Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Premierul slovac Robert Fico îl acuză pe Volodimir Zelenski că „minte” despre avarierea conductei Drujba, susținând că deține imagini satelitare clasificate care ar demonstra că ruta principală a infrastructurii petroliere rusești nu a fost afectată. Potrivit Gândul, liderul de la Bratislava afirmă că informațiile prezentate de Kiev privind oprirea tranzitului petrolului nu corespund realității.
Robert Fico a declarat că imaginile satelitare pe care le invocă sunt clasificate și nu pot fi făcute publice, însă ar arăta că infrastructura principală a conductei Drujba este intactă. Potrivit acestuia, doar un rezervor de stocare ar fi fost afectat, fără ca traseul principal să fie avariat.
„Cu excepția unui mic rezervor de stocare, traseul principal al conductei de petrol Drujba nu este avariat. Așadar, președintele Volodimir Zelenski minte în mod evident”, a afirmat premierul slovac.
Fico a sugerat că liderul ucrainean ar încerca să exercite presiuni politice asupra Slovaciei și Ungariei prin declarațiile privind avarierea infrastructurii energetice. Potrivit acestuia, Kievul ar încerca astfel să influențeze deciziile celor două state în contextul disputei legate de tranzitul petrolului rusesc.
Conducta Drujba este una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul rusesc către Europa Centrală. Infrastructura traversează Ucraina și alimentează de decenii mai multe state europene, inclusiv Slovacia și Ungaria, chiar și după declanșarea invaziei ruse la scară largă.
Ruta petrolieră a fost scoasă din funcțiune în luna ianuarie, după ce autoritățile ucrainene au anunțat că infrastructura ar fi fost avariată în urma unui atac rusesc în vestul Ucrainei.
Reacția Kievului a venit prin consilierul prezidențial Dmytro Lytvyn, care a invitat autoritățile slovace la discuții directe pentru a clarifica situația. Oficialul ucrainean a transmis că aceste probleme ar trebui discutate la nivel oficial, nu prin declarații publice sau mesaje pe rețelele sociale.
Disputa are loc într-un moment de tensiune între Bratislava și Kiev. Slovacia a avertizat anterior că ar putea opri furnizarea de energie electrică de urgență către Ucraina, ca reacție la suspendarea livrărilor de petrol. În același timp, Slovacia și Ungaria au suspendat și exporturile de motorină către Ucraina.
Recomandate
Prelungirea relaxării sancțiunilor SUA pe petrolul rusesc menține fluxuri de bani către Moscova și riscă să alimenteze escaladarea militară , a susținut președintele ucrainean Volodimir Zelenski , potrivit HotNews . Liderul de la Kiev spune că „fiecare dolar plătit pentru petrolul rusesc” se transformă în finanțare pentru războiul din Ucraina. Decizia aparține Departamentului Trezoreriei SUA , care a prelungit temporar, până la 16 mai, suspendarea majorității sancțiunilor ce vizează industria petrolieră rusă. Măsura este justificată în contextul crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu, declanșat de atacurile SUA-Israel împotriva Iranului de la sfârșitul lunii februarie, conform informațiilor transmise de AFP și preluate de publicație. Ce schimbă concret decizia Washingtonului pentru comerțul cu petrol rusesc Zelenski afirmă că relaxarea sancțiunilor permite ca petrolul rusesc încărcat pe petroliere să fie „vândut din nou fără consecințe”, ceea ce ar însemna „10 miliarde de dolari” care, în viziunea sa, sunt „transformați direct în noi atacuri împotriva Ucrainei”. Totodată, HotNews notează că decizia SUA vizează toate operațiunile legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și se aplică și navelor din așa-numita „flotă fantomă” rusă, aflate până acum sub sancțiuni. Context: intensificarea atacurilor și efecte în teren În același mesaj, Zelenski a indicat o creștere a intensității loviturilor rusești, menționând că, „numai în această săptămână”, Rusia ar fi lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete. Separat, autoritățile locale au anunțat că un adolescent de 16 ani a murit într-un atac asupra orașului Cernihiv, în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar patru persoane au fost rănite. Ce rămâne în continuare interzis Publicația precizează că tranzacțiile cu Iranul, Coreea de Nord, Cuba, precum și cu regiunile ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea, rămân interzise. Zelenski a mai spus că „exporturile agresorului trebuie să scadă” și a legat acest obiectiv de sancțiuni, în timp ce a amintit și de multiplicarea recentă a atacurilor Ucrainei asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia, ca parte a presiunii asupra veniturilor energetice ale Moscovei. [...]
