Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Amenințarea SUA de a opri exporturile de motorină pune UE în fața unui risc imediat de aprovizionare, în condițiile în care America acoperă în prezent mai mult de jumătate din importurile europene, potrivit Știrile Pro TV. Mai multe capitale europene și Comisia Europeană au început consultări pentru un răspuns coordonat la presiunile venite de la Washington, care cere eliberarea din rezervele de urgență.
Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Irlanda și Comisia Europeană au discutat cum să reacționeze la solicitarea SUA de reducere a stocurilor, sub amenințarea unei interdicții asupra exporturilor americane de motorină, au declarat oficiali europeni citați de POLITICO. Potrivit acelorași surse, presiunile ar fi fost exercitate „în mod discret”.
Miza este una economică și operațională: o eventuală interdicție la export din SUA ar avea „implicații grave” pentru economia europeană, în contextul în care Statele Unite sunt un exportator important de motorină și furnizează peste jumătate din importurile UE.
În paralel, Reuters a relatat că administrația Trump ar fi cerut Germaniei și Franței – care dețin peste o treime din rezervele strategice ale UE – să folosească stocurile de urgență de motorină pentru a tempera creșterea accentuată a prețurilor globale la combustibil. În caz contrar, ar exista riscul unei interdicții a exporturilor americane, potrivit unor persoane apropiate discuțiilor citate de agenție.
Potrivit surselor POLITICO, grupul de țări care a discutat cu executivul UE ar fi convenit trei direcții:
AIE, cu sediul la Paris, coordonează politici energetice între statele dezvoltate și a supravegheat o eliberare de stocuri de petrol la începutul anului, după închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit informațiilor din articol.
„Să fim oarecum asertivi, dar pozitivi în comunicare... Când ai de-a face cu un leu înfometat, nu trebuie neapărat să îl întărâți.”
Un grup mai larg de țări urmează să discute reacția într-o reuniune programată vineri, conform uneia dintre surse.
POLITICO a relatat anterior că secretarul american al energiei, Chris Wright, a cerut eliberarea de rezerve sub amenințarea unor interdicții la export. În discuție ar fi o eliberare de 120 de milioane de barili de motorină, pe o perioadă de șase luni, volum care ar depăși cu mult o treime din rezervele totale ale UE pentru acest combustibil esențial transportului, potrivit articolului.
Donald Trump nu a exclus public o interdicție la export, deși sectorul petrolier american s-ar opune unei astfel de măsuri.
„Mă gândesc la asta.”
„Discut des despre asta cu (secretarul pentru energie) Chris (Wright) și cu (secretarul de interne) Doug (Burgum) – ei cred că ar ajuta sectorul motorinei, dar ar putea crește prețul altor produse.”
Contextul politic intern invocat în material: prețurile motorinei ar crește în SUA pe fondul războaielor din Ucraina și Iran, ceea ce ar amplifica presiunea asupra administrației Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Grupul de lucru al UE pentru energie (Comisia Europeană și cele 27 de state membre) va avea o conferință telefonică vineri dimineață pentru a discuta situația, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei. În Germania, Ministerul Economiei a precizat că AIE nu a cerut încă eliberarea stocurilor.
În SUA, Chris Wright a declarat la Fox News că este „extrem de încrezător” că Europa poate reduce prețurile la combustibil prin utilizarea stocurilor de urgență și a cerut o eliberare coordonată, pe fondul intrării în sezonul recoltei și în sezonul de încălzire.
Separat, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că SUA și-ar fi îndeplinit partea dintr-un acord din martie între membrii AIE, prin eliberarea a 172 de milioane de barili de petrol american, și a cerut „acțiuni concrete” din partea aliaților.
În același timp, presiunea pe piața globală a motorinei este amplificată de mai mulți factori menționați în articol: prelungirea interdicției Rusiei la exporturile de motorină până la final de octombrie și suspendarea exporturilor de combustibil ale rafinăriilor chineze pentru luna octombrie, pe fondul consolidării stocurilor interne, potrivit unor surse citate.
