Știri
Tag: rystad energy

Ieșirea Emiratelor Arabe Unite din OPEC slăbește capacitatea cartelului de a stabiliza oferta , într-un moment în care piața petrolului este deja tensionată de criza energetică din Orientul Mijlociu, potrivit Ziarul Financiar . Decizia, anunțată marți, vine după aproape 60 de ani de apartenență și amplifică riscul de volatilitate a prețurilor. Emiratele Arabe Unite (EAU) își justifică plecarea prin frustrări vechi legate de cotele de producție impuse de organizație, care le-ar fi limitat posibilitatea de a exporta mai mult petrol. În același timp, mișcarea scoate la suprafață tensiunile cu Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC. Reacția pieței: Brent a rămas ridicat, în pofida șocului politic După anunț, țițeiul Brent a scăzut ușor, dar și-a revenit ulterior, ajungând la aproape 111,10 dolari pe baril (aprox. 484 lei), în creștere cu 2,7% în ziua respectivă. Evoluția sugerează că factorii geopolitici și riscurile de aprovizionare cântăresc mai mult decât efectul imediat al ieșirii EAU din cartel. Contextul este unul excepțional: lumea se confruntă cu „cea mai mare criză energetică din ultimele decenii”, declanșată de războiul SUA–Israel împotriva Iranului și de închiderea de către Iran a Strâmtorii Ormuz , rută prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele la nivel mondial. De ce contează pentru echilibrul global: OPEC devine „structural mai slabă” Jorge León, șeful analizei geopolitice la Rystad Energy și fost angajat al OPEC, avertizează că organizația va fi „structural mai slabă” fără EAU, deoarece Arabia Saudită ar rămâne singurul membru cu capacitate de producție suplimentară. Consecința directă ar putea fi o piață mai greu de „calibrat” în fața șocurilor de ofertă. „Organizaţia va fi structural mai slabă” fără EAU, deoarece Arabia Saudită este singurul membru rămas cu capacitate de producţie suplimentară. În această logică, aceeași sursă indică faptul că piețele petroliere ar putea deveni mai volatile, pe măsură ce se diminuează capacitatea OPEC de a atenua dezechilibrele de ofertă. Ce rămâne din influența cartelului și ce urmează Influența OPEC era deja sub presiune în ultimul deceniu, pe fondul creșterii producției în afara cartelului, în special în SUA. Totuși, chiar și fără EAU, alianța extinsă OPEC+ ar reprezenta în continuare aproximativ 40% din producția globală, ceea ce înseamnă că grupul rămâne relevant, dar cu o marjă mai mică de manevră. Pe fundal, EAU au ambiția de a deveni un producător mai mare și au investit în extinderea capacității de producție. În paralel, războiul din Orientul Mijlociu a amplificat faliile politice din regiune, punând Iranul (membru OPEC) împotriva aliaților SUA din Golf, inclusiv EAU și Arabia Saudită, și tensionând relația dintre Abu Dhabi și Riyadh. [...]

