Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Posibila lovire a conductei Drujba de către drone ucrainene și oprirea anunțată a livrărilor către Germania de la 1 mai ridică riscuri operaționale pentru fluxurile de petrol în Europa. Informațiile sunt prezentate de TVR Info, care citează presa de la Kiev și agenția Reuters.
Potrivit sursei, drone ale serviciilor speciale ucrainene ar fi lovit o secțiune a conductei petroliere Drujba, pe teritoriul Rusiei, iar atacul ar fi declanșat un incendiu. Totodată, sunt menționate și informații despre o stație de producție pentru export care ar fi fost vizată, pe baza unor surse de la Kiev citate de presa ucraineană.
Separat de incidentul raportat, Reuters este citată cu anunțul Moscovei că Rusia va opri, de la 1 mai, exportul de petrol spre Germania, via Kazahstan, prin conducta Drujba. TVR Info notează că oprirea livrărilor „va complica situația pe piața germană”, potrivit analiștilor economici.
În 2025, exporturile Kazahstanului către Germania prin conducta rusească Drujba au fost de aproximativ 43.000 de barili pe zi, conform datelor menționate în material.
În paralel, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai Uniunii Europene au discutat despre deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care „ar putea fi disponibil la finele lunii mai”, potrivit materialului.
„UE trebuie să se grăbească, să accelereze şi să mărească volumul sprijinului său pentru Ucraina şi, de asemenea, să crească presiunea asupra Rusiei.” — Maria Stenergard, ministrul suedez de Externe
„Am stabilit un cadru de lucru pentru colaborarea cu Uniunea Europeana, în vederea deblocării pachetului de sprijin pentru Ucraina şi menţinerea tuturor sancţiunilor justificate la adresa Rusiei.” — Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei
Materialul TVR Info mai arată că Ucraina mizează pe întărirea capacității de apărare și pe deblocarea fondurilor europene. Pentru piața energetică, combinația dintre atacurile raportate asupra infrastructurii și decizia de oprire a livrărilor către Germania accentuează incertitudinea privind continuitatea unor fluxuri de aprovizionare prin Drujba.
Recomandate
Traian Băsescu pune criza carburanților pe seama blocării aprovizionării cu țiței și cere o discuție despre rute alternative , în condițiile în care România și Europa ar fi afectate de întreruperea fluxurilor prin terminalul Novorossiisk, potrivit Mediafax . Fostul președinte a vorbit la Digi24 despre Caspian Pipeline Consortium (CPC) , pe care a descris-o ca o conductă de aproximativ 1.500 km ce leagă zăcământul Tengiz de terminalul Novorossiisk. Băsescu a susținut că traseul este „închis” și a detaliat structura acționariatului din zăcământul Tengiz, indicând o pondere majoritară a companiilor americane (Chevron și Exxon), precum și o participație a Chevron în conducta de transport. Miza economică: risc de aprovizionare pentru România și Europa În intervenția sa, Băsescu a afirmat că Ucraina ar produce „daune uriașe” prin blocarea aprovizionării cu țiței, nu doar pentru România, ci și pentru Europa, argumentând că Novorossiisk este un terminal care furnizează țiței din Kazahstan către piața europeană. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură (...) și ei ne produc daune uriașe prin blocarea aproviziunii cu țiței, nu numai a României, dar a Europei.” Tot el a invocat și nemulțumiri din „o parte din electorat” legate de nivelul sprijinului acordat Ucrainei, în contextul efectelor economice reclamate. Ce alternative indică Băsescu și care sunt limitările Fostul președinte a spus că ar exista alternative de aprovizionare cu țiței din Kazahstan, însă „problema este că trebuie discutat”. Ca variantă, a descris un traseu care ar presupune transportul către Baku, apoi prin Azerbaidjan și Turcia, cu încărcare în Mediterană și tranzit prin strâmtorile turcești. Băsescu a avertizat însă că această opțiune ar fi „mai peste mână” și ar ridica probleme de: aglomerație pe rutele maritime, costuri mai mari, dificultăți logistice asociate tranzitului prin strâmtori. În material nu sunt prezentate date despre nivelul stocurilor, evoluția prețurilor sau măsuri concrete ale autorităților ori ale companiilor, astfel că amploarea efectelor economice rămâne necuantificată în informațiile publicate. [...]
