Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina a urcat până la 10,99 lei/litru, iar un plin de 50 de litri costă acum cu circa 132–136 lei mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul. În același timp, un scenariu analizat de Asociația Energia Inteligentă indică riscul unei noi scumpiri, dacă SUA ar restricționa exporturile de motorină.
Înainte de conflict, prețul mediu al motorinei era de 8,27 lei/litru. La 26 septembrie 2026, în principalele rețele de benzinării din România, motorina standard a ajuns până la 10,99 lei/litru, ceea ce înseamnă o creștere de 2,64–2,72 lei/litru, în funcție de stație.
În rețelele monitorizate, prețurile menționate sunt:
La aceste niveluri, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă între 545,50 și 549,50 lei, față de 413,50 lei la prețul de 8,27 lei/litru. Diferența pentru un plin este, astfel, de aproximativ 132–136 lei.
Și benzina standard rămâne la valori ridicate, iar în mai multe rețele a depășit pragul de 10 lei/litru:
Pentru 50 de litri, costul este între 499,50 și 506,50 lei. Diferențele între rețele sunt mici: 8 bani/litru la motorină și 14 bani/litru la benzină, conform datelor din articol.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, discută un posibil factor suplimentar de presiune: o eventuală interdicție a exporturilor americane de distilate petroliere (categorie în care intră în principal motorina). El precizează că, în acest moment, este vorba despre o propunere, nu despre o decizie adoptată.
În analiza citată:
Chisăliță arată că eliminarea acestor volume nu ar însemna automat lipsă de motorină la pompă, însă ar intensifica competiția pentru volumele disponibile, cu efect de creștere a prețurilor, mai ales în Europa.
În scenariul unei interdicții americane complete, menținută câteva luni, Chisăliță estimează o scumpire suplimentară în Europa de circa 0,10–0,25 euro/litru. Pentru România, analiza Asociației Energia Inteligentă indică o posibilă majorare de aproximativ 0,51–1,20 lei/litru (rezultată dintr-un scenariu de creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, la un curs de 4,5 lei/dolar și după includerea TVA).
Raportat la prețurile actuale, scenariul ar duce motorina:
Ca orizont de timp, Chisăliță estimează că pragul de 11,50 lei/litru ar putea fi atins în una–două săptămâni de la un eventual anunț al interdicției, iar 12,20 lei/litru în trei–șase săptămâni, dacă restricția persistă și scumpirea angro se transmite la pompă. Aceste valori sunt prezentate ca scenariu, nu ca prognoză oficială și nici ca scumpiri deja produse.
Pentru context suplimentar, articolul trimite la analiza despre expunerea pieței la noi creșteri, disponibilă în Adevărul, și la un material separat cu scenarii de preț, tot în Adevărul.
Recomandate
Guvernul prelungește până la 1 februarie 2027 reducerea temporară a accizei la motorină, evitând o scumpire estimată de Ministerul Finanțelor la circa 0,85 lei/litru , potrivit Adevărul . Decizia a fost anunțată de premierul Luca Niculescu la începutul ședinței de Guvern, pe fondul „persistenței crizei” de pe piața petrolului și al presiunilor asupra consumatorilor. Măsura este prezentată de Executiv ca un instrument de limitare a majorărilor la pompă și de protejare atât a populației, cât și a economiei, în condițiile în care autoritățile invocă volatilitatea pieței țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) și nevoia de menținere a funcționării pieței energiei. „Ne preocupă, de asemenea, creşterea preţului la carburant, suportată din ce în ce mai greu de români, şi ca măsură de sprijin vom prelungi astăzi cu încă trei luni perioada de aplicare a măsurilor pentru limitarea majorărilor la preţul motorinei”, a declarat premierul. Ce impact ar fi avut eliminarea reducerii accizei, potrivit calculelor Finanțelor Ministerul Finanțelor estimează că renunțarea la reducerea temporară a accizei ar fi putut împinge prețul motorinei în sus cu aproximativ 0,85 lei/litru, dacă restul factorilor de piață ar fi rămas neschimbați. Conform calculelor instituției, prețul mediu ar fi putut urca: de la aproximativ 10,90 lei/litru la circa 11,75 lei/litru Pentru un plin de 50 de litri , diferența ar fi însemnat un cost suplimentar de aproximativ 42 de lei la o singură alimentare. Estimarea este prezentată ca un scenariu, nu ca o prognoză certă: evoluția efectivă depinde de cotațiile internaționale, costurile de aprovizionare și celelalte condiții de piață. Context suplimentar despre această estimare apare într-un material anterior al publicației, care indică aceeași ordine de mărime a scumpirii: Adevărul . Context: presiuni pe energie înainte de sezonul rece În aceeași ședință, premierul a cerut autorităților să acorde atenție pregătirilor pentru sezonul rece, cu accent pe monitorizarea necesarului de energie, a stocurilor de gaze din depozite și a funcționării sistemului energetic. [...]