Recomandate

Europa intră în iarnă cu stocuri de gaze la minimul ultimilor 13 ani, iar riscul este o nouă rundă de scumpiri și volatilitate care poate ține piața sub presiune până în 2027 , potrivit Digi24 , care citează avertismentele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA). La 30 octombrie, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 75%, sub pragul minim de 80% stabilit la nivelul blocului comunitar și cel mai redus nivel pentru această perioadă din ultimul deceniu, conform raportului IEA menționat în articol. De ce contează: presiune pe prețuri și pe costurile industriei IEA avertizează că reumplerea depozitelor în primăvară ar urma să împingă cererea în sus, într-un moment în care piața globală rămâne tensionată, inclusiv pe fondul efectelor războiului din Iran. În acest context, Europa ar putea rămâne vulnerabilă la episoade de frig spre finalul iernii, cu efect direct în volatilitatea prețurilor. Un semnal deja vizibil este evoluția cotațiilor: pe 28 octombrie, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit 100 euro/MWh pentru prima dată din decembrie 2022, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al nivelului mai redus al stocurilor. La bursa TTF din Amsterdam , contractele futures cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,34%, până la 99,97 euro/MWh, după ce atinseseră anterior 100,30 euro/MWh. Scenariul de stres: depozite sub 10% până la final de martie Simulările IEA indică faptul că nivelul depozitelor din UE ar putea coborî sub 10% până la 30 martie, în „cel mai grav scenariu”. Acesta presupune două condiții simultane: noi perturbări ale livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz ; o iarnă neobișnuit de rece. Într-un astfel de context, IEA anticipează că volatilitatea prețurilor ar putea fi amplificată de valurile de frig de la finalul iernii, iar vulnerabilitatea pieței s-ar putea prelungi până la 30 martie 2027. Efecte în economie: facturi mai mari și reducerea producției în industrii energointensive Articolul notează că gospodăriile și consumatorii industriali resimt deja prețurile ridicate la energie în acest an, după ce conflictul cu Iranul a împins în sus prețurile la petrol, carburanți, gaze, electricitate și alimente. În plus, prețurile angro la gaze se transmit în facturile la gaze și electricitate, în condițiile în care centralele pe gaze stabilesc, de regulă, prețul energiei electrice în perioadele de vârf. Pe partea industrială, unele companii din sectoare care folosesc gazul ca materie primă — industria îngrășămintelor, chimia și siderurgia — și-au redus deja producția, pe fondul costurilor. În același timp, analiștii și experții din industrie citați în material se așteaptă la încă un an cu prețuri ridicate la gaze chiar și într-un scenariu cu iarnă blândă și cu încheierea războiului, din cauza nevoii Europei de a-și reface rezervele după scăderea la minime istorice. Contextul ultimului șoc major rămâne relevant: la începutul războiului din Ucraina, prețul gazelor a depășit 300 euro/MWh, amintește materialul. [...]

Comisia Europeană exclude reluarea importurilor de gaz rusesc după războiul din Ucraina , invocând cadrul de reglementare deja adoptat pentru eliminarea treptată a acestor livrări, potrivit Euronews . Mesajul Bruxellesului taie din start scenariul repunerii în funcțiune a Nord Stream și mută discuția din zona „posibilei reconcilieri” în cea a obligațiilor legale și a calendarului de ieșire din dependența energetică de Rusia. Reacția vine pe fondul informațiilor că Statele Unite și Rusia ar discuta despre reluarea livrărilor de gaz către Europa după încheierea conflictului. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șefă a Comisiei Europene, a argumentat poziția prin costurile și riscurile de securitate asociate dependenței de combustibili fosili din Rusia. „Știm foarte bine care sunt costurile ascunse ale dependenței de Rusia pentru achiziția de combustibili fosili. Aceste resurse au fost folosite ca armă, iar noi am plătit prețul. Nu uităm acest lucru.” Calendarul UE: ieșire completă din gazul rusesc până la final de 2027 Bruxellesul susține că renunțarea la gazul rusesc nu depinde doar de sancțiuni, ci și de legislația europeană în vigoare, care prevede eliminarea treptată a importurilor indiferent de evoluțiile geopolitice. