Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Motorina a urcat până la 10,99 lei/litru, iar un plin de 50 de litri costă acum cu circa 132–136 lei mai mult decât înaintea izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul. În același timp, un scenariu analizat de Asociația Energia Inteligentă indică riscul unei noi scumpiri, dacă SUA ar restricționa exporturile de motorină.
Înainte de conflict, prețul mediu al motorinei era de 8,27 lei/litru. La 26 septembrie 2026, în principalele rețele de benzinării din România, motorina standard a ajuns până la 10,99 lei/litru, ceea ce înseamnă o creștere de 2,64–2,72 lei/litru, în funcție de stație.
În rețelele monitorizate, prețurile menționate sunt:
La aceste niveluri, alimentarea unui rezervor de 50 de litri costă între 545,50 și 549,50 lei, față de 413,50 lei la prețul de 8,27 lei/litru. Diferența pentru un plin este, astfel, de aproximativ 132–136 lei.
Și benzina standard rămâne la valori ridicate, iar în mai multe rețele a depășit pragul de 10 lei/litru:
Pentru 50 de litri, costul este între 499,50 și 506,50 lei. Diferențele între rețele sunt mici: 8 bani/litru la motorină și 14 bani/litru la benzină, conform datelor din articol.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, discută un posibil factor suplimentar de presiune: o eventuală interdicție a exporturilor americane de distilate petroliere (categorie în care intră în principal motorina). El precizează că, în acest moment, este vorba despre o propunere, nu despre o decizie adoptată.
În analiza citată:
Chisăliță arată că eliminarea acestor volume nu ar însemna automat lipsă de motorină la pompă, însă ar intensifica competiția pentru volumele disponibile, cu efect de creștere a prețurilor, mai ales în Europa.
În scenariul unei interdicții americane complete, menținută câteva luni, Chisăliță estimează o scumpire suplimentară în Europa de circa 0,10–0,25 euro/litru. Pentru România, analiza Asociației Energia Inteligentă indică o posibilă majorare de aproximativ 0,51–1,20 lei/litru (rezultată dintr-un scenariu de creștere a cotației angro cu 15–35 dolari/baril, la un curs de 4,5 lei/dolar și după includerea TVA).
Raportat la prețurile actuale, scenariul ar duce motorina:
Ca orizont de timp, Chisăliță estimează că pragul de 11,50 lei/litru ar putea fi atins în una–două săptămâni de la un eventual anunț al interdicției, iar 12,20 lei/litru în trei–șase săptămâni, dacă restricția persistă și scumpirea angro se transmite la pompă. Aceste valori sunt prezentate ca scenariu, nu ca prognoză oficială și nici ca scumpiri deja produse.
Pentru context suplimentar, articolul trimite la analiza despre expunerea pieței la noi creșteri, disponibilă în Adevărul, și la un material separat cu scenarii de preț, tot în Adevărul.