Atacurile reciproce asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul de întreruperi pe ruta petrolului kazah și alimentează riscuri de sancțiuni pentru companii , după ce Ucraina și Rusia au intensificat loviturile asupra transportului civil, potrivit Kyiv Post . Ucraina a lovit, duminică și luni, trei petroliere aflate la încărcare la un terminal rusesc folosit pentru exportul de țiței pompat din Kazahstan, iar surse militare ucrainene și oficiali kazahi au confirmat atacurile. Cel mai recent incident descris este un atac cu drone cu rază lungă, luni, asupra KTK Marine Terminal, la aproximativ 26 km nord de Novorossiisk, care a lovit și a incendiat petrolierul Nelsa în timpul încărcării. Nava, sub pavilion Camerun, ar fi încărcat țiței produs în Kazahstan, iar incendiul a fost stins după intervenția pompierilor „în cea mai mare parte a zilei”, cu evacuarea a 22 din 24 de membri ai echipajului; căpitanul și ofițerul secund ar fi rămas la post, conform relatărilor citate. Marți, relatări bazate pe martori de la țărm au indicat că nava aflată la ancoră nu părea în pericol de scufundare, deși zona pupa tribord ar fi fost serios avariată de explozie și incendiu. Terminalul KTK și miza pentru exporturile de țiței „KTK” este abrevierea rusă pentru Caspian Pipeline Consortium (Consorțiul Conductei Caspice), companie înființată în 1992 pentru a facilita exportul de țiței din Asia Centrală către piețele internaționale. Rusia și Kazahstan sunt acționari majori, Oman este acționar minoritar, iar Chevron, ExxonMobil, Shell și Eni ar deține, de asemenea, participații, potrivit materialului. În același val de atacuri, drone ucrainene au lovit duminică încă două petroliere la terminal: Asia (pavilion Liberia, deținută de greci) și Nissos Ios (pavilion Insulele Marshall, deținută de greci), ambele luând foc; incendiile au fost stinse. Publicația notează că niciuna dintre aceste două nave nu este listată ca făcând parte din așa-numita „ flotă din umbră ” a Rusiei (rețea de nave folosite pentru a ocoli restricții), spre deosebire de Nelsa. Riscuri de sancțiuni și reacția Kazahstanului Nelsa este descrisă ca membru confirmat al „flotei din umbră” și se află, împreună cu operatorii săi, sub sancțiuni impuse de UE, Regatul Unit, Canada, Elveția, Noua Zeelandă și Ucraina pentru sprijinirea exporturilor de petrol ale Rusiei în pofida restricțiilor legate de război. Materialul citează și un raport Reuters din iulie 2026 care a identificat nava (156.000 tone deadweight) ca posibil folosind un pavilion fals al Camerunului pentru a facilita evitarea sancțiunilor; potrivit grupurilor care urmăresc sancțiunile, proprietarul și operatorul cel mai frecvent raportat ar avea baza în Dubai. Kazahstanul a criticat atacurile ucrainene într-o declarație comună a ministerelor de Externe și Energie, numindu-le „atacuri teroriste” care interferează ilegal cu transportul pașnic de țiței deținut de SUA și Kazahstan pe nave neutre. Documentul susține că autoritățile de la Astana ar fi obținut aprobări pentru încărcare și plecare și că atacul a încălcat aceste aprobări, invocând și „riscuri ecologice și tehnologice” și pericol pentru echipaje multinaționale. În același timp, Kyiv Post arată că, dacă un destinatar ar primi sau ar obține profit dintr-un transport realizat cu Nelsa, atunci orice companie implicată în transfer ar putea încălca legislația SUA și s-ar putea expune la acuzații de evitare a sancțiunilor, indiferent de poziția Kazahstanului privind legitimitatea transportului. Escaladare și pe ruta cerealelor: atacul asupra unei nave în Odesa Pe partea rusă, escaladarea a inclus o salvă de rachete de croazieră antinavă, duminică, asupra unei nave încărcate cu cereale în portul ucrainean Odesa, atac care ar fi produs cele mai grave pierderi de vieți omenești în rândul echipajelor civile pe durata războiului, cu 10 morți, potrivit surselor navale ucrainene și presei maritime comerciale din Ucraina și Turcia citate. Un alt atac descris: forțele ruse ar fi lansat trei rachete X-59 sau posibil X-69 asupra navei Golden Leo, un vrachier sub pavilion Guineea-Bissau, deținut de o companie turcă, la plecarea din portul Odesa. Un focos de „jumătate de tonă” ar fi ucis 10 membri ai unui echipaj preponderent sirian și indian; autoritățile ucrainene au evacuat opt supraviețuitori, iar Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a indicat că primele raportări plasau echipajul total la 17 persoane. Ce se schimbă operațional în Marea Neagră Materialul descrie o rupere a unei înțelegeri tacite potrivit căreia navele neutre nu ar fi fost vizate sistematic cu atacuri antinavă. În acest context, riscurile pentru companiile de shipping, traderii de petrol și încărcătorii de mărfuri cresc pe două direcții: continuitatea exporturilor de țiței prin infrastructura KTK , inclusiv pentru încărcături asociate Kazahstanului; expunerea la sancțiuni atunci când sunt implicate nave sau operatori aflați pe liste restrictive, chiar dacă marfa este prezentată drept „legitimă”. Kyiv Post mai notează că Ucraina a extins în ultimele săptămâni campania cu drone împotriva transportului civil rusesc în Marea Azov și Marea Neagră, iar loviturile asupra KTK ar marca prima extindere a acestei operațiuni către țărmul regiunii ruse Krasnodar. [...]