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a indicat că planul acoperă atât gazul livrat prin conducte, cât și gazul natural lichefiat (GNL – gaz răcit până devine lichid, pentru transport cu nave). Conform calendarului prezentat: GNL din Rusia : contractele pe termen scurt au fost eliminate; cele pe termen lung ar urma să înceteze până în ianuarie 2027 . Gaz prin conducte (inclusiv asociat anterior Nord Stream) : eliminare până în septembrie 2027 . Ultimele livrări : ar urma să se încheie până la sfârșitul lui 2027 . Pinho a mai spus că Rusia a fost cea care a întrerupt inițial livrările, într-un moment în care Europa era puternic dependentă de gazul rusesc. Nord Stream și miza economică: costuri mai mici vs. risc de securitate Nord Stream 1 și 2 leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, pe o distanță de peste 1.200 km. Nord Stream 1 nu mai funcționează după exploziile din 2022, iar Nord Stream 2 nu a primit certificarea necesară din partea autorităților germane. În paralel, au apărut informații că Washingtonul și Moscova ar analiza reluarea livrărilor către Europa, inclusiv prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american. Potrivit materialului, discuțiile ar viza și alte posibile acorduri economice, inclusiv activele Lukoil , tehnologie nucleară și proiecte de GNL în zona arctică. În Europa, revenirea la gazul rusesc rămâne un subiect disputat: susținătorii invocă posibile costuri mai mici pentru consumatori și companii, în timp ce criticii avertizează asupra riscurilor de securitate generate de o nouă dependență. Context de piață: dependența a scăzut, dar GNL-ul e, de regulă, mai scump Ponderea gazului rusesc transportat prin conducte în importurile europene a coborât de la aproximativ 40% în 2021 la circa 6% în 2025 , potrivit datelor citate. Reducerea dependenței a împins însă statele europene către un consum mai mare de GNL, inclusiv din SUA, care este „de regulă mai scump”, notează sursa. Pentru companii, mesajul Comisiei indică faptul că, chiar și într-un scenariu de încetare a războiului, revenirea la gazul rusesc nu este tratată ca opțiune de politică energetică , ci ca direcție închisă prin reguli și termene deja stabilite. [...]

Scăderea rapidă a prețurilor la pompă începe să se vadă în retail , cu benzina standard coborând sub pragul de 9 lei/litru într-un caz punctual, după mai multe luni, potrivit Economica . Mișcarea contează pentru costurile de transport ale populației și companiilor, mai ales în contextul în care ieftinirile au devenit aproape zilnice în ultima perioadă. La nivel național, duminică, 22 noiembrie, șoferii plătesc în medie 9,05 lei/litru pentru benzina standard și 10,53 lei/litru pentru motorină. Excepția notabilă la benzină este la Cluj-Napoca, unde litrul a ajuns la 8,99 lei, conform unei informații publicate de Mediafax. Unde s-a văzut pragul de 9 lei și cum arată mediile locale În județul Cluj, benzina are un preț mediu de 9,08 lei/litru, motorina 10,54 lei/litru, iar GPL 4,87 lei/litru, potrivit Barometrului Combustibililor . Cea mai ieftină benzină din județ (8,99 lei/litru) este la o stație DHR, iar motorina la cel mai scăzut preț se găsește la o benzinărie Rompetrol . În București, prețul mediu este de 9,09 lei/litru la benzină, 10,53 lei/litru la motorină și 4,82 lei/litru la GPL. Cea mai ieftină benzină din Capitală se vinde la o stație Lukoil, cu 9,05 lei/litru; motorina la cel mai scăzut preț este la o stație Petrom, iar GPL-ul cel mai ieftin la o stație Mol. Ce a împins prețurile în jos și la ce să se aștepte șoferii În trei săptămâni, benzina s-a ieftinit cu 89 de bani/litru, iar motorina cu 40 de bani/litru la benzinăriile Petrom, pe fondul unor reduceri operate la intervale de câteva zile, care mai nou au ajuns să fie zilnice. Potrivit aceleiași surse, ieftinirile „este posibil să continue” și vin după scăderea cotațiilor internaționale la carburanți, pe fondul coborârii cotațiilor petrolului la nivelul de 90 de dolari . [...]

