Iranului susține că alte tancuri au lovit mine în timp ce încercau să traverseze strâmtoarea folosind o rută pe care Teheranul o consideră „neautorizată”. În material nu sunt oferite detalii despre numărul exact de nave afectate, operatori sau eventuale victime. În ultima săptămână au fost raportate mai multe explozii ale unor tancuri în această cale navigabilă strategică. Al Jazeera nu precizează cine ar fi plasat minele și nici dacă există o confirmare independentă a acuzațiilor sau a circumstanțelor incidentelor. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru transportul maritim de petrol, iar repetarea incidentelor crește riscul operațional pentru armatori și încărcători: rute ocolitoare, întârzieri, măsuri suplimentare de securitate și, implicit, costuri mai mari de transport și asigurare. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea impactului imediat asupra fluxurilor de țiței rămâne neclară. [...]