Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Premierul slovac Robert Fico îl acuză pe Volodimir Zelenski că „minte” despre avarierea conductei Drujba, susținând că deține imagini satelitare clasificate care ar demonstra că ruta principală a infrastructurii petroliere rusești nu a fost afectată. Potrivit Gândul, liderul de la Bratislava afirmă că informațiile prezentate de Kiev privind oprirea tranzitului petrolului nu corespund realității.
Robert Fico a declarat că imaginile satelitare pe care le invocă sunt clasificate și nu pot fi făcute publice, însă ar arăta că infrastructura principală a conductei Drujba este intactă. Potrivit acestuia, doar un rezervor de stocare ar fi fost afectat, fără ca traseul principal să fie avariat.
„Cu excepția unui mic rezervor de stocare, traseul principal al conductei de petrol Drujba nu este avariat. Așadar, președintele Volodimir Zelenski minte în mod evident”, a afirmat premierul slovac.
Fico a sugerat că liderul ucrainean ar încerca să exercite presiuni politice asupra Slovaciei și Ungariei prin declarațiile privind avarierea infrastructurii energetice. Potrivit acestuia, Kievul ar încerca astfel să influențeze deciziile celor două state în contextul disputei legate de tranzitul petrolului rusesc.
Conducta Drujba este una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul rusesc către Europa Centrală. Infrastructura traversează Ucraina și alimentează de decenii mai multe state europene, inclusiv Slovacia și Ungaria, chiar și după declanșarea invaziei ruse la scară largă.
Ruta petrolieră a fost scoasă din funcțiune în luna ianuarie, după ce autoritățile ucrainene au anunțat că infrastructura ar fi fost avariată în urma unui atac rusesc în vestul Ucrainei.
Reacția Kievului a venit prin consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn, care a invitat autoritățile slovace la discuții directe pentru a clarifica situația. Oficialul ucrainean a transmis că aceste probleme ar trebui discutate la nivel oficial, nu prin declarații publice sau mesaje pe rețelele sociale.
Disputa are loc într-un moment de tensiune între Bratislava și Kiev. Slovacia a avertizat anterior că ar putea opri furnizarea de energie electrică de urgență către Ucraina, ca reacție la suspendarea livrărilor de petrol. În același timp, Slovacia și Ungaria au suspendat și exporturile de motorină către Ucraina.
Recomandate
Croaţia oferă Ungariei şi Slovaciei petrol prin conducta Adria, în contextul blocajului Drujba , potrivit Digi24 , care citează Reuters . Anunțul a fost făcut de premierul croat Andrej Plenkovic, care a precizat că Zagreb discută deja cu Budapesta, Bratislava și Comisia Europeană pentru a asigura aprovizionarea alternativă. Ungaria și Slovacia, singurele state din Uniunea Europeană ale căror rafinării mai folosesc țiței rusesc transportat prin conducta Drujba, caută soluții după oprirea livrărilor la 27 ianuarie 2026. Ucraina a indicat atunci că infrastructura ar fi fost afectată de un atac cu drone rusești. Conducta Adria , operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună, respectiv până la 15 milioane de tone anual, volum pe care autoritățile croate îl consideră suficient pentru a acoperi integral necesarul Ungariei și Slovaciei. Potrivit informațiilor prezentate, o navă cu petrol care nu provine din Rusia a fost deja descărcată pentru grupul energetic ungar MOL, iar alte șapte transporturi sunt așteptate până în aprilie. Comisia Europeană a anunțat că analizează cadrul legal pentru eventuale importuri maritime de petrol rusesc care ar putea tranzita apoi conducta Adria, în condițiile în care Budapesta și Bratislava s-au opus până acum inițiativelor Bruxelles-ului de a elimina complet livrările de energie din Rusia. „Croaţia este aici ca vecin, partener şi prieten, pentru a asigura securitatea energetică şi funcţionarea lină a economiilor Ungaria şi Slovacia”, a declarat Plenkovic pentru agenția Hina. Criza conductei Drujba readuce astfel în prim-plan vulnerabilitățile energetice din regiune și tensiunile persistente din interiorul Uniunii Europene privind dependența de resursele rusești. [...]
