Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Riscul unei întreruperi suplimentare de ofertă în Strâmtoarea Hormuz împinge din nou în sus așteptările privind prețul petrolului, după ce negocierile dintre SUA și Iran s-au încheiat fără acord, iar administrația Trump ia în calcul un blocaj naval, potrivit Economedia, care citează o analiză Financial Times. Miza imediată pentru piețe este o reacție rapidă la redeschiderea tranzacționării, pe fondul temerilor că fluxurile de țiței ar putea fi afectate într-unul dintre cele mai importante „puncte de strangulare” energetice la nivel global.
Strâmtoarea Hormuz este ruta prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). În acest context, analiștii avertizează că o blocadă – chiar și fără o revenire imediată la lupte active – ar amplifica riscul de penurie pentru produse petroliere cheie, inclusiv combustibil de aviație și motorină.
Amrita Sen, fondatoarea Energy Aspects, spune că piețele ar putea deschide cu o creștere semnificativă dacă SUA vor pune în aplicare blocajul, deoarece acesta ar împiedica petrolul iranian să ajungă pe piețe. Ea indică un potențial volum de 1,5–1,7 milioane de barili/zi care ar putea fi blocat, „pe lângă” peste 10 milioane de barili/zi deja opriți, conform aceleiași surse.
Piața a închis vineri în scădere, pe fondul optimismului că negocierile ar putea duce la un acord: Brent a coborât cu aproape 1%, la 95,20 dolari/baril (aprox. 415 lei), iar WTI a scăzut cu 1,3%, la 96,57 dolari/baril (aprox. 421 lei), potrivit datelor citate.
După eșecul negocierilor, Jorge León (Rystad Energy) se așteaptă ca prețurile să revină peste 110 dolari/baril (aprox. 480 lei) odată cu reluarea tranzacționării duminică seara, argumentând că „șansele unui armistițiu durabil s-au prăbușit”.
Analiștii citați atrag atenția că blocarea tancurilor iraniene ar putea alimenta o spirală de escaladare. Kevin Book (ClearView Energy Partners) avertizează că o astfel de mișcare ar putea crește prețurile și agrava penuria, iar Helima Croft (RBC Capital Markets) spune că planul sugerează o disponibilitate a președintelui Trump de a accepta o întrerupere prelungită a aprovizionării, chiar în sezonul estival de consum ridicat de carburanți în SUA.
În paralel, Bob McNally (Rapidan Energy Group) indică drept întrebare-cheie dacă Iranul și aliații săi vor riposta împotriva infrastructurii energetice critice din regiune — un scenariu care ar amplifica riscul de șoc pe ofertă și volatilitatea prețurilor.
Recomandate
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne mult sub normal, deși apar semne de reluare a tranzitului , într-un moment în care riscul de întrerupere a fluxurilor de petrol și gaze rămâne un factor de presiune pentru piețele energetice. Potrivit adevarul.ro , mai multe nave – majoritatea din China – se îndreaptă spre strâmtoare chiar în ziua în care au loc discuții SUA–Iran la Islamabad, pe fondul tensiunilor legate de tranzitul petrolierelor. Datele de monitorizare a traficului maritim citate din MarineTraffic arată că unele nave au tranzitat deja zona sau se deplasează dinspre Golful Persic către această rută. Printre exemplele menționate se numără un vrachier chinez care a trecut prin zonă în cursul nopții, după ce plecase din portul irakian Umm Qasr cu aproape o lună în urmă. În același timp, două petroliere chinezești, fiecare cu o capacitate de aproximativ 300.000 de tone și marcate ca fiind încărcate, se îndreptau sâmbătă spre strâmtoare, navigând în apropierea coastelor iraniene. Este menționat și un transportator de gaze naturale lichefiate (GNL) sub pavilion Botswana, „Nidi”, care încearcă pentru a doua oară să părăsească Golful, după ce vineri dimineață s-a întors din drum. De ce contează: semnal operațional, dar departe de normalizarea fluxurilor Chiar dacă apar nave care reiau ruta, articolul notează că traficul rămâne „mult sub nivelul obișnuit”, reprezentând doar o mică parte din fluxul normal de aproximativ 100 de nave pe zi. Pentru sectorul petrol și gaze, acest nivel redus indică faptul că riscul operațional nu a dispărut, iar orice restrângere a tranzitului prin Hormuz poate afecta livrările și costurile de transport. Contextul politic: condiții impuse de Iran și acuzații reciproce În plan politic, președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că „blochează petrolul” prin Strâmtoarea Hormuz, într-o postare pe rețelele sociale. Separat, agenția iraniană Tasnim a relatat că Iranul „a menținut condițiile actuale pentru tranzitul petrolierelor” ca reacție la ceea ce Teheranul susține că sunt încălcări ale acordului de încetare a focului de către SUA, inclusiv continuarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah în Liban. Articolul mai precizează că Iranul a transmis că navele pot traversa strâmtoarea doar cu aprobarea sa, un element care menține incertitudinea privind evoluția traficului în perioada următoare. [...]
