Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Posibila lovire a conductei Drujba de către drone ucrainene și oprirea anunțată a livrărilor către Germania de la 1 mai ridică riscuri operaționale pentru fluxurile de petrol în Europa. Informațiile sunt prezentate de TVR Info, care citează presa de la Kiev și agenția Reuters.
Potrivit sursei, drone ale serviciilor speciale ucrainene ar fi lovit o secțiune a conductei petroliere Drujba, pe teritoriul Rusiei, iar atacul ar fi declanșat un incendiu. Totodată, sunt menționate și informații despre o stație de producție pentru export care ar fi fost vizată, pe baza unor surse de la Kiev citate de presa ucraineană.
Separat de incidentul raportat, Reuters este citată cu anunțul Moscovei că Rusia va opri, de la 1 mai, exportul de petrol spre Germania, via Kazahstan, prin conducta Drujba. TVR Info notează că oprirea livrărilor „va complica situația pe piața germană”, potrivit analiștilor economici.
În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania prin conducta rusească Drujba au fost de aproximativ 43.000 de barili pe zi, conform datelor menționate în material.
În paralel, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au discutat despre deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care „ar putea fi disponibil la finele lunii mai”, potrivit materialului.
„UE trebuie să se grăbească, să accelereze şi să mărească volumul sprijinului său pentru Ucraina şi, de asemenea, să crească presiunea asupra Rusiei.” — Maria Stenergard, ministrul suedez de Externe
„Am stabilit un cadru de lucru pentru colaborarea cu Uniunea Europeana, în vederea deblocării pachetului de sprijin pentru Ucraina şi menţinerea tuturor sancţiunilor justificate la adresa Rusiei.” — Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei
Materialul TVR Info mai arată că Ucraina mizează pe întărirea capacității de apărare și pe deblocarea fondurilor europene. Pentru piața energetică, combinația dintre atacurile raportate asupra infrastructurii și decizia de oprire a livrărilor către Germania accentuează incertitudinea privind continuitatea unor fluxuri de aprovizionare prin Drujba.
Recomandate
Rusia oprește din 1 mai fluxurile de țiței kazah către Germania prin conducta Drujba , o decizie care poate complica aprovizionarea unei rafinării-cheie din nord-estul Germaniei și readuce în prim-plan vulnerabilitatea logistică a Berlinului la tranzitul energetic prin Rusia, potrivit TVR Info , care citează Reuters. Măsura a fost semnalată de trei surse din industrie, care au declarat pentru Reuters că un program revizuit de export a fost transmis atât Kazahstanului, cât și Germaniei. Informația nu este confirmată oficial de Kremlin: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că nu este la curent cu o astfel de oprire și că va verifica. De ce contează: risc operațional pentru rafinăria PCK și piața regională Germania primește țiței kazah prin ramificația nordică a Drujbei, care traversează Polonia. În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania pe acest traseu au totalizat 2,146 milioane de tone metrice (aprox. 43.000 de barili pe zi), în creștere cu 44% față de 2024. Rafinăria PCK din Schwedt, una dintre cele mai mari din Germania, este aprovizionată parțial cu acest țiței kazah, după ce livrările de petrol rusesc au fost oprite în contextul războiului din Ucraina. O eventuală întrerupere a fluxurilor prin Drujba ar pune presiune pe lanțul de aprovizionare al rafinăriei, care depinde de rute alternative mai scumpe sau mai greu de mobilizat rapid. Context: relații tensionate și întreruperi repetate pe traseu Relațiile politice și comerciale dintre Rusia și Germania rămân tensionate din cauza conflictului din Ucraina, în condițiile în care Berlinul susține Kievul. În plus, aprovizionarea prin Drujba a fost întreruptă în mod repetat, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra conductei pe teritoriul Rusiei. În 2022, Germania a plasat unitățile locale ale Rosneft sub tutelă, o decizie care a afectat legăturile energetice de lungă durată dintre cele două țări. Ce urmează În acest moment, informația despre oprirea exporturilor de la 1 mai se bazează pe surse din industrie citate de Reuters, iar poziția oficială a Kremlinului este că măsura nu este confirmată. Dacă oprirea se materializează, atenția se va muta către capacitatea Germaniei de a compensa rapid volumele lipsă pentru PCK Schwedt și către eventuale ajustări logistice pe rute alternative. [...]