OMV își pregătește strategia de vânzare pentru gazele din Neptun Deep , împărțind volumele între România și export , cu obiectivul declarat de a maximiza randamentul comercial al proiectului, potrivit Economedia . Mesajul vine de la Emma Delaney , numită recent CEO al grupului OMV, în contextul în care primele livrări sunt așteptate în 2027. Delaney a spus că „o parte” din gaz va fi destinată pieței interne, iar „restul volumelor” va merge către alte piețe europene, fără să detalieze proporțiile. Șefa OMV a refuzat să ofere informații despre contracte și prețuri, invocând motive comerciale. „O parte din acest gaz va fi destinată pieței interne din România, unde avem un istoric solid de livrări, iar restul volumelor va merge către alte piețe europene.” Ce înseamnă pentru piață: prețurile și contractele rămân, deocamdată, opace Din declarațiile conducerii OMV reiese că structura de preț va depinde de „mixul contractelor”, de durata și de termenii acestora. Pentru exporturile către Europa, baza ar urma să fie piețele europene, în timp ce unele contracte din România ar putea reflecta cerințe specifice pieței locale. În acest moment, compania nu a comunicat o structură detaliată a contractelor și nici un preț unic pentru toate volumele din Neptun Deep. Delaney a punctat însă că ipoteza de preț anunțată anterior rămâne neschimbată: „Nu există nicio schimbare în ipoteza de 25 de euro/MWh, asumată și comunicată în 2025.” Ca reper, Economedia notează că prețul mediu realizat de grupul OMV la gaze a fost de 49 de euro/MWh în trimestrul al treilea. Calendar și mize financiare: primele gaze în 2027, proiect aproape 90% finalizat Neptun Deep, dezvoltat în Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz, este „aproape 90% finalizat”, conform informațiilor prezentate de companie. Platforma offshore a fost instalată, conducta de transport către țărm a fost montată, iar forajul continuă la ultimele două dintre cele zece sonde. Următorii pași includ conectarea instalațiilor submarine, testarea și punerea în funcțiune, plus verificările necesare înainte de începerea producției. Primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a lui 2027, iar producția de platou ar urma să fie atinsă până la finalul trimestrului al treilea din 2027. Investiția totală este estimată la aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). La capacitatea maximă, proiectul ar urma să producă circa 140.000 de barili echivalent petrol pe zi timp de aproape zece ani, din care aproximativ 70.000 de barili echivalent petrol pe zi ar reveni OMV Petrom (50% din proiect), operatorul Neptun Deep. OMV estimează că, la nivelul de platou, proiectul ar putea contribui cu aproximativ 500 de milioane de euro anual (aprox. 2,5 miliarde lei) la rezultatul operațional curent al grupului. [...]
Negocierile Rusia–SUA pot debloca sau bloca o tranzacție de 22 mld. dolari (aprox. 99 mld. lei) cu efect direct asupra pieței globale de active petroliere , în condițiile în care vânzarea portofoliului internațional al Lukoil depinde de o licență a Trezoreriei SUA și de cadrul sancțiunilor, potrivit Mediafax . Un consilier al Kremlinului, Yuri Ushakov, a spus că sancțiunile împotriva Lukoil și vânzarea activelor sale din străinătate au fost parte din același „pachet” de subiecte discutate de Moscova și Washington, după întâlnirea dintre Vladimir Putin și emisarul american Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Oficialul rus a adăugat că au fost abordate și „proiecte economice de amploare”, fără detalii. Miza: licența Trezoreriei SUA și calendarul vânzării Lukoil a scos la vânzare activele internaționale după ce a fost inclusă pe lista sancțiunilor americane. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că licența Trezoreriei SUA necesară pentru vânzare ar putea fi prelungită „fără dificultate”, dacă va fi nevoie. Din punct de vedere economic, licența este elementul operațional care poate decide dacă tranzacția se poate închide, indiferent de interesul cumpărătorilor: fără autorizarea americană, vânzarea riscă să rămână blocată sau amânată. Cine s-a retras și cine rămâne pe listă În ianuarie, grupul american de investiții Carlyle acceptase să cumpere activele, însă în această lună a anunțat că nu mai urmărește în mod activ tranzacția, potrivit Reuters, citată de Mediafax. Portofoliul Lukoil, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 mld. lei), ar fi atras interesul a cel puțin 12 companii. Printre numele menționate se află ExxonMobil și Bernd Bergmair, fostul proprietar al Pornhub. Ce urmează Informațiile publicate indică faptul că evoluția tranzacției depinde de deciziile legate de sancțiuni și de licența Trezoreriei SUA. Deocamdată, partea rusă susține că prelungirea licenței ar fi posibilă, însă nu sunt oferite termene sau detalii despre un acord concret între Moscova și Washington. [...]