Menținerea Strâmtorii Hormuz practic închisă riscă să țină prețul petrolului ridicat , în condițiile în care Iranul condiționează trecerea navelor, iar administrația Trump cere oprirea unor posibile „taxe” pentru petroliere, relatează axios.com . Miza este direct economică: ruta este esențială pentru funcționarea normală a economiei globale, iar tensiunile cresc chiar înaintea unor discuții de pace programate sâmbătă, la Islamabad. Trump a cerut public Teheranului să înceteze perceperea de taxe pentru traversarea strâmtorii, invocând „rapoarte” potrivit cărora Iranul ar solicita plăți de la petroliere. Potrivit unui articol Financial Times citat de publicație, Iranul ar vrea dreptul de a taxa navele cu 1 dolar pe barilul de petrol transportat, plătibil în criptomonedă. Ulterior, Trump a susținut că Iranul „nu respectă” înțelegerea privind trecerea petrolului prin Hormuz. Trecerea este „deschisă” pe hârtie, dar blocată în practică Un oficial american a declarat că strâmtoarea este „larg deschisă”, însă a admis că navele nu tranzitează zona din cauza intimidării și a riscului perceput din partea Iranului. Același oficial a spus că SUA iau în calcul măsuri care să încurajeze reluarea traficului maritim. În paralel, Sultan Al Jaber, șeful Abu Dhabi National Oil Company, a transmis că „Strâmtoarea Hormuz nu este deschisă”, susținând că accesul este „restricționat, condiționat și controlat”, iar trecerea ar depinde de permisiuni și de pârghii politice. Efecte operaționale: sute de petroliere în așteptare, marinari blocați Criza are deja consecințe logistice: sute de petroliere care transportă petrol și alte mărfuri vitale așteaptă să tranziteze Hormuz, potrivit New York Times, citat de axios.com. Operatorii și căpitanii nu ar avea o procedură clară pentru a trece fără a risca un atac iranian. Organizația Maritimă Internațională estimează că aproape 20.000 de marinari sunt, practic, blocați în Golful Persic pe fondul situației. „Taxarea” tranzitului și riscul de prețuri ridicate pe termen lung Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a afirmat într-un mesaj public că Iranul va duce „managementul Strâmtorii Hormuz într-o nouă etapă” în timpul negocierilor cu SUA. Potrivit analizei, acest lucru ar putea include o formă de taxare, cu potențialul de a menține prețurile globale la energie ridicate pe termen nedefinit și de a încălca normele internaționale privind libertatea navigației. Pe fondul acestor evoluții, petrolul „testează” din nou pragul de 100 de dolari pe baril și rămâne semnificativ peste nivelurile de dinaintea războiului, potrivit publicației. Ce urmează Un element cheie va fi dacă atacurile continue ale Israelului în Liban vor determina Iranul să mențină Hormuz „efectiv închisă”, ceea ce ar afecta aproximativ 25% din petrolul transportat pe mare la nivel global, potrivit axios.com. În paralel, discuțiile de pace planificate la Islamabad ar putea seta cadrul pentru eventuale condiții de tranzit — însă, deocamdată, traficul rămâne blocat în practică. [...]