Recomandate
Motorina a trecut de 11 lei/l, iar benzina a depășit 10 lei/l în toate rețelele, ceea ce pune presiune directă pe costurile de transport și pe inflație , pe fondul unei piețe regionale tensionate și al unor limite legale care restrâng spațiul de intervenție al statului, potrivit Profit . În stațiile OMV, motorina a urcat la 11,05 lei/l, iar în rețeaua Petrom a ajuns la 10,99 lei/l. Publicația notează că este „foarte probabil” ca și concurența (Rompetrol, MOL sau Lukoil), care vindea încă diesel-ul cu 1–3 bani sub 11 lei/l, să facă o mișcare similară în următoarele ore. Benzina a trecut de 10 lei/l și la ultimul „holdout” Pe segmentul benzinei, Petrom era ultima rețea care mai vindea sub 10 lei/l (9,99 lei/l), după ce Rompetrol, MOL și Lukoil urcaseră la 10,05 lei/l, nivel atins încă de miercuri în stațiile premium OMV. După majorarea de vineri, benzina a ajuns la 10,07 lei/l la Petrom și la 10,13 lei/l în stațiile OMV, ceea ce înseamnă că pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate rețelele mari. Context: concurență regională pe motorină și șocuri pe aprovizionare Profit leagă scumpirile de „situația tensionată” de pe piața carburanților, în special la motorină, care a intensificat concurența regională „pe fiecare baril”. În acest context, România a importat în august, pentru prima dată în istorie, motorină din Albania și Tunisia , potrivit datelor citate de publicație. Separat, Bloomberg News a relatat (citat de Profit) că Aramco și-a informat cel puțin doi clienți europeni din rafinare că nu vor primi țiței luna viitoare, după un atac asupra unei conducte-cheie din Arabia Saudită care face legătura cu Marea Roșie. De ce contează: statul are marjă limitată la acciză În paralel cu scumpirile, cadrul legal limitează intervenția prin acciză: Ministerul de Finanțe nu poate reduce acciza la motorină cu mai mult de 25%, ci doar poate prelungi cu două săptămâni aplicarea acestei reduceri, chiar dacă evoluția cotațiilor internaționale este nefavorabilă. Analiza pentru perioada 16–30 decembrie indică: variație a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM): +51,19% ; variație a prețului mediu la pompă pentru motorina standard (VM): +27,47% . Pentru comparație, în analiza pentru 1–15 septembrie, variațiile erau +45,65% (VPM) și +25,45% (VM). Cu toate acestea, reducerea accizei rămâne la 25%, prag stabilit de legislatori. [...]
Scumpirile din ultimele zile au anulat rapid ieftinirea fiscală la motorină , iar dieselul a trecut din nou peste nivelul de dinaintea reducerii accizei, potrivit HotNews . În noaptea de vineri spre sâmbătă, stațiile de alimentare au operat noi majorări, în timp ce benzina se apropie de pragul de 10 lei/litru. În București, benzina standard a ajuns sâmbătă dimineață la un nou nivel istoric în rețelele mari: 9,73 lei/litru la Petrom și 9,79 lei/litru la OMV. La motorină, scumpirea este relevantă prin efectul asupra măsurii guvernamentale: prețul a depășit nivelul de luni, de dinaintea ieftinirii cu 17 bani determinată de reducerea cu 25% a accizei, conform Profit.ro (link în sursa HotNews ). Petrom afișa 10,19 lei/litru, iar OMV 10,25 lei/litru, ceea ce înseamnă că reducerea fiscală a fost „topită” de creșterile recente. Prețuri la benzină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Rompetrol: 9,59 lei/litru Socar: 9,64–9,69 lei/litru Lukoil: 9,67 lei/litru Mol: 9,70 lei/litru Petrom: 9,73 lei/litru OMV: 9,79 lei/litru Prețuri la motorină în București (sâmbătă, 5 septembrie) Socar: 10,10–10,14 lei/litru Mol: 10,16 lei/litru Rompetrol: 10,16 lei/litru Petrom: 10,19 lei/litru Lukoil: 10,23 lei/litru OMV: 10,25 lei/litru Pentru consumatori și companii, evoluția indică o volatilitate ridicată la pompă: chiar și intervențiile fiscale pot fi rapid neutralizate de scumpiri succesive, cu impact direct în costurile de transport și distribuție. [...]