Peter Magyar pune pe agenda noului guvern ungar reluarea fluxurilor de petrol prin Drujba , cerând Ucrainei să redeschidă conducta imediat ce devine funcțională și Rusiei să reia livrările „în conformitate cu contractele”, potrivit HotNews . Miza este una operațională și de securitate energetică: Ungaria și Slovacia sunt de luni bune în conflict cu Kievul după suspendarea tranzitului de petrol rusesc pe teritoriul ucrainean. Magyar, descris drept câștigătorul alegerilor din Ungaria și viitor premier, a făcut solicitarea într-o conferință de presă, după prima ședință a grupului său parlamentar. El a condiționat redeschiderea de faptul ca, „din partea ucraineană”, conducta să fie „pregătită pentru transportul de petrol”. Disputa Drujba: cine ce spune despre oprirea livrărilor În timp ce Budapesta (prin guvernul Orban) și Bratislava contestă suspendarea livrărilor, Kievul susține că oleoductul Drujba a fost închis după un atac al forțelor ruse de la sfârșitul lunii ianuarie, notează materialul, care citează Reuters. Magyar a indicat că reluarea transportului depinde de ambele părți: Ucraina: să redeschidă conducta când este gata de transport; Rusia: să reînceapă alimentarea cu petrol „în conformitate cu contractele”. Paks-2: revizuirea finanțării, nu abandonarea proiectului În același context, Peter Magyar a spus că extinderea centralei nucleare de la Paks este „un proiect important și necesar”, dar a anunțat că noul guvern va analiza condițiile de finanțare ale împrumutului pentru construcție, inclusiv dacă sunt posibile restructurarea sau refinanțarea. Proiectul Paks-2 este evaluat la 12,5 miliarde de euro, iar Magyar a afirmat că finalizarea ar putea costa 24 de miliarde. Contractul a fost atribuit companiei ruse Rosatom fără licitație competitivă, fiind considerat de mult timp un simbol al relației strânse dintre Vladimir Putin și Viktor Orban, mai arată articolul. Pentru proiect, Magyar a mai indicat două direcții: deschiderea pieței și accelerarea procesului, fără a detalia pașii concreți. [...]
Reluarea tranzitului de țiței pe Drujba ar putea debloca negocieri-cheie în UE , după ce Ucraina se așteaptă ca livrările prin conductă să fie reluate pe 21 aprilie, odată cu finalizarea testelor tehnice, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Testele tehnice ale conductei sunt programate pe 21 aprilie și sunt prezentate ca etapă necesară pentru repornirea tranzitului de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia. Fluxurile au fost suspendate de la sfârșitul lunii ianuarie, după ce Ucraina a susținut că infrastructura a fost avariată în urma unui atac cu drone. Miza: condiționări politice legate de sancțiuni și finanțarea Ucrainei În paralel cu componenta tehnică, reluarea livrărilor a devenit un subiect de negociere în interiorul UE. Autoritățile din Ungaria și Slovacia au acuzat Ucraina de „șantaj politic” pentru întârzierea reluării aprovizionării. Ministrul de externe al Slovaciei, Juraj Blanar, a declarat că țara va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei până când va primi garanții că conducta își reia operațiunile. Totodată, premierul ungar Viktor Orbán a promis că Ungaria nu va împiedica acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) Ucrainei după restabilirea aprovizionării prin Drujba. Ambasadorii UE urmează să discute alocarea fondurilor către Ucraina pe 22 aprilie, potrivit Bloomberg. Ce urmează Peter Magyar, indicat în material drept viitor premier al Ungariei (după victoria partidului său Tisza), a spus că fluxul de petrol ar putea fi reluat în săptămâna care începe pe 20 aprilie, invocând importanța respectării contractelor de aprovizionare. În același context, directorul executiv al companiei ungare MOL este așteptat în Rusia pentru discuții privind detaliile tehnice și volumele necesare pentru repornirea sistemului. [...]
Germania accelerează ieșirea statului din SEFE , fosta Gazprom Germania, printr-o privatizare etapizată și o majorare de capital de 1,5–2 miliarde de euro (aprox. 7,5–10 miliarde lei), într-un demers care combină presiunea regulilor UE cu nevoia de investiții în infrastructura de gaze, potrivit Economica . SEFE (Securing Energy for Europe) a fost naționalizată de Berlin în 2022, după ce compania-mamă rusă s-a debarasat de unitate, considerată vitală pentru aprovizionarea cu gaz a Germaniei. Compania operează 4.200 km, adică circa 10% din rețeaua de gaze a Germaniei. De ce contează: reguli UE și finanțarea infrastructurii Regulile Uniunii Europene obligă statul german să își reducă participația în SEFE la cel mult 25% plus o acțiune până în 2028. În paralel, compania vrea să atragă capital nou pentru a finanța extinderea activelor sale de infrastructură, conform informațiilor citate din Financial Times. CEO-ul Egbert Lage a spus pentru Financial Times că războiul din Iran a impulsionat planurile de privatizare, iar fluxurile limitate de gaz din Orientul Mijlociu au scos în evidență importanța furnizorilor considerați de încredere. Cum ar putea arăta privatizarea După majorarea inițială de capital, Germania intenționează să își reducă participația în SEFE, posibil prin: o vânzare suplimentară de acțiuni, o ofertă publică inițială (IPO), „alte opțiuni”, potrivit CEO-ului. „Având în vedere timpul scurt de când operăm, este posibil ca un IPO să fie puțin dificil pentru noi, dar, în ultimă instanță, depinde de piețe și de decizia guvernului.” Context de piață: scăderea livrărilor Gazprom către Europa În același context, livrările Gazprom către Europa în 2025 s-au redus cu 44%, la aproximativ 18 miliarde de metri cubi, pe fondul suspendării tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina . Potrivit materialului, exporturile de gaz rusesc către țările europene au coborât la nivelul de la mijlocul anilor ’70. [...]