Iran pregătește reluarea exporturilor de țiței printr-un convoi de peste 14 petroliere, testând blocada navală a SUA , într-o mișcare care poate reaprinde riscurile de securitate și volatilitatea pe piața petrolului, potrivit The Jerusalem Post . Datele de urmărire prin satelit și relatări din presa iraniană indică faptul că navele s-ar aduna în apropiere de insula Kharg, punctul de plecare pentru aproximativ 85%–90% din exporturile de țiței ale Iranului. Conform imaginilor satelitare și datelor de monitorizare a navelor, petrolierele ar fi echipate cu echipaje și ar naviga sub pavilion iranian, iar Teheranul ar urma să trimită convoiul spre Golful Oman „în zilele următoare”. Serviciul în limba persană al Euronews a descris informațiile drept „rapoarte neoficiale”, iar publicația notează că nu există o confirmare independentă că vreun convoi a plecat deja. Semnale din piață: transferuri navă-la-navă și o posibilă „primă ieșire” din blocadă TankerTrackers, companie care monitorizează petrolierele pe baza imaginilor satelitare, a transmis că datele sale sugerează că Iranul se pregătește să reia exporturile. Samir Madani, cofondator al companiei, a declarat pentru Reuters că o navă ar fi primit țiței iranian de la un alt vas în Golf. „Dacă părăsește zona blocadei, acesta va fi primul export maritim reușit de țiței iranian de la mijlocul lunii iulie.” Madani nu a identificat petrolierul, dar a spus că acesta nu este vizat de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA. Separat, potrivit Asharq Bloomberg, aproximativ 200.000 de barili de petrol iranian ar fi fost transferați între petrolierele Olim și Hao Fan lângă Kharg, iar ambele nave și-ar fi oprit sistemele de urmărire în timpul transferului. Materialul descrie acest episod drept primul transfer navă-la-navă identificat de la reinstaurarea blocadei. Amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, dacă SUA intervine Pregătirile raportate vin după publicarea unei opinii de către agenția Fars (afiliată Gardienilor Revoluției), care propune trimiterea unui grup de petroliere „care să străpungă” blocada. În scenariul prezentat, Teheranul ar avertiza că orice încercare militară americană de a ataca sau reține navele ar declanșa lovituri iraniene asupra infrastructurii energetice regionale, în special asupra facilităților petroliere din Emiratele Arabe Unite. Propuneri similare au apărut și în Hamshahri Online și la Young Journalists Club (YJC), iar presa iraniană a început să numească ideea „Planul Fereydun”. În plan politic intern, deputatul Mohammad Bayat a cerut renunțarea la o abordare „pasivă” și emiterea unui ultimatum către țările din regiune și către SUA, în timp ce un purtător de cuvânt al IRGC, Hossein Mohabbati, a avertizat că, dacă navele iraniene vor fi atacate, Iranul „va lovi mai dur”. SUA își extinde regulile de aplicare a blocadei, inclusiv pentru nave „terțe” Washingtonul a înăsprit aplicarea blocadei navale, pe fondul indiciilor că Iranul caută să reia exporturile. Potrivit unei noi directive emise de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) , navele care primesc încărcături prin transferuri navă-la-navă de la vase aflate sub incidența blocadei pot fi considerate ca încercând să eludeze restricțiile americane, chiar dacă nu au intrat niciodată în apele iraniene. Directiva precizează că astfel de nave „pot fi oprite, inspectate, deviate sau confiscate” și avertizează că neconformarea poate duce la măsuri de aplicare care includ folosirea forței. SUA au reinstaurat blocada pe 14 iulie, iar de atunci ar fi dezactivat mai multe petroliere care încercau să ajungă la Kharg, lovind cu rachete Hellfire camerele motoarelor, potrivit articolului. Înainte de începerea războiului în februarie, Iranul exporta aproximativ 1,5–2 milioane de barili de țiței pe zi, majoritatea către China. Ce urmează: un test cu miză mare pentru fluxurile de petrol și riscul regional Dacă un convoi de petroliere ar reuși să iasă din zona blocadei, ar fi un semnal operațional că Iranul poate relua exporturile pe mare, în pofida măsurilor SUA. În același timp, amenințările explicite la adresa infrastructurii energetice din Golf ridică miza: orice incident naval sau tentativă de interceptare ar putea escalada rapid, cu efecte directe asupra percepției de risc în regiune și, implicit, asupra prețurilor și livrărilor de petrol. [...]