Rafinăria Petrotel-Lukoil se pregătește să reia producția, iar cheia este logistica de aprovizionare cu țiței în condiții de sancțiuni , cu primul transport programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026, potrivit Economica , care citează informații obținute de Mediafax. Reluarea rafinării depinde de coordonarea operațională și contractuală cu două companii aflate în subordinea Ministerului Energiei: Oil Terminal (pentru preluarea și descărcarea transportului în port) și CONPET (pentru transportul țițeiului de import către rafinăriile din România). Compania ar fi informat Ministerul Energiei că următoarea perioadă este importantă pentru ca transportul să ajungă „în siguranță” la rafinărie. Ce se știe despre repornirea instalațiilor Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, spune că primul pas al relansării este finalizat: CET-ul (centrala care asigură utilități/energie pentru platformă) a fost pornit, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate. Obiectivul menționat este ca repornirea integrală să înceapă înainte de perioada de îngheț. „Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire. CET Petrotel a fost deja pornită, iar din punct de vedere tehnic este important ca următoarele etape să poată continua înainte de venirea înghețului.” Aprovizionarea cu țiței și condițiile de sancțiuni Conform informațiilor prezentate de Mediafax, țițeiul așteptat până la 20 noiembrie este de origine kazahă și ar respecta condițiile impuse de sancțiunile internaționale, atât ale Uniunii Europene, cât și ale Trezoreriei americane și britanice. În plus, compania susține că fondurile și resursele folosite „nu sunt de origine și nu vor avea destinație” în Federația Rusă. Petrotel indică drept necesară identificarea unei soluții „prin dialog” între companie, Ministerul Energiei, Oil Terminal și CONPET, având în vedere rolul acestora în lanțul logistic de alimentare. Context: o rafinărie strategică, dar cu probleme juridice și financiare Petrotel este a treia unitate de rafinare din România, cu o capacitate de circa 2,4 milioane de tone pe an. Rafinăria a rămas oprită după lucrările de mentenanță încheiate în octombrie anul trecut, pe fondul sancțiunilor americane împotriva grupului rus Lukoil . În paralel, unitatea se află în procedură de administrare specială a statului și a intrat în insolvență, cu datorii de peste 1,5 miliarde de lei, insolvența fiind prezentată ca soluție pentru protejarea activelor. Deși au existat discuții despre potențiali cumpărători ai activelor Lukoil din străinătate (inclusiv rafinăria și lanțul de benzinării din România), în material se precizează că nu a fost finalizată nicio achiziție. [...]
Repornirea Petrotel-Lukoil depinde de un lanț logistic coordonat cu Oil Terminal și CONPET , după ce un transport de țiței kazah este programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026, potrivit Ziarul Financiar . Rafinăria anunță că este pregătită tehnic să înceapă procesul de repornire, dar avertizează că fără alimentarea cu materie primă etapele începute nu pot fi susținute pe termen lung. Miza imediată este operațională: descărcarea țițeiului în port și transportul lui în siguranță către rafinărie, într-un calendar strâns, înainte de perioada de îngheț. Compania spune că a informat Ministerul Energiei și că următoarea perioadă este „importantă pentru coordonarea operațională” cu Oil Terminal (pentru preluare și descărcare) și cu CONPET (operatorul sistemului de transport al țițeiului de import către rafinăriile din România), ambele aflate în subordinea Ministerului Energiei. Țiței kazah și condițiile impuse de sancțiuni Conducerea Petrotel a transmis că țițeiul așteptat este de origine kazahă și că demersurile sunt realizate „în deplină legalitate” cu sancțiunile internaționale, atât cele ale Uniunii Europene, cât și cele emise de Trezoreria americană și Trezoreria britanică. În plus, compania susține că fondurile și resursele utilizate „nu sunt de origine și nu vor avea destinație în Federația Rusă”. Stadiul tehnic: CET pornit, instalații revizuite Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, afirmă că primul pas pentru relansare este complet: CET-ul rafinăriei a fost pornit, iar instalațiile au fost revizuite și recalibrate. În declarațiile transmise (obținute de Mediafax, potrivit articolului), obiectivul curent este ca repornirea