Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Conducta Tuzla–Podișor este pregătită să preia gazele din Neptun Deep, iar acest lucru reduce riscul unui blocaj de infrastructură în momentul în care producția offshore va începe să intre în Sistemul Național de Transport (SNT), potrivit Mediafax. Declarația a fost făcută de Ion Sterian, directorul general al Transgaz, după o vizită de lucru la punctele-cheie de intrare a gazelor din proiectul Neptun Deep.
Gazoductul Tuzla–Podișor, cu o lungime de 308,3 kilometri, este o investiție de aproximativ 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei). Conducerea Transgaz îl descrie drept cel mai important proiect de infrastructură gazieră construit de companie după BRUA și Onești–Ungheni–Chișinău.
„Conducta de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre-Podișor este un proiect strategic, vital, pentru securitatea energetică, consolidarea acesteia și dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale. Aceasta a fost finalizată în iunie 2025 și pusă în funcțiune la începutul lunii octombrie 2025, conform graficului de execuție, și este pregătită să preia gazele naturale din Marea Neagră pentru ca acestea să intre în SNT și să ajungă la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem.”
Ion Sterian a mai spus, într-un interviu recent pentru Mediafax, că primele cantități de gaze din Neptun Deep sunt așteptate să intre în sistem în prima parte a anului viitor.
În cadrul vizitei de lucru, șeful Transgaz a mers la:
Neptun Deep este proiectul de exploatare a gazelor naturale din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, o investiție comună a OMV și Romgaz de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei). Proiectul ar urma să intre în producție anul viitor și are o cantitate estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Transgaz a publicat și parametri tehnici ai stației de măsurare a OMV Petrom de la Tuzla, între care debite nominale și maxime, limite minime de oprire și presiuni de intrare/ieșire (exprimate în milioane Smc/zi și bari).
Recomandate
Oprirea importurilor de gaze pentru consumul intern pune presiune pe stocare și pe echilibrul de sistem , într-un moment în care România intră în toamnă cu depozitele încă neplinite complet. Potrivit Economedia , fluxul de gaze de import pentru și via România „s-a oprit de tot”, cu excepția unor cantități mici tranzitate către Republica Moldova. Din datele operatorului Sistemului Național de Transport, Transgaz , în ziua menționată în analiză se mai vede un singur flux: 2 milioane metri cubi intră din Bulgaria pe la Ruse/Giurgiu, iar 2,4 milioane metri cubi ies din țară pe la Iași/Ungheni. Directorul Transgaz, Ion Sterian, spune că gazul care intră prin Bulgaria nu este destinat consumului intern, ci tranzitului către Republica Moldova, la care se adaugă „un mic export direct” din România către aceasta. De ce s-a oprit fluxul: lucrări pe ruta principală prin Bulgaria Cauza indicată este oprirea aproape completă a rutei principale de aprovizionare prin Bulgaria, aflată în lucrări de mărire a capacității. Sterian afirmă că bulgarii fac intervenții la conducta care transportă gazele „în amonte”, pentru creșterea capacității de la 5 la 10 miliarde metri cubi anual, iar situația ar urma să dureze „toată această săptămână”. Efect operațional imediat: tranzitul către Ungaria a ajuns la zero Pe lângă lipsa gazelor destinate pieței interne, a dispărut complet și tranzitul către Ungaria: 7,7 milioane metri cubi pe zi treceau anterior prin România, iar acum acest tranzit este zero, conform datelor citate. Publicația notează că ruta românească este una dintre cele două prin care Ungaria se aprovizionează cu gaze rusești și turcești, cealaltă fiind prin Serbia. Stocarea încetinește, deși depozitele sunt deja la 80% În lipsa intrărilor pentru piața internă, a scăzut și ritmul de injectare în depozite: România mai injectează „doar puțin peste 5 milioane” metri cubi, față de 12–13 milioane metri cubi săptămâna trecută. Depozitele sunt la 80% din capacitate, cu cinci săptămâni înainte de startul oficial al sezonului rece, peste media UE indicată în text (70%). În context european, Economedia amintește că, după ce Comisia Europeană a renunțat pentru acest an la directiva privind umplerea depozitelor la cel puțin 90%, statele au mers pe strategii diferite: Polonia ar fi ajuns deja la 100%, în timp ce Germania este menționată la 56% grad de umplere. [...]