Europa ar putea ajunge la anulări masive de zboruri în următoarele săptămâni, dacă blocada din Strâmtoarea Ormuz se prelungește și taie aprovizionarea cu kerosen (combustibil pentru avioane), potrivit Profit . Riscul este descris de experți ca o posibilă penurie „sistemică”, cu efect direct asupra capacității companiilor aeriene de a opera cursele programate. Miza este una operațională și economică: o lipsă de kerosen ar lovi exact înaintea sezonului de vârf al călătoriilor, când cererea de zboruri și fluxurile turistice sunt la maxime, iar orice reducere de capacitate se propagă rapid în lanțul de servicii (aeroporturi, turism, transport). De ce Strâmtoarea Ormuz poate declanșa o criză de combustibil pentru aviație Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy , a declarat pentru CNBC că situația companiilor aeriene depinde în mare măsură de cantitatea de petrol care va mai tranzita strâmtoarea. „Situația ar putea deveni sistemică în următoarele trei-patru săptămâni, ceea ce ar putea duce la reduceri severe ale zborurilor în Europa începând chiar din lunile mai și iunie.” În material se arată că traficul pe această rută maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis strâmtoarea în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a dus la o creștere abruptă a prețurilor petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul ar fi început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Semnale de penurie: oprirea navelor și căutarea de surse alternative Rico Luman, economist senior la ING, avertizează că există „numeroase semnale” privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia. „Vedem deja nave care s-au oprit, ceea ce înseamnă că livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative.” În practică, găsirea rapidă de alternative pentru volume mari de combustibil de aviație este dificilă: chiar dacă există petrol disponibil în alte regiuni, contează logistica, capacitatea de rafinare și distribuția către huburile aeriene. Avertismentul aeroporturilor: impact în plin sezon de vârf ACI Europe, organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni. Potrivit aceleiași organizații, un astfel de șoc ar perturba sezonul de vârf al călătoriilor și ar provoca „impacturi economice severe”. Materialul notează și expunerea mai multor state europene la turismul estival, ceea ce amplifică riscul ca o problemă de aprovizionare cu kerosen să se transforme într-un șoc mai larg pentru economiile dependente de fluxurile turistice. Ce urmează Evoluția depinde de durata blocadei și de reluarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă întreruperea persistă, scenariul descris de experți indică o fereastră de câteva săptămâni până la apariția unei penurii cu efecte vizibile, inclusiv reduceri severe ale zborurilor în Europa, posibil din mai și iunie. În lipsa unor date suplimentare în sursă, amploarea exactă (câte zboruri, ce rute, ce aeroporturi) rămâne incertă. [...]

O posibilă penurie de combustibil pentru avioane ar putea forța anularea a sute de zboruri în Europa în următoarele săptămâni, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz și al scumpirii accelerate a kerosenului, potrivit Digi24 . Riscul este descris de experți ca fiind unul „sistemic” dacă blocada continuă, cu efecte care s-ar putea vedea în trei-patru săptămâni și care ar putea duce la „reduceri severe” ale zborurilor în Europa, începând chiar din mai și iunie, a spus pentru CNBC Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy (citat de News.ro). De ce contează: sezonul de vârf și un șoc de costuri pentru companiile aeriene ACI Europe , organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni, cu potențial de a perturba sezonul de vârf al călătoriilor și de a provoca „impacturi economice severe”. În același timp, mai multe state europene depind puternic de turismul estival. Potrivit ACI Europe, transportul aerian generează anual aproximativ 851 de miliarde de euro pentru economia europeană și susține circa 14 milioane de locuri de muncă. Ce a declanșat riscul de penurie: oprirea traficului prin Ormuz Traficul prin ruta maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a împins în sus prețurile petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul a început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Rico Luman, economist senior la ING, a avertizat că există semnale privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative. Efectul imediat: kerosen mai scump și primele tăieri de capacitate Prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 103% într-o singură lună, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA). În Statele Unite, prețul aproape s-a dublat, de la 2,50 dolari pe galon pe 27 februarie la 4,88 dolari pe galon pe 2 aprilie. Pe piața petrolului, contractele futures pentru West Texas Intermediate (livrare în mai) erau cotate la 92,13 dolari pe baril, iar Brent (livrare în iunie) la 95,10 dolari pe baril, conform datelor citate în articol. Companiile aeriene au început deja să reacționeze, prin anulări, ajustări de profit și majorări de tarife. Exemplele menționate: Aurigny a redus capacitatea pe anumite rute între aprilie și iunie și a introdus o taxă temporară de 2 lire sterline pe bilet. SAS a anulat 1.000 de zboruri în luna aprilie. Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a spus că operatorul ar putea reduce capacitatea și anula unele zboruri în sezonul de vară dacă penuria persistă. Directorul general al Wizz Air a avertizat încă din martie că profitul net al companiei pentru 2026 ar putea fi afectat cu aproximativ 50 de milioane de euro. Directorul comercial al Virgin Atlantic, Corneel Koster, a declarat pentru Financial Times că operatorul va avea dificultăți în a obține profit în acest an, chiar și după introducerea unor suprataxe pentru combustibil. „Indiferent ce se va întâmpla în Golf de acum înainte, o parte din perturbările prețurilor globale la energie vor rămâne”, a spus Koster. Context: problema nu e doar europeană Experții citați arată că efectele sunt globale: Asia, mai dependentă de livrările din Orientul Mijlociu, a început deja să resimtă impactul, iar țări precum Vietnam și Thailanda se confruntă cu restricții în transportul aerian, cu efecte care se pot propaga și către Europa. Potrivit Rystad Energy, piețele au mizat inițial pe o rezolvare rapidă, însă blocada navală americană instituită în weekend sugerează că situația ar putea dura, iar experiența conflictelor anterioare indică faptul că după primele opt sau nouă săptămâni crește semnificativ probabilitatea ca un război să devină prelungit. [...]