Drone ucrainene au lovit o stație de pompare a conductei Drujba din Rusia , provocând un incendiu la instalația Kaleykino din Tatarstan , potrivit autorităților de la Kiev. Informația a fost transmisă de un oficial al serviciului ucrainean de securitate SBU, citat de Reuters . Atacul ar fi avut loc în timpul nopții și a vizat o instalație care deservește conducta Drujba, folosită pentru transportul țițeiului rusesc către Europa de Est. Stația Kaleykino este situată în apropiere de orașul Almetyevsk, la peste 1.200 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina. Oficialul ucrainean nu a oferit detalii privind impactul asupra fluxului de petrol. Autoritățile locale din Almetyevsk au confirmat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât mai multe drone în zonă, iar resturi căzute ar fi declanșat un incendiu într-o zonă industrială. Administrația locală nu a menționat explicit conducta Drujba și nici eventuale avarii la infrastructura energetică. Tensiuni regionale Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre Ucraina și vecinii săi Ungaria și Slovacia . Ambele țări au acuzat Kievul că încearcă să blocheze fluxurile de petrol prin Drujba către rafinăriile lor. Transporturile de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie , după ce, potrivit Kievului, un atac cu drone rusești a avariat echipamentele conductei în vestul Ucrainei. Deși Ucraina a continuat să permită tranzitul petrolului rusesc prin teritoriul său pe durata războiului, tranzitul gazelor rusești a fost oprit la începutul anului trecut. Ungaria și Slovacia au amenințat că vor sista livrările de energie electrică către Ucraina dacă fluxul de petrol nu este reluat. Electricitatea provenită din cele două state reprezintă aproximativ 70% din importurile de energie ale Ucrainei, într-un context în care jumătate din capacitatea de producție a țării a fost distrusă sau grav avariată de atacurile rusești. Premierul ungar Viktor Orban a calificat într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, întreruperea fluxului prin Drujba drept „un act de ostilitate neprovocat”, potrivit Reuters. Budapesta a blocat luni noi sancțiuni europene împotriva Moscovei și un împrumut major pentru Kiev. Atacul asupra infrastructurii energetice ruse are loc în ajunul marcării a patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei și evidențiază impactul tot mai mare al războiului asupra securității energetice regionale. [...]
Ucraina propune UE ruta Odesa-Brody ca alternativă la Drujba potrivit Biziday , după ce oleoductul rusesc Drujba, folosit pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei, a fost grav avariat în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Propunerea a fost transmisă de diplomați ucraineni către Comisia Europeană, în condițiile în care specialiștii ucraineni evaluează amploarea distrugerilor și condițiile tehnice pentru reluarea transportului prin Drujba, dar lucrările se desfășoară sub riscul continuu al atacurilor cu rachete și drone, notează presa ucraineană citată de Biziday. Ce presupune ruta alternativă Odesa-Brody și de ce e relevantă Ucraina le-a cerut instituțiilor europene să ia în calcul folosirea infrastructurii existente de transport al petrolului de pe teritoriul ucrainean, inclusiv varianta maritimă, cu transbordare în porturi și continuarea livrărilor prin conducta Odesa-Brody către statele UE. „În contextul asigurării securității aprovizionării cu petrol a țărilor europene, în special a Ungariei și Slovaciei, partea ucraineană propune să se ia în considerare posibilitatea transportului petrolului utilizând infrastructura existentă de transport al petrolului din Ucraina.” Conducta Odesa-Brody a fost