Ungaria încearcă să prelungească derogarea de la sancțiuni care îi permite să continue importurile de petrol și gaze din Rusia , pe fondul unei dependențe energetice pe care agenția S&P Global o consideră o vulnerabilitate economică, potrivit Economica . S&P Global, care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB-, cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de energia rusească rămâne un risc pentru o economie cu consum ridicat de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să reducă utilizarea resurselor energetice din Rusia după invazia Ucrainei din februarie 2022. De ce cere Budapesta prelungirea scutirii Anita Orban a declarat că autoritățile de la Budapesta lucrează la prelungirea derogării de la sancțiuni și după luna noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic ungar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru a face schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. Context politic și semnale către Moscova Materialul menționează că acordul ar fi fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și Viktor Orban, liderul ungar de dreapta care a pierdut puterea în urma alegerilor din aprilie, după 16 ani în funcție. În paralel, cabinetul lui Magyar a expulzat luna aceasta 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor, un gest care sugerează o recalibrare a relației cu Rusia, chiar dacă dependența energetică rămâne ridicată. Ce urmează Din informațiile disponibile, miza imediată este obținerea unei prelungiri a derogării după noiembrie, astfel încât Ungaria să evite un șoc de aprovizionare înainte ca MOL să finalizeze adaptările tehnologice necesare pentru diversificare. Detaliile despre durata exactă a prelungirii sau condițiile acesteia nu sunt precizate în sursă. [...]
România ar urma să atingă 90% umplere a depozitelor de gaze până în decembrie, peste media UE , un nivel care contează direct pentru securitatea aprovizionării în iarnă și pentru presiunea din piață, potrivit Mediafax , care citează declarațiile secretarului de stat în Ministerul Energiei , Cristian Bușoi . Oficialul a spus, joi seara, la Digi24, că la finalul lunii septembrie stocurile României ar urma să ajungă la aproximativ 79–80% din capacitate. În comparație, Bușoi a indicat o medie europeană de 70% și un nivel de 59% în Germania. Ținta de 90% și obligațiile europene Bușoi a precizat că România trebuie să atingă 90% până în luna decembrie, „conform obligațiilor europene”, și a susținut că în anii anteriori țara a avut stocuri chiar peste nivelul minim solicitat. Totodată, secretarul de stat a afirmat că a făcut apel ca înmagazinarea să fie realizată peste obligația minimă, invocând nevoia de pregătire pentru „o iarnă dificilă” și pentru „intrarea unor noi capacități” care nu au fost luate în calcul în anii trecuți. De ce contează: prețul gazelor influențează și energia electrică Bușoi a atras atenția asupra evoluției prețurilor gazelor pe piața europeană, pe motiv că acestea au un impact important asupra prețului energiei electrice din România. El a indicat pentru indicele TTF (Title Transfer Facility) o medie de aproximativ 72 euro/MWh în septembrie, față de 96 euro/MWh în ianuarie și 59 euro/MWh în august. Explicația oferită: costul marginal al producției de energie electrică poate influența prețul zilnic din piață, ceea ce face ca dinamica gazului să rămână relevantă chiar și pentru consumatorii de electricitate. Ce spune Ministerul despre facturi: electricitate și gaze Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Bușoi a afirmat că expirarea contractelor nu se produce simultan, ci e distribuită pe parcursul anului, estimând că „cam 10% din contracte” expiră în fiecare lună. El a adăugat că datele disponibile pentru septembrie nu indică, deocamdată, creșteri „spectaculoase” ale prețurilor pentru consumatori. În privința gazelor pentru populație, Bușoi a spus că există în prezent un preț reglementat de 110 lei și că, pentru consumatorii casnici, nu ar trebui să apară creșteri semnificative ale facturilor în perioada următoare. Pentru primăvara anului viitor, a indicat că evoluția va depinde în principal de nivelul prețului gazelor și de piața europeană, avertizând că „marea problemă” va fi găsirea unor soluții pentru populație, în funcție de cât de dificilă va fi piața. [...]