Administrația Trump mută energia în zona de securitate națională și pregătește intervenții directe în piață , prin patru ordine executive care vizează simultan cărbunele, petrolul, gazele naturale și infrastructura energetică de mari dimensiuni, potrivit Mediafax . Măsurile sunt emise în baza Defense Production Act din 1950, un instrument legislativ creat pentru mobilizarea rapidă a industriei în crize majore, și marchează o schimbare de la o abordare dominată de piață la una de tip „economie de război”. De ce contează: statul intră cu contracte și finanțare în lanțul energetic Elementul central al pachetului este intervenția federală explicită: ordinele prevăd achiziții și contracte garantate de stat, sprijin financiar pentru dezvoltarea capacităților de producție și utilizarea de „instrumente financiare” pentru lansarea proiectelor. Președintele Donald Trump susține că acestea sunt „cele mai eficiente, rapide și practice metode” pentru a acoperi un deficit de capacitate și avertizează că, fără acțiuni federale imediate, „capacitățile de apărare ale Statelor Unite rămân vulnerabile la perturbări”. Premisa ordinelor: „energia insuficientă” este risc major Toate cele patru ordine pornesc de la ideea că producția, transportul, rafinarea și capacitatea de generare insuficiente reprezintă „o amenințare neobișnuită și extraordinară” pentru economie, securitatea națională și politica externă, conform declarațiilor citate în articol. În cazul gazelor naturale, administrația pune accent și pe competiția internațională, argumentând că dependența energetică a fost „folosită de actori ostili” pentru a provoca fluctuații puternice pe piețele internaționale, ceea ce ar lăsa SUA și aliații „periculos de expuși”. Ce sectoare sunt vizate Pachetul acoperă întregul lanț energetic și infrastructura asociată: cărbunele , prezentat ca esențial pentru producția constantă de energie; petrolul , descris ca alimentând forțele armate și infrastructura critică; gazele naturale și gazul natural lichefiat (GNL) , considerate esențiale inclusiv pentru securitatea energetică a aliaților, prin capacitatea SUA de a furniza energie partenerilor externi; infrastructura energetică de mari dimensiuni , de la construcții și inginerie la dezvoltarea capacităților industriale. Administrația argumentează că industria nu poate asigura „în timp util” aceste capacități din cauza blocajelor de finanțare, autorizații și infrastructură. Proceduri accelerate, inclusiv prin suspendarea unor cerințe legale Ordinele includ o măsură excepțională: suspendarea unor cerințe legale pentru a grăbi implementarea proiectelor, inclusiv a condițiilor procedurale obișnuite necesare aprobării intervenției statului. Trump a invocat starea de urgență energetică , motivând necesitatea extinderii rapide a capacităților pentru a evita un deficit de resurse industriale sau tehnologii critice care ar afecta grav apărarea națională. Context: de la piață la mobilizare strategică Prin invocarea Defense Production Act, guvernul federal își asumă un rol direct în stabilirea priorităților și susținerea dezvoltării capacităților din energie, într-o logică de mobilizare strategică. Articolul nu oferă detalii despre calendarul concret de implementare sau despre dimensiunea financiară a intervențiilor. [...]
Costurile zborurilor lung-curier din Europa cresc cu peste 100 de dolari (aprox. 460 lei) pe bilet din cauza perturbărilor în aprovizionarea globală cu petrol generate de războiul din Iran , iar scumpirea ar urma să se vadă în tarifele plătite de pasageri, potrivit unei analize citate de Agerpres . Impactul economic este legat de creșterea costului combustibilului pentru aviație, care se transmite rapid în costul total al operării curselor pe distanțe lungi, unde consumul de carburant are o pondere ridicată. Analiza aparține ONG-ului Transport and Environment (T&E) și este transmisă de Reuters , conform materialului Agerpres. În practică, efectul anticipat este o presiune suplimentară asupra prețurilor biletelor pentru zborurile lung-curier din Europa, într-un context în care companiile aeriene ajustează tarifele în funcție de costurile cu energia și de disponibilitatea combustibilului. [...]