proiectată inițial pentru a aduce țiței din zona Mării Caspice (Azerbaidjan, Kazahstan) pe mare până la Odesa, apoi prin conductă spre Europa Centrală, ca alternativă la petrolul rusesc. Din Brody, fluxurile pot fi conectate mai departe la rețeaua existentă, inclusiv la segmentul vestic al sistemului Drujba din Ucraina, astfel încât să ajungă în Slovacia și Ungaria. Opțiunile de transport invocate de Ucraina În mesajul către Comisia Europeană, partea ucraineană indică mai multe variante de a menține aprovizionarea, folosind infrastructura deja disponibilă. Principalele opțiuni menționate sunt: transport prin sistemul ucrainean de conducte de petrol; transport pe cale maritimă, cu transbordare în porturi; continuarea livrărilor către UE prin conducta Odesa-Brody, după transbordare. Miza este reducerea vulnerabilității aprovizionării Ungariei și Slovaciei în situația în care Drujba rămâne indisponibilă sau funcționează intermitent din cauza riscurilor de securitate. Presiune politică la nivelul UE: împrumutul pentru Ucraina și amenințările cu veto Reprezentanții UE presează Ucraina să repare Drujba, chiar dacă, potrivit Biziday, afirmă că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece cele două țări au stocuri de rezervă pentru 90 de zile. În paralel, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Budapesta va bloca aprobarea finală a unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina dacă tranzitul petrolului rusesc prin Drujba nu este reluat. Ucrainenii resping acuzația că ar bloca ei fluxul, susținând că întreruperea este consecința directă a atacurilor rusești. Dependența Ungariei și Slovaciei și ce urmează Și Slovacia, prin premierul Robert Fico, a declarat stare de urgență în domeniul aprovizionării cu petrol și a amenințat cu măsuri de retorsiune dacă fluxurile nu sunt reluate. Ungaria și Slovacia depind în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Drujba și se numără printre cele mai reticente guverne din UE în privința sprijinului pentru Kiev; în plus, cele două state au oprit temporar, recent, exporturile de motorină către Ucraina. În acest context, ruta Odesa-Brody este prezentată de Kiev drept o soluție de continuitate și, în același timp, o cale de a accelera diversificarea surselor de țiței pentru Europa Centrală. Biziday indică drept surse Pravda.ua și DW , fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Uniunea Europeană cere Ucrainei acces la conducta Druzhba pentru a verifica pagubele provocate de Rusia , după ce Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că exagerează daunele pentru a bloca livrările de petrol, potrivit unei analize publicate de Financial Times . Disputa a devenit un nou punct de tensiune în interiorul UE, deoarece blocarea conductei afectează aprovizionarea cu petrol a unor state membre și riscă să întârzie ajutorul financiar pentru Ucraina. Conducta Druzhba, în centrul disputei Conducta Druzhba , una dintre cele mai mari rețele de transport de petrol din Europa, transportă țiței rusesc către mai multe țări din Europa Centrală, inclusiv Ungaria și Slovacia . Autoritățile ucrainene susțin că infrastructura a fost grav afectată în urma unui atac aerian rusesc din ianuarie , iar lucrările de evaluare și reparație necesită timp. Potrivit companiei energetice ucrainene Naftogaz , atacul a provocat pagube majore: un rezervor de petrol de 75.000 m³ a luat foc; incendiul a durat aproximativ 10 zile ; au fost distruse transformatoare, cabluri electrice și sistemul de detectare a scurgerilor . Directorul Naftogaz, Sergii Koretskyi , a declarat că incendiul a afectat „cel mai mare rezervor petrolier din Europa”, comparând diametrul acestuia cu dimensiunea unui teren de