Saltul de peste 6% al cotațiilor petrolului readuce în prim-plan riscul de scumpiri în lanț, pe fondul escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran , potrivit HotNews . Mișcarea vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat cu represalii „dure” împotriva Iranului în urma unei tentative de atac asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Contractele futures pentru țițeiul Brent (reper internațional) au urcat cu aproximativ 7%, până la 89,94 dolari pe baril (aprox. 413 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu aproximativ 6,9%, până la 84,69 dolari pe baril (aprox. 389 lei), relatează CNBC . Ce a declanșat reacția pieței Trump a declarat pentru Fox News că Iranul „va primi o bătaie zdravănă” după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi lansat rachete balistice asupra forțelor americane. „O să-i facem praf și pulbere. Îi vom lovi puternic… O să încaseze o bătaie zdravănă.” Potrivit Axios, Iranul ar fi vizat o bază militară americană din Iordania, iar Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că rachetele au fost interceptate cu succes. Tentativa de atac a pus capăt unei scurte perioade de acalmie, după ce la începutul săptămânii prețurile scăzuseră pe percepția că tensiunile se îndreaptă spre dezescaladare. De ce contează economic: risc de perturbări de aprovizionare în regiune În paralel, CENTCOM a transmis că forțele americane și saudite au lovit marți „mai multe obiective logistice și depozite de armament” în estul Irakului, ca represalii pentru peste 30 de atacuri cu drone în ultimele trei zile, atribuite unor „grupări teroriste aliniate Iranului”. În plus, atacurile rebelilor Houthi care vizează facilități petroliere ale Arabiei Saudite au amplificat temerile privind aprovizionarea. Bjorn Vang Jensen, consilier executiv la compania de analiză Xeneta, a avertizat că loviturile asupra infrastructurii de producție, stocare și transport portuar ar putea perturba aprovizionarea în întreaga regiune. Context de piață: și politica monetară intră în ecuație Kitco notează că mișcarea de pe petrol a fost „amplificată” și de tonul agresiv al președintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, la prima sa ședință FOMC ca șef al Fed, în condițiile în care traderii rămân împărțiți înaintea deciziei de politică monetară a băncii centrale americane, așteptată miercuri. [...]
Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că a lovit o rafinărie rusă majoră de 13 milioane tone/an , un atac la peste 1.500 km de graniță care, dacă a afectat unități-cheie, poate reduce temporar capacitatea de producție de carburanți și poate pune presiune pe lanțul de aprovizionare al Rusiei, inclusiv pentru sectorul militar, potrivit Kyiv Post . Ținta indicată este rafinăria Lukoil- Perm nefteorgsintez (PNOS), descrisă drept una dintre cele mai mari din Rusia, cu o capacitate de aproape 13 milioane de tone pe an. SBU afirmă că instalația alimentează atât consumul civil, cât și nevoile armatei ruse. În urma unui atac cu dronă ar fi izbucnit un incendiu la rafinărie. Conform informațiilor preliminare invocate de SBU, focul arde la o unitate primară de procesare a țițeiului, componentă tehnologică esențială pentru funcționarea instalației. Publicația notează că oficiali ruși au recunoscut atacuri asupra unor obiective industriale, iar presa locală ar fi confirmat că rafinăriile au fost lovite; ulterior, forțele ucrainene și-ar fi asumat responsabilitatea. De ce contează pentru piața de energie și pentru finanțarea războiului SBU susține că loviturile asupra rafinăriilor au „semnificație strategică”, deoarece acestea produc combustibil pentru echipamente militare, aviație și logistică. În plus, industria de rafinare rămâne una dintre sursele importante de venit la bugetul Rusiei, folosit – potrivit aceleiași surse – pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei. Context: atac rar la mare distanță Perm se află în Munții Ural, iar distanța față de Ucraina face ca incidentul să fie prezentat drept unul dintre atacurile mai rare, pe rază lungă, în adâncimea teritoriului rus. Kyiv Post amintește că pe 7 mai Ucraina ar fi lovit, de asemenea, rafinării ruse din Perm. Separat, analiștii de la Astra, o publicație rusă independentă, au afirmat că rafinăria PNOS a fost lovită pe baza imaginilor disponibile și au descris-o drept o instalație industrială-cheie și una dintre cele mai avansate tehnologic din țară. Astra mai susține că o companie de apărare (JSC UEC-STAR), care produce componente de motoare pentru aeronave și elicoptere militare, se află la circa 600 de metri de o clădire înaltă din Perm care ar fi fost lovită de o dronă. În lipsa unor date oficiale privind amploarea pagubelor și durata opririlor, impactul operațional exact asupra producției nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile în material. [...]