Transgaz își consolidează opțiunile de aprovizionare prin GNL odată cu avansarea Coridorului Vertical, după ce directorul general Ion Sterian a vizitat terminalul flotant de la Alexandroupolis, un nod care poate aduce în România gaze lichefiate din „surse globale”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: acces la o rută alternativă de import și posibilitatea de a transporta volume mai departe spre piețele din regiune. Terminalul FSRU (unitate plutitoare de stocare și regazificare) de la Alexandroupolis este operațional din octombrie 2024, amplasat la circa 8 kilometri de coastă, în apropierea portului Alexandroupolis. Instalația este operată de Gastrade S.A. și are o capacitate anuală de regazificare de 5,5 miliarde de metri cubi, respectiv o capacitate de stocare de 153.500 de metri cubi. „Alexandroupolis are o importanță strategică pentru România. Valoarea sa pentru țara noastră rezultă în principal din conectarea României la GNL din surse globale și transportarea acestuia în continuare în Ungaria, Republica Moldova și Ucraina.” Coridorul Vertical: extindere și coordonare regională Vizita a avut loc în contextul reuniunilor de lucru pentru dezvoltarea Coridorului Vertical, la care au participat directorii generali ai operatorilor de transport și sistem implicați, precum și ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou. După deplasarea la terminal, Sterian a participat la ședința directorilor generali, unde discuțiile au vizat definitivarea textului unui Memorandum de Înțelegere extins, la care ar urma să adere și operatorii de transport al gazelor naturale din Serbia și Macedonia de Nord. Potrivit informațiilor Mediafax preluate de Economedia, la reuniune a participat și Joshua Volz, trimis special pentru integrarea energetică globală al Departamentului Energiei din SUA. Ce infrastructură și ce actori sunt implicați Coridorul Vertical urmărește creșterea conectivității energetice între Grecia, Bulgaria, România și statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv prin acces la GNL importat prin terminalele din Grecia. Printre beneficiarii infrastructurii sunt menționate Grecia, Bulgaria, România, Serbia, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova, iar la terminal există contracte active cu 14 companii care au rezervat capacitate până în 2030, conform informațiilor oficiale ale companiei. Memorandumul a fost semnat inițial în 2019 (pe trei ani) de Transgaz, Bulgartransgaz, FGSZ, DESFA și ICGB (operatorul interconectorului Grecia–Bulgaria). Un nou memorandum a fost semnat la 1 decembrie 2022, iar documentul a inclus atunci și Gastrade, proprietarul/dezvoltatorul/operatorul terminalului offshore de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024, cooperarea a fost extinsă prin includerea Vestmoldtransgaz (controlată de Transgaz), GTSOU (Ucraina) și Eustream (Slovacia). În România, Transgaz este operatorul național al sistemului de transport al gazelor naturale, companie controlată de stat, cu monopol pe transportul intern și cu infrastructură de transport controlată, prin subsidiare, și în Republica Moldova. [...]
România mizează pe gazul din Marea Neagră ca element de securitate energetică regională , iar președintele Nicușor Dan a spus că „anul viitor” începe exploatarea a „100 miliarde mc” de gaz natural, potrivit News , într-un discurs susținut la Adunarea Generală a ONU . În intervenția sa, șeful statului a legat dezvoltarea rezervelor de gaze naturale și a „mineralelor critice” de obiectivul de reducere a dependenței de „surse de energie impredictibile” și de securizarea lanțurilor de aprovizionare, prezentând România drept un contributor la „reziliența Europei”. Ce a spus președintele despre exploatarea gazelor Nicușor Dan a indicat explicit calendarul și volumul menționat pentru proiectul din Marea Neagră: „Dezvoltăm rezerve semnificative de gaze naturale, minerale critice şi alte resurse strategice, esenţiale pentru securizarea lanţurilor de aprovizionare şi pentru reducerea dependenţei de surse de energie impredictibile. Anul viitor începem exploatarea a 100 miliarde mc gaz natural în Marea Neagră.” Materialul nu oferă detalii despre perimetre, operatori, investiții sau etape de implementare, astfel că impactul concret în piață (producție anuală, fluxuri comerciale, efect în prețuri) nu poate fi evaluat din informațiile publicate. Contextul economic invocat: investiții, industrie și poziționare regională În același discurs, președintele a susținut că transformarea României din ultimele decenii a făcut din țară „una dintre cele mai dinamice destinații din Europa pentru investiții și dezvoltare industrială” și a afirmat că România s-a aliniat standardelor OCDE, menționând prezența unor „companii globale de top” cu centre de producție, inginerie, tehnologie și servicii. Separat, Nicușor Dan a descris România ca „hub strategic pentru comerț, energie și transporturi”, datorită poziționării la intersecția dintre Dunăre, Marea Neagră și coridoare comerciale, și a transmis mesajul că România este „deschisă afacerilor și inovației”. [...]