fotbal. Presiuni din partea UE În contextul disputei, mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar și Comisia Europeană , au cerut Kievului să permită accesul unor inspectori pentru a evalua independent situația conductei. Potrivit unor diplomați europeni, Ursula von der Leyen și António Costa ar fi solicitat personal autorităților ucrainene acces la conductă în timpul unei vizite la Kiev, însă cererea ar fi fost respinsă. Unii oficiali europeni consideră că refuzul Ucrainei riscă să creeze probleme politice în interiorul UE. Un diplomat european a declarat că această decizie ar putea fi un „ autogol ”, deoarece oferă Ungariei argumente pentru a bloca sprijinul financiar european. Ungaria blochează ajutorul pentru Ucraina Conflictul a escaladat după ce premierul ungar Viktor Orbán a întârziat aprobarea unui pachet de ajutor european de aproximativ 90 miliarde de euro pentru Ucraina , cerând reluarea fluxurilor de petrol prin Druzhba . Budapesta și Bratislava susțin că Kievul a închis conducta în mod deliberat, acuzație respinsă de oficialii ucraineni. Un reprezentant apropiat președintelui Volodimir Zelenski a argumentat că repararea conductei nu este o prioritate strategică în plin război: Ucraina ar trebui să trimită echipe de reparații în zone potențial periculoase pentru a restabili fluxul de petrol către „prietenii Rusiei”. Contextul energetic amplifică tensiunile Disputa vine într-un moment sensibil pentru piața energetică globală. Prețurile petrolului au crescut după acțiuni militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , care au perturbat fluxurile globale de energie. În acest context, orice blocaj în infrastructura energetică europeană devine mult mai important pentru securitatea aprovizionării. Dacă disputa nu este rezolvată rapid, există riscul ca tensiunile politice dintre statele UE și Ucraina să crească, iar ajutorul financiar și militar pentru Kiev să fie afectat de noi blocaje politice. [...]
Rusia a atacat pentru a doua zi la rând infrastructura de gaze a Ucrainei , potrivit Mediafax , care citează declarații ale companiei ucrainene Naftogaz. Țintele au inclus unități de producție și depozitare a gazelor. Furnizorul ucrainean a transmis că atacurile au avut loc în regiunile Harkov și Cernihiv și că au provocat pagube, fără a oferi detalii suplimentare, notează Sky News . Directorul executiv al Naftogaz, Serhii Koretskyi, a declarat că evaluarea consecințelor și lucrările de remediere vor începe după ce situația de securitate va permite accesul echipelor în teren, consemnează Ukrainska Pravda . Potrivit informațiilor din articol, atacul s-a întins pe durata a două zile, iar forțele ruse au lansat 60 de drone. Mediafax mai arată că, de la începutul invaziei pe scară largă, Rusia a lansat 401 atacuri asupra infrastructurii Grupului Naftogaz, iar în 2025 au fost înregistrate 229 de atacuri, „mai multe decât în cei trei ani anteriori la un loc”. În context, atacurile asupra infrastructurii energetice ar fi fost intensificate în această iarnă, pe fondul temperaturilor care au coborât până la -20 de grade Celsius. La începutul lunii, autoritățile ucrainene au raportat un atac nocturn cu peste 400 de drone și aproximativ 40 de rachete, care a vizat rețeaua electrică, unități de producție a energiei și stații de distribuție din întreaga țară, potrivit Mediafax. Elementele principale menționate în articol includ: unități de producție și depozitare a gazelor lovite în regiunile Harkov și Cernihiv; pagube raportate de Naftogaz, fără detalii privind amploarea; 60 de drone lansate pe parcursul a două zile; 401 atacuri asupra infrastructurii Grupului Naftogaz de la începutul invaziei, dintre care 229 în 2025. [...]