Prețurile la carburanți au accelerat din nou, iar motorina a ajuns în seara de 29 iulie la peste 10 lei/litru în benzinăriile mari din vestul Capitalei, în aceeași zi în care a fost reintrodusă „starea de criză” pe piața țițeiului și a produselor petroliere, potrivit Economica . Mișcarea pune presiune directă pe costurile de transport și logistică, într-o economie în care motorina este carburantul dominant. OMV Petrom , liderul pieței de distribuție, a majorat din nou prețurile în stațiile OMV și Petrom, după o scumpire anterioară făcută cu o zi înainte. Creșterea de dimineață a fost de 10 bani/litru la motorină și de 5 bani/litru la benzină, conform publicației (detalii în materialul Economica ). Unde au ajuns prețurile: motorina trece de 10 lei/litru Economica notează că, „așa cum era de așteptat”, și concurenții au urmat scumpirile, cu majorări mai pronunțate la motorină, pe fondul faptului că rafinăriile din România nu produc volume suficiente pentru a acoperi cererea internă. Motorină (seara de 29 iulie, benzinării de lanț din vestul Bucureștiului): Petrom: 10,17 lei OMV: 10,23 lei Rompetrol: 10,28 lei MOL: 10,22 lei Lukoil: 10,28 lei SOCAR: 10,19 lei La motorină, în aceeași zi, scumpirile suplimentare menționate de Economica au fost de 18 bani/litru la Rompetrol față de nivelurile de dimineață și de 10 bani/litru la Lukoil, MOL și SOCAR. Benzina: creșteri mai mici, dar generalizate Benzină (dimineața de 29 iulie, vestul Bucureștiului): Petrom: 9,21 lei OMV: 9,27 lei Rompetrol: 9,27 lei MOL: 9,27 lei Lukoil: 9,29 lei SOCAR: 9,124 lei Pentru benzină, Economica indică majorări de 5 bani/litru la Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR față de nivelurile de dimineață. „Starea de criză” revine: ce măsuri intră în joc până la final de octombrie În paralel cu scumpirile, deputații au adoptat proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, care ar urma să fie în vigoare până la finalul lui octombrie, potrivit Economica (cu trimitere la e-nergia.ro ). Principalele prevederi enumerate: Plafonarea adaosului comercial la comercianții de benzină și motorină la nivelul mediu practicat în 2025; limita maximă poate fi majorată cu inflația din 2025, o singură dată. Acciză dinamică : poate scădea cu 5%–25% la motorină, în funcție de cotații; recalculare la fiecare două săptămâni. Ministrul Finanțelor a declarat că prima reducere ar fi de 10%, echivalentul unei scăderi de 34 bani/litru , imediat ce măsura va fi introdusă. Prețurile nu pot crește decât o dată pe zi , până la ora 12:00. Restricții la exporturile de motorină , permise doar cu aprobarea Guvernului. Reintroducerea contribuției de solidaritate pentru OMV Petrom, singura companie care extrage petrol și îl rafinează. Pentru companii, combinația dintre scumpiri rapide și intervenții de reglementare (limitarea adaosului, reguli de actualizare a prețului, restricții la export) crește incertitudinea operațională pe lanțul de aprovizionare, în timp ce pentru consumatori și transportatori miza imediată rămâne nivelul motorinei, care a trecut deja de pragul de 10 lei/litru în București. [...]
Statul român vrea să-și exercite dreptul de preempțiune pentru gazele din Neptun Deep , într-o mișcare cu potențial impact direct asupra modului în care vor fi alocate viitoarele volume din Marea Neagră și asupra securității energetice regionale, potrivit HotNews . În luna mai, România și-a exprimat intenția de a folosi, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) , dreptul legal de preempțiune (dreptul de a cumpăra cu prioritate) pentru gazele din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră. Gazele sunt „dorite de Ungaria”, prin compania de stat MVM, conform informațiilor citate. Materialul indică faptul că detaliile privind „prețul oferit” sunt prezentate în articolul original de pe Profit.ro , însă în extrasul disponibil aici nu apar cifre sau condiții comerciale. Miza principală ține de controlul asupra direcției în care vor merge volumele de gaze din Neptun Deep: dacă statul își exercită efectiv preempțiunea, poate influența prioritatea de aprovizionare internă și constituirea de rezerve, într-un context în care există interes și din partea unui actor regional (Ungaria, prin MVM). Ce urmează depinde de pașii procedurali și de condițiile concrete ale ofertei, care nu sunt detaliate în textul disponibil. [...]