Reluarea rapidă a fluxului de petrol pe Drujba ar reduce riscul de aprovizionare pentru Ungaria și Slovacia , după întreruperea cauzată de avarierea conductei în urma unui atac rusesc, potrivit Mediafax . Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar , a declarat vineri că livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba , care traversează Ucraina, ar putea fi reluate „încă de săptămâna viitoare”. El a spus că informația i-a fost transmisă de Zsolt Hernadi, directorul grupului petrolier maghiar MOL, care ar urma să meargă în Rusia pentru discuții legate de viitoarele livrări, potrivit Bloomberg. Ce condiții pune Budapesta: nu doar conducta, ci și „petrolul” Magyar a indicat că repunerea în funcțiune a infrastructurii nu este suficientă, deoarece este nevoie și de disponibilitatea efectivă a petrolului pentru a relua fluxurile. În declarațiile atribuite de Reuters, el a punctat că discuțiile ar urma să vizeze și garanții privind continuitatea aprovizionării, în pofida „evenimentelor actuale”. Context: avaria, calendarul Ucrainei și disputa politică Informația apare după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat în această săptămână că, până la finalul lunii aprilie, conducta Drujba va fi operațională. Aprovizionarea a fost întreruptă după ce conducta a fost ținta unui atac rusesc la sfârșitul lunii ianuarie, iar Viktor Orbán și premierul slovac Robert Fico au acuzat Ucraina că ar amâna reluarea fluxului din motive politice. Kievul a respins acuzațiile, invocând necesitatea reparațiilor în urma daunelor produse conductei. [...]
Prelungirea de către SUA a suspendării majorității sancțiunilor asupra industriei petroliere rusești riscă să alimenteze direct bugetul de război al Moscovei , avertizează Volodimir Zelenski , într-o reacție publicată de Economica . Miza economică este imediată: revenirea la vânzări „fără consecințe” a petrolului rusesc transportat pe mare, ceea ce, potrivit președintelui ucrainean, se traduce în resurse suplimentare pentru continuarea atacurilor asupra Ucrainei. Departamentul Trezoreriei SUA a prelungit vineri, până pe 16 mai, suspendarea temporară a majorității sancțiunilor care vizează industria petrolieră a Rusiei. Măsura este justificată de contextul unei crize energetice, pe fondul escaladării din Orientul Mijlociu, după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie. Zelenski susține că relaxarea sancțiunilor permite din nou comercializarea petrolului rusesc încărcat pe petroliere, fără riscuri semnificative pentru cumpărători și intermediari. În mesajul său, el evaluează impactul la „10 miliarde de dolari” (aprox. 46 miliarde lei), sumă pe care o descrie drept „direct convertită în noi lovituri asupra Ucrainei”. Ce acoperă decizia Washingtonului și unde rămân interdicții Decizia SUA se aplică „ansamblului operațiunilor” legate de încărcarea și livrarea petrolului provenit din Rusia și include și navele din așa-numita „flotă fantomă” rusească, anterior vizate de sancțiuni. Singurele limitări menționate în text sunt menținerea interdicțiilor pentru tranzacții care implică: Iran; Coreea de Nord; Cuba; regiunile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea. Contextul militar invocat de Zelenski În același mesaj, Zelenski leagă explicit fluxurile de bani din exporturile de petrol de intensitatea atacurilor rusești. El afirmă că, „numai în această săptămână”, Rusia a lansat peste 2.360 de atacuri cu drone, peste 1.320 de bombe aeriene ghidate și aproape 60 de rachete. Separat, șeful administrației locale din Cernigov, Dmitro Brîinski, a declarat că un adolescent de 16 ani a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică în urma unei lovituri asupra orașului, iar patru persoane au fost rănite. Ce urmează: presiune pe exporturile rusești și lovituri asupra infrastructurii Zelenski afirmă că „exporturile agresorului trebuie să se diminueze” și indică faptul că Ucraina își continuă „sancțiunile cu rază lungă”, în contextul înmulțirii recente a loviturilor Kievului asupra infrastructurii de hidrocarburi din Rusia. În plan economic, mesajul sugerează că următoarele săptămâni vor aduce o tensiune între obiectivul de stabilizare a pieței energiei și menținerea presiunii financiare asupra Rusiei, cât timp suspendarea sancțiunilor rămâne în vigoare până la 16 mai. [...]
Washingtonul a prelungit până la 16 mai relaxarea majorității sancțiunilor care vizează petrolul rusesc , o decizie cu miză directă pentru piața globală a țițeiului și pentru nivelul prețurilor, potrivit TVR Info . Măsura Departamentului Trezoreriei SUA intră în vigoare imediat și acoperă „toate operațiunile” legate de încărcarea și livrarea petrolului din Rusia. Extinderea se aplică și navelor din așa-numita „ flotă rusă din umbră ”, care anterior erau sancționate. Singura excepție menționată este că tranzacțiile cu Iranul, Coreea de Nord, Cuba și regiunile ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea, rămân interzise. De ce contează: semnal de temperare a presiunii pe prețuri Guvernul SUA ridicase deja temporar sancțiunile pentru petrolul rusesc aflat în petroliere pe mare, cu scopul de a atenua creșterea prețurilor petrolului. În martie, Washingtonul a implementat o derogare temporară care permite vânzarea de petrol din Rusia și Iran pentru a modera scumpirile asociate războiului din Orientul Mijlociu. Decizia de acum vine însă în contrast cu poziția exprimată anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care a spus miercuri că suspendarea nu va fi prelungită dincolo de perioada inițială. „Nu vom reînnoi licența pentru petrolul rusesc.” Ce acoperă concret prelungirea și ce rămâne interzis Prelungirea până la 16 mai vizează: operațiunile legate de încărcarea și livrarea petrolului din Rusia; navele din „flota rusă din umbră”. Rămân interzise tranzacțiile care implică: Iranul; Coreea de Nord; Cuba; regiunile ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea. Reacția Moscovei: „peste o sută de milioane de barili” ar putea fi vânduți Emisarul economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev , a afirmat sâmbătă că „Statele Unite au ridicat sancțiunile asupra petrolului rusesc încărcat pe petroliere înainte de 17 aprilie” și că măsura rămâne în vigoare până la 16 mai, potrivit EFE. Dmitriev a susținut că prelungirea a fost decisă „în ciuda unei rezistențe politice puternice” în SUA și a reiterat că sancțiunile împotriva Rusiei sunt „ineficiente și distructive”. În aceeași declarație, el a estimat că relaxarea va permite vânzarea a „peste o sută de milioane de barili” de țiței aflați în prezent pe mare. [...]
SUA a prelungit până la 16 mai derogarea care permite cumpărarea de petrol rusesc transportat pe mare , o mișcare cu miză directă pe stabilizarea pieței energetice în contextul scumpirilor alimentate de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai. Decizia extinde o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie, conform unui document publicat pe site-ul instituției și citat de The Guardian. Prelungirea vine la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără a se confrunta cu sancțiuni americane. De ce contează: efecte asupra ofertei și prețurilor Administrația Trump a emis derogarea pentru aproximativ o lună, cu obiectivul de a controla prețurile globale la energie, care au crescut puternic în timpul războiului împotriva Iranului. Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar elibera 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. Chiar și așa, amânarea sancțiunilor ar putea stimula doar temporar aprovizionarea mondială cu petrol, fără să fi împiedicat creșterea prețurilor, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Ormuz , mai notează informația citată de Mediafax. [...]
Risc de scumpire a energiei revine în prim-plan, după ce Iranul a închis din nou Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol și gaze, iar piața se pregătește pentru o posibilă revenire a țițeiului peste 100 de dolari pe baril, potrivit Antena 3 . Analiștii citați de publicație avertizează că reluarea tranzacțiilor de luni ar putea aduce din nou cotații de peste 100 de dolari/baril, iar probabilitatea acestui scenariu este estimată la „aproape 50%”. În același timp, sunt invocate date potrivit cărora, de la începutul războiului din Iran (28 februarie), peste 500 de milioane de barili de țiței ar fi fost retrași de pe piața globală. Volatilitate ridicată: scădere puternică vineri, urmată de o nouă închidere Vineri, după anunțul privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prețurile au corectat abrupt: țițeiul Brent a scăzut cu 11%, până la aproximativ 89 de dolari pe baril; West Texas Intermediate (WTI), referința americană, a coborât cu 12%, până la 84 de dolari, la scurt timp după mișcarea Brent. Redeschiderea a durat însă doar o zi. Sâmbătă, Teheranul a anunțat din nou închiderea căii navigabile, acuzând Statele Unite că mențin blocada asupra porturilor iraniene. AIE: recuperarea producției pierdute ar putea dura circa doi ani Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) , a declarat într-un interviu acordat cotidianului Neue Zuercher Zeitung că recuperarea producției de energie pierdute în Orientul Mijlociu din cauza războiului ar putea dura aproximativ doi ani, cu diferențe de la o țară la alta (Irak versus Arabia Saudită). Birol a mai spus că piața ar subestima consecințele unei închideri prelungite a Strâmtorii Ormuz și a explicat că livrările aflate deja în tranzit înainte de începerea războiului au ajuns între timp la destinație, ceea ce a atenuat temporar efectele. Totuși, potrivit acestuia, în martie nu au fost încărcate noi petroliere, iar lipsa de livrări către piețele asiatice începe să se vadă. „Dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, trebuie să ne pregătim pentru prețuri semnificativ mai mari la energie”, a subliniat șeful AIE. De ce contează pentru economie Mesajul central pentru companii și consumatori este riscul de transmitere rapidă a șocului în costurile cu energia și transportul, într-un context în care piața reacționează puternic la schimbările de acces în Strâmtoarea Ormuz. Următorul test este deschiderea tranzacțiilor de luni, când se va vedea dacă scenariul revenirii peste 100 de dolari/baril se materializează. [...]