O eroare IT a scos la iveală o rețea care ar fi facilitat vânzări de petrol rusesc de cel puțin 90 mld. $ potrivit Digi24 , care citează o investigație Financial Times . Datele descrise indică o structură de companii care ar fi ajutat la mascarea originii țițeiului, în special a celui asociat Rosneft, pe fondul sancțiunilor occidentale. Investigația menționată de Digi24 arată că 48 de companii prezentate ca independente ar fi fost conectate printr-un element banal, dar decisiv: folosirea unui singur server privat de e-mail. Mai exact, Financial Times ar fi identificat 442 de domenii web care ar fi folosit același server („mx.pheonixtrading.ltd”), sugerând administrare comună și coordonare între entități care, în acte, par separate. Cum ar fi fost demascată rețeaua Cheia ar fi fost tocmai această „amprentă” tehnică: dacă firme aparent fără legătură împart infrastructura de e-mail, devine mai ușor de urmărit că funcționează ca un grup. Potrivit materialului, rețeaua ar fi fost folosită pentru a redirecționa exporturi pe mare, astfel încât să fie mai greu de stabilit cine vinde, cine cumpără și ce preț real se plătește pentru țiței. În articol sunt descrise și practici asociate ocolirii sancțiunilor, precum: folosirea intermediarilor și a unor companii „de unică folosință”, active în medie circa șase luni; transportul prin țări terțe (exemplu menționat: Emiratele Arabe Unite); redenumirea produsului ca „amestec de export”, pentru a estompa originea. Dimensiunea: 8,27 milioane de fișiere? Nu, aici vorbim de 90 miliarde de dolari și 80% din exporturile Rosneft pe mare Conform celor relatate de Digi24 din investigația FT, suma vânzărilor „oficiale” asociate rețelei ar fi de circa 90 de miliarde de dolari, cu posibilitatea ca valoarea reală să fie mai mare. Un detaliu central este că rețeaua ar fi gestionat peste 80% din exporturile pe mare ale Rosneft într-o lună-cheie pentru care există date complete (noiembrie 2024, potrivit textului). Actorii indicați în material Digi24 notează că structura ar fi legată de un grup de afaceriști azeri, descriși ca având conexiuni cu Rosneft . În articol apar mai multe nume și entități: Igor Secin , directorul executiv al Rosneft (companie sancționată de SUA, conform textului); Etibar Eyyub , afacerist azer descris ca asociat apropiat al lui Secin și sancționat de UE; Tahir Garaev , fondator al Coral Energy (sancționat de Marea Britanie, împreună cu alte două companii din rețea, potrivit textului); Coral Energy , indicată ca fiind în centrul „flotei fantomă”, iar UE ar acuza compania că operează multe dintre navele acesteia; Redwood Global Supply , companie descrisă ca devenită brusc cel mai mare exportator de țiței rusesc după intensificarea sancțiunilor din octombrie 2025. Exemple de firme și tranzacții menționate În text sunt oferite și exemple concrete de companii și valori asociate: Foxton FZCO (Dubai) ar fi cumpărat petrol de 5,6 miliarde de dolari; Advan Alliance ar fi vândut petrol rusesc de 1,5 miliarde de dolari în India. Reacții și implicații de sancțiuni Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braze, este citată spunând că astfel de rețele fac „aproape imposibilă” verificarea respectării plafonului de preț, deoarece îngreunează calculul prețului real al tranzacțiilor. În același registru, emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, afirmă că noile pachete urmăresc să facă ocolirea sancțiunilor „mai dificilă, mai puțin previzibilă, mai puțin fiabilă și mai costisitoare”. Digi24 mai notează că trei oficiali europeni ar fi spus că descoperirea ar putea fi folosită ca argument pentru noi sancțiuni și că unele companii din rețea erau deja „în vizorul UE”. „Truc vechi” și de ce contează acum Cercetătorul Serghei Vakulenko (Carnegie Russia and Eurasia Center) este citat cu ideea că folosirea unui „labirint” de zeci de companii este un truc cunoscut încă din anii ’90, folosit pentru evitare de taxe și acumulare de averi, însă ar fi surprinzător cât de mare și importantă ar fi devenit o astfel de rețea pentru Rosneft. Pentru Occident, cazul contează deoarece sugerează că sancțiunile pot fi „ocolite” prin arhitecturi comerciale și logistice tot mai sofisticate. Pentru Rusia, miza este menționată direct în articol: veniturile din petrol sunt prezentate ca o sursă relevantă pentru finanțarea efortului de război. [...]