Riscul unei întreruperi suplimentare de ofertă în Strâmtoarea Hormuz împinge din nou în sus așteptările privind prețul petrolului , după ce negocierile dintre SUA și Iran s-au încheiat fără acord, iar administrația Trump ia în calcul un blocaj naval, potrivit Economedia , care citează o analiză Financial Times. Miza imediată pentru piețe este o reacție rapidă la redeschiderea tranzacționării, pe fondul temerilor că fluxurile de țiței ar putea fi afectate într-unul dintre cele mai importante „puncte de strangulare” energetice la nivel global. De ce contează: Hormuz este un nod critic pentru energie Strâmtoarea Hormuz este ruta prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). În acest context, analiștii avertizează că o blocadă – chiar și fără o revenire imediată la lupte active – ar amplifica riscul de penurie pentru produse petroliere cheie, inclusiv combustibil de aviație și motorină. Amrita Sen, fondatoarea Energy Aspects , spune că piețele ar putea deschide cu o creștere semnificativă dacă SUA vor pune în aplicare blocajul, deoarece acesta ar împiedica petrolul iranian să ajungă pe piețe. Ea indică un potențial volum de 1,5–1,7 milioane de barili/zi care ar putea fi blocat, „pe lângă” peste 10 milioane de barili/zi deja opriți, conform aceleiași surse. Ce semnale dau analiștii: prețuri peste 110 dolari/baril Piața a închis vineri în scădere, pe fondul optimismului că negocierile ar putea duce la un acord: Brent a coborât cu aproape 1%, la 95,20 dolari/baril (aprox. 415 lei ), iar WTI a scăzut cu 1,3%, la 96,57 dolari/baril (aprox. 421 lei ), potrivit datelor citate. După eșecul negocierilor, Jorge León (Rystad Energy) se așteaptă ca prețurile să revină peste 110 dolari/baril (aprox. 480 lei ) odată cu reluarea tranzacționării duminică seara, argumentând că „șansele unui armistițiu durabil s-au prăbușit”. Riscul de escaladare și următorul test pentru piață Analiștii citați atrag atenția că blocarea tancurilor iraniene ar putea alimenta o spirală de escaladare. Kevin Book (ClearView Energy Partners) avertizează că o astfel de mișcare ar putea crește prețurile și agrava penuria, iar Helima Croft (RBC Capital Markets) spune că planul sugerează o disponibilitate a președintelui Trump de a accepta o întrerupere prelungită a aprovizionării, chiar în sezonul estival de consum ridicat de carburanți în SUA. În paralel, Bob McNally (Rapidan Energy Group) indică drept întrebare-cheie dacă Iranul și aliații săi vor riposta împotriva infrastructurii energetice critice din regiune — un scenariu care ar amplifica riscul de șoc pe ofertă și volatilitatea prețurilor. [...]