integrală să înceapă înainte de venirea înghețului. „Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire.” Compania precizează că pornirea CET și pregătirea celorlalte instalații folosesc resurse și stocuri existente pe platformă, iar fără o alimentare cu țiței activitățile începute ar putea fi oprite, cu revenirea la un regim prelungit de conservare. Insolvență și presiunea calendarului Petrotel-Lukoil se află în procedura generală a insolvenței din august. Ziarul Financiar notează că rafinăria are datorii de peste 1,5 miliarde de lei, valoare verificată și admisă de instanță, conform tabelului preliminar al creanțelor publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență, după ce Tribunalul Prahova a admis cererea debitoarei de intrare în insolvență pe 26 august. În acest context, repornirea este prezentată de companie drept un element important pentru reorganizare și pentru protejarea activelor, a forței de muncă și a relațiilor comerciale. Efecte în lanț: subcontractori și piața carburanților Compania spune că a relansat relațiile cu subcontractorii și furnizorii, iar o eventuală amânare ar afecta nu doar angajații rafinăriei, ci și o rețea de firme care asigură mentenanță, servicii tehnice, transport, logistică și securitate industrială. În același timp, oprirea Petrotel a redus capacitatea internă de producție a carburanților, iar volumele neproduse în România au fost compensate prin importuri. Reluarea activității ar readuce în circuit o capacitate industrială importantă și ar susține activitatea infrastructurii naționale de transport și depozitare, mai arată articolul. Context suplimentar menționat de Ziarul Financiar: situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere (benzină și motorină) a fost prelungită prin hotărâre de Guvern cu trei luni, de la 1 noiembrie 2026 până la 1 februarie 2027, cu menținerea măsurilor decise anterior, inclusiv mecanismul de diminuare a accizei la motorina standard. [...]
Restricțiile la pompă revin în Rusia, semn că loviturile asupra rafinăriilor încep să afecteze piața internă , după ce Ucraina a atacat în ultimele două săptămâni cel puțin opt rafinării importante, potrivit Digi24 . Deficitul de carburanți a fost raportat în cel puțin șase regiuni, iar autoritățile au introdus limitări la vânzarea benzinei și motorinei pentru a preveni cumpărăturile de panică și cozile la benzinării. Escaladarea vine după 30 octombrie, când, potrivit materialului, armistițiul energetic anunțat de președintele american Donald Trump între Moscova și Kiev nu a intrat efectiv în vigoare. Cel mai recent atac a vizat rafinăria din Kirishi – a doua ca mărime din Rusia – conform guvernatorului regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko. Cum arată restricțiile și unde sunt aplicate În Karelia, autoritățile au impus limite de alimentare la stațiile Rosneft de pe principalele șosele: 30 de litri de benzină și 50 de litri de motorină pentru fiecare achiziție. Tot acolo, vânzarea carburanților în canistre a fost suspendată complet. Guvernatorul regiunii Karelia, Artur Parfenchikov, a justificat măsurile ca fiind temporare și orientate spre menținerea funcționării benzinăriilor și distribuirea „uniformă” a carburanților, notează News.ro. „Sunt pe deplin conștient că aceste restricții pot provoca neplăceri locuitorilor și companiilor ale căror activități depind de transport. Totuși, în circumstanțele actuale, aceste măsuri sunt necesare.” Măsuri similare au fost introduse și în Buriatia (inclusiv în capitala regională Ulan-Ude) și în regiunea învecinată Zabaikalsk. Restricții au mai fost raportate în regiunile Nijni Novgorod, Arhanghelsk, Penza și Krasnoiarsk. De ce contează: presiune pe producție și pe exporturi Potrivit materialului, atacurile ucrainene reduc capacitatea Rusiei de a produce benzină și motorină, ceea ce afectează aprovizionarea pieței interne. În același timp, situația poate complica un potențial acord între Vladimir Putin și Donald Trump privind exporturile rusești de motorină către piețele internaționale și Statele Unite. Contextul recent indică faptul că nu este un episod izolat: Rusia s-a confruntat cu o criză similară în vară, când atacurile cu drone asupra rafinăriilor au coincis cu vârful sezonier al cererii. Atunci, Moscova a reintrodus restricții la exporturile de benzină și, în iulie, a limitat și vânzările externe de motorină. [...]