Conducta Tuzla–Podișor este pregătită să preia gazele din Neptun Deep , iar acest lucru reduce riscul unui blocaj de infrastructură în momentul în care producția offshore va începe să intre în Sistemul Național de Transport (SNT), potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută de Ion Sterian , directorul general al Transgaz, după o vizită de lucru la punctele-cheie de intrare a gazelor din proiectul Neptun Deep. Gazoductul Tuzla–Podișor, cu o lungime de 308,3 kilometri, este o investiție de aproximativ 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei). Conducerea Transgaz îl descrie drept cel mai important proiect de infrastructură gazieră construit de companie după BRUA și Onești–Ungheni–Chișinău. „Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Aceasta a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție, și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem.” Ion Sterian a mai spus, într-un interviu recent pentru Mediafax, că primele cantități de gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în sistem în prima parte a anului viitor. Cum intră gazele în sistem: punctele vizitate În cadrul vizitei de lucru, șeful Transgaz a mers la: Stația de Robinete nr. 2 (SR2) a Transgaz, descrisă ca punct de plecare al gazoductului Tuzla–Podișor și punct de intrare al gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep în această conductă; Stația de Măsurare Gaze (SMGN) de la Tuzla a OMV Petrom, indicată ca punct de intrare a gazelor din Neptun Deep, care apoi ajung în SR2 și, mai departe, în conducta Tuzla–Podișor și în SNT. Context: ce înseamnă Neptun Deep Neptun Deep este proiectul de exploatare a gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, o investiție comună a OMV și Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Proiectul ar urma să intre în producție anul viitor și are o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Transgaz a publicat și parametri tehnici ai stației de măsurare a OMV Petrom de la Tuzla, între care debite nominale și maxime, limite minime de oprire și presiuni de intrare/ieșire (exprimate în milioane Smc/zi și bari). [...]
MOL intră în faza de repornire a unei capacități-cheie de rafinare , după ce a încheiat lucrările de construcție la unitatea AV3 a Rafinăriei Dunărea din Százhalombatta, avariată într-un incendiu în octombrie 2025, potrivit Economedia . Compania spune că, după îndepărtarea echipamentelor de șantier, urmează repornirea treptată a producției, iar după punerea în funcțiune și testare rafinăria ar trebui să revină la capacitate maximă, cu efect asupra siguranței aprovizionării cu combustibili în Ungaria și în regiune. Bugetul alocat reparațiilor a fost de 18 miliarde de forinți (aprox. 229 milioane lei), conform informațiilor din articol. Ce s-a reparat la AV3 și de ce contează operațional Incendiul din toamna trecută a produs „daune semnificative” unității AV3 de distilare a țițeiului. În ultimul an, MOL a derulat o restaurare pe mai multe paliere, care a inclus: demolarea și reconstrucția structurii din beton armat afectate; refacerea echipamentelor avariate, a sistemelor de control și a instalațiilor electrice; instalarea a 27 de pompe noi de mare capacitate; înlocuirea a opt kilometri de conducte; montarea a 100 de kilometri de cabluri electrice. MOL precizează că lucrările au fost finalizate conform calendarului preliminar, iar următorul pas este pregătirea repornirii în condiții de siguranță. Ce urmează: teste, spălări și reluarea etapizată a producției în octombrie În perioada următoare, compania indică o succesiune de operațiuni înainte de reintroducerea țițeiului în instalație: spălarea sistemelor, teste de presiune, teste funcționale ale echipamentelor de control al procesului și de siguranță, conectarea surselor auxiliare de alimentare cu energie și coordonarea operării AV3 cu instalațiile asociate din rafinărie. Fiecare etapă va fi însoțită de inspecții și teste de siguranță operațională. Repornirea este descrisă ca un proces gradual, iar producția ar urma să fie reluată etapizat în luna octombrie. „Cel mai important lucru pentru MOL în acest moment este ca instalația să revină în exploatare în condiții de siguranță și la capacitate maximă.” Într-o declarație citată, Krisztián Pulay , vicepreședinte senior pentru Producție și Dezvoltare Downstream în cadrul Grupului MOL, leagă reactivarea AV3 de presiunile asupra aprovizionării regionale, menționând efectele „războiului din Iran” și ale crizei energetice globale asupra competiției pentru surse alternative. Informații similare au fost publicate și de Economica . [...]