Scăderea cotațiilor petrolului, pe fondul unui posibil excedent global de ofertă, se vede în ieftinirea carburanților : motorina ajunge la 1,97 euro/litru sâmbătă, iar benzina la 1,78 euro/litru, potrivit agrarheute . Pentru companii, transportatori și fermieri, mișcarea contează direct în costurile operaționale, într-un moment în care piața pare să fie dominată mai mult de semnalele de ofertă decât de riscurile geopolitice. Brent a urcat ușor vineri la 92,5 dolari/baril (aprox. 425 lei), dar a bifat totuși a treia scădere săptămânală consecutivă. Publicația notează că indiciile privind o ofertă globală abundentă au cântărit mai mult decât îngrijorările legate de posibile noi atacuri ale SUA asupra Iranului. Semnale de ofertă: Hormuz la „nivel record” și discuții pentru creșterea producției Ministrul american al energiei, Chris Wright , a declarat că fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz au atins un nivel record, pe măsură ce oferta din Orientul Mijlociu își revine. În plus, SUA, China și Rusia ar fi convenit joi, într-o întâlnire trilaterală, să majoreze producția și oferta de produse petroliere rafinate. În același registru, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a estimat anterior în cursul săptămânii că, în trimestrul în derulare, piața globală ar putea înregistra un excedent de ofertă de circa 2 milioane de barili/zi. Separat, Goldman Sachs a avertizat asupra riscului unui posibil supraplin de ofertă anul viitor. SUA: stocurile de benzină cresc puternic, presiune pe prețuri Pe piața americană, contractele futures pentru benzină au rămas în jur de 2,50 dolari/galon (aprox. 0,66 dolari/litru; aprox. 3,0 lei/litru), aproape de cel mai scăzut nivel din martie, pe fondul temperării îngrijorărilor privind aprovizionarea. Datele Administrației pentru Informații Energetice (EIA) arată că stocurile interne de benzină ale SUA au crescut cu 5,2 milioane de barili în săptămâna încheiată la 13 noiembrie — cea mai mare creștere săptămânală din 16 ianuarie — ducând nivelul stocurilor la 3% peste media sezonieră. Potrivit sursei, această evoluție a fost susținută de o cerere mai slabă de combustibil și de o utilizare a rafinăriilor menținută aproape de limita capacității. Riscuri care rămân în piață: Ucraina, rafinăriile rusești și securitatea rutelor Deși tabloul de bază este unul de ofertă în creștere, agrarheute amintește că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești rămân un risc pentru piețele de carburanți, iar IEA se așteaptă ca procesarea petrolului în Rusia să rămână puternic restricționată până la finalul anului. În paralel, atacurile asupra navelor din apropierea Strâmtorii Hormuz pot afecta rutele de aprovizionare cu materii prime. Pentru moment, balanța dintre ofertă și cerere împinge prețurile în jos, însă persistența riscurilor logistice și a celor legate de capacitățile de rafinare poate menține volatilitatea ridicată pe piața carburanților. [...]

Patru petroliere cu motorină rusească nu au mai ajuns în SUA, ci în Brazilia , ceea ce pune sub semnul întrebării eficiența unui acord politic prezentat drept soluție pentru ieftinirea combustibililor, potrivit Digi24 . Transporturile vizau piața americană în baza unei înțelegeri convenite de președintele SUA, Donald Trump , și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Totuși, niciuna dintre cele patru nave trimise de Rusia nu a făcut escală într-un port american, iar încărcăturile au ajuns în Brazilia, conform publicației The Maritime Executive, citată de Meduza . Acordul a fost însoțit de o derogare temporară de la sancțiuni Înțelegerea a fost anunțată la începutul lunii octombrie și prevedea livrări de motorină rusească atât către Statele Unite, cât și către alte piețe internaționale. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat temporar operațiuni care implicau motorină rusească aflată sub regimul sancțiunilor. Administrația Trump a susținut că livrările ar urma să contribuie la reducerea prețurilor la combustibili în SUA, într-un context politic sensibil: acordul a fost comunicat înaintea alegerilor parlamentare de la jumătatea mandatului. De ce contează pentru piața combustibililor După alegerile din 3 noiembrie, în care republicanii și-au pierdut majoritatea în ambele camere ale Congresului, au apărut informații că petrolierele nu se îndreptau, de fapt, către porturi americane. Evoluția alimentează criticile deja existente privind utilitatea acordului. Potrivit Digi24, experți au pus sub semnul întrebării impactul real al livrărilor asupra pieței americane, argumentând că volumul de motorină pe care Rusia urma să îl livreze Statelor Unite nu ar fi fost suficient pentru a influența semnificativ prețurile la combustibili. [...]