Donald Trump încearcă să transforme blocada Iranului într-un argument comercial pentru exporturile americane de petrol , susținând că statele afectate de blocarea Strâmtorii Hormuz — în special China — ar trebui să cumpere mai mult țiței din SUA, potrivit Axios . Miza economică este însă limitată de capacitatea fizică a SUA de a crește rapid exporturile și de faptul că tipurile de țiței nu sunt perfect substituibile. Trump a spus la Fox, în emisiunea „Sunday Morning Futures”, că „China își poate trimite navele la noi” și a susținut într-o postare pe rețele sociale că „nave goale care transportă petrol din multe națiuni se îndreaptă toate către Statele Unite ca să încarce petrol”. Ce poate livra, de fapt, SUA Statele Unite sunt deja printre cei mai mari exportatori de țiței din lume, dar nu au capacitatea de a înlocui fluxurile uriașe care trec, în mod normal, prin Strâmtoarea Hormuz. Un alt obstacol este calitatea țițeiului: rafinăriile din regiuni diferite folosesc tipuri diferite, iar SUA exportă în principal sortimente ușoare. Axios notează că exporturile americane de țiței oscilează, în general, între 3,5 și 4,5 milioane barili/zi. În ianuarie (ultima lună cu date federale solide) au fost 3,9 milioane barili/zi, iar datele săptămânale preliminare indicau 4,2 milioane barili în săptămâna din 3 aprilie. Dimensiunea șocului din Hormuz și de ce nu poate fi „acoperit” rapid Războiul cu Iranul a oprit circa 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere care trec de regulă prin Strâmtoarea Hormuz, rută care gestionează aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol, potrivit sursei. Doar o fracțiune ar fi înlocuită prin volumele care pot ajunge pe piață via conducta est–vest a Arabiei Saudite către Marea Roșie. În plus, producătorii din Golful Persic, fără rute alternative de export, și-ar fi redus producția cu 8–10 milioane barili/zi, potrivit unor estimări citate de Axios. Unde se vede elasticitatea: produse petroliere, nu țiței Pe segmentul produselor petroliere (benzină, motorină, combustibil de aviație), exporturile SUA au crescut în general de ani de zile. Datele săptămânale ale Energy Information Administration arată un vârf nou de 7,9 milioane barili/zi în săptămâna din 27 martie, deși Axios avertizează că aceste serii „rapide” sunt notoriu de zgomotoase, iar cifrele mai robuste vin cu întârziere. Mason Hamilton, cercetător la American Petroleum Institute, a scris pe X că, deși cifrele săptămânale sunt volatile, „mai multe surse au raportat creșterea exporturilor de produse americane către Asia, Africa și alte zone” și că fluxurile comerciale au devenit „din ce în ce mai atipice”, cu relatări despre benzină din Coasta Golfului SUA către Australia și combustibil de aviație de pe Coasta de Est către Europa. Ce urmează: investiții în infrastructură, dar pe termen lung Axios arată că această criză ar putea stimula investiții noi în proiecte de infrastructură pe Coasta Golfului, care ar extinde capacitatea de export a SUA pe termen mai lung. Concluzia: exporturile americane pot ajuta la atenuarea deficitului global de ofertă, dar, în parametrii actuali, „nu sunt nici pe departe o soluție” la șocul de aprovizionare generat de blocarea Hormuz. [...]
Iranul va limita la 15 nave pe zi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit AGERPRES , care citează declarațiile unui oficial iranian de rang înalt pentru agenția rusă TASS și consemnarea Reuters. Măsura ar urma să se aplice după armistițiul de două săptămâni convenit între Iran și SUA. În acest interval, cele două părți ar căuta „o ieșire negociată din război”, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, conform aceleiași relatări. „Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistițiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA”, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Potrivit informațiilor transmise, Iranul a permis până acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după izbucnirea războiului. În urma închiderii strâmtorii, „peste 200 de nave” ar fi rămas blocate în Golful Persic, iar Teheranul ar fi acceptat deblocarea rutei odată cu armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri. Strâmtoarea Ormuz are, în punctul cel mai îngust, o lățime de aproximativ 34 de kilometri între Iran și Oman și reprezintă un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial. Este, totodată, o rută importantă și pentru alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte chimice. În același timp, Iranul a amenințat miercuri că s-ar putea retrage din înțelegerea privind armistițiul și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban, mai notează AGERPRES, pe baza relatării Reuters. [...]
Donald Trump susține că „un număr masiv” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care mută atenția de la blocajele din Strâmtoarea Ormuz spre capacitatea SUA de a livra rapid energie pe piețele internaționale, potrivit antena3.ro . Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, Trump afirmă că petrolierele sunt „complet goale”, unele „dintre cele mai mari din lume”, și că se îndreaptă „chiar acum” spre SUA pentru a fi încărcate cu „cel mai bun și mai «dulce» petrol și gaz” – „dulce” fiind un termen din industrie pentru țiței cu conținut redus de sulf, mai ușor de rafinat. „Un număr masiv de petroliere complet goale, unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă, chiar acum, spre SUA pentru a fi încărcate cu cel mai bun şi mai «dulce» petrol şi gaz care există în lume.” Contextul: tensiuni în Golf și un coridor încă blocat în practică Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre oficiali americani și iranieni la Islamabad, în încercarea de a găsi o soluție negociată după războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului, conflict care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz ca represalii. Deși Iranul ar fi acceptat „deblocarea” coridorului prin armistițiul convenit cu SUA pentru două săptămâni, în practică strâmtoarea ar rămâne blocată, iar puținele nave care o tranzitează ar face-o doar cu aprobarea Teheranului, pe fondul acuzațiilor privind continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. De ce contează pentru piața petrolului: logistica devine semnal de ofertă Din perspectivă economică, afirmația despre petroliere care se repoziționează către SUA funcționează ca un semnal că exporturile americane ar putea acoperi o parte din șocul de aprovizionare asociat blocajului din Golf, dacă situația se prelungește. Totuși, articolul nu oferă date verificabile despre numărul navelor sau contracte concrete, iar informația rămâne la nivel de declarație politică. Separat, potrivit Emiratelor Arabe Unite, circa 230 de petroliere încărcate cu petrol se află în Golful Persic, pregătite să plece imediat ce Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă. Acest detaliu indică un volum semnificativ de livrări „în așteptare”, cu potențial de a influența fluxurile și prețurile odată cu reluarea tranzitului. Ce urmează Evoluția depinde de două variabile: funcționarea efectivă a armistițiului și redeschiderea reală a Strâmtorii Ormuz, respectiv capacitatea SUA de a transforma rapid mesajul despre „petroliere goale” în exporturi efective. În lipsa unor cifre operaționale în material, amploarea mișcării de nave spre SUA nu poate fi confirmată din această sursă. [...]
Kirill Dmitriev, trimisul special al Kremlinului, a ajuns în SUA cu doar câteva zile înainte ca derogarea americană care permite temporar vânzarea unor volume de petrol rusesc să expire sâmbătă , potrivit AGERPRES . Miza imediată este una de piață și de reglementare: dacă excepția nu este prelungită, tranzacțiile vizate reintră sub incidența sancțiunilor SUA, cu potențial de a alimenta din nou tensiuni pe prețuri. Vizita are loc în contextul în care Washingtonul a introdus sancțiuni împotriva Moscovei după invazia în Ucraina, dar a acordat ulterior o relaxare temporară după ce prețul petrolului a crescut puternic pe fondul războiului din Iran. Derogarea a permis vânzarea petrolului rusesc aflat deja la bordul navelor, însă este valabilă doar până sâmbătă. Ce spune Kremlinul despre scopul deplasării Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Dmitriev „conduce un grup pe probleme economice și continuă munca în cadrul acestui grup”, conform aceleiași surse, care citează agenția TASS. În același timp, Peskov a susținut că Dmitriev nu poartă discuții privind încheierea războiului din Ucraina și că vizita nu ar însemna reluarea negocierilor. Contextul diplomatic și ce urmează Cel mai recent, Moscova și Kievul au avut discuții directe în Emiratele Arabe Unite și în Elveția, cu mediere din partea Washingtonului, însă războiul din Iran a amânat o nouă rundă de discuții. Separat, președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi un armistițiu de 32 de ore de Paștele Ortodox, de sâmbătă după-amiază până duminică la miezul nopții. Pentru piața petrolului, următorul reper rămâne termenul-limită de sâmbătă pentru derogarea americană. [...]