MOL intră în faza de repornire a unei capacități-cheie de rafinare , după ce a încheiat lucrările de construcție la unitatea AV3 a Rafinăriei Dunărea din Százhalombatta, avariată într-un incendiu în octombrie 2025, potrivit Economedia . Compania spune că, după îndepărtarea echipamentelor de șantier, urmează repornirea treptată a producției, iar după punerea în funcțiune și testare rafinăria ar trebui să revină la capacitate maximă, cu efect asupra siguranței aprovizionării cu combustibili în Ungaria și în regiune. Bugetul alocat reparațiilor a fost de 18 miliarde de forinți (aprox. 229 milioane lei), conform informațiilor din articol. Ce s-a reparat la AV3 și de ce contează operațional Incendiul din toamna trecută a produs „daune semnificative” unității AV3 de distilare a țițeiului. În ultimul an, MOL a derulat o restaurare pe mai multe paliere, care a inclus: demolarea și reconstrucția structurii din beton armat afectate; refacerea echipamentelor avariate, a sistemelor de control și a instalațiilor electrice; instalarea a 27 de pompe noi de mare capacitate; înlocuirea a opt kilometri de conducte; montarea a 100 de kilometri de cabluri electrice. MOL precizează că lucrările au fost finalizate conform calendarului preliminar, iar următorul pas este pregătirea repornirii în condiții de siguranță. Ce urmează: teste, spălări și reluarea etapizată a producției în octombrie În perioada următoare, compania indică o succesiune de operațiuni înainte de reintroducerea țițeiului în instalație: spălarea sistemelor, teste de presiune, teste funcționale ale echipamentelor de control al procesului și de siguranță, conectarea surselor auxiliare de alimentare cu energie și coordonarea operării AV3 cu instalațiile asociate din rafinărie. Fiecare etapă va fi însoțită de inspecții și teste de siguranță operațională. Repornirea este descrisă ca un proces gradual, iar producția ar urma să fie reluată etapizat în luna octombrie. „Cel mai important lucru pentru MOL în acest moment este ca instalația să revină în exploatare în condiții de siguranță și la capacitate maximă.” Într-o declarație citată, Krisztián Pulay , vicepreședinte senior pentru Producție și Dezvoltare Downstream în cadrul Grupului MOL, leagă reactivarea AV3 de presiunile asupra aprovizionării regionale, menționând efectele „războiului din Iran” și ale crizei energetice globale asupra competiției pentru surse alternative. Informații similare au fost publicate și de Economica . [...]
O eventuală interdicție a exporturilor de motorină din SUA ar putea împinge rapid în sus prețurile din Europa , într-o piață care depinde tot mai mult de importurile americane, potrivit Ziarul Financiar . Reacția inițială a pieței a fost abruptă, chiar dacă traderii au devenit ulterior mai sceptici că măsura va fi pusă efectiv în aplicare. Miercuri dimineață, contractele futures pentru motorină – reper pentru piața europeană – au urcat cu până la 7% la Londra, până la 1.528 dolari pe tonă (aprox. 7.070 lei), echivalentul a peste 200 dolari pe baril (aprox. 925 lei), în timp ce prețul petrolului brut a rămas aproape neschimbat. Ulterior, cotația a coborât la 1.465 dolari pe tonă (aprox. 6.780 lei), pe fondul îndoielilor privind probabilitatea unei interdicții, în condițiile opoziției industriei energetice americane, notează Financial Times , citat de ZF. De ce contează pentru Europa: dependența de fluxurile din SUA Declarația președintelui american Donald Trump – „să nu mai trimitem motorina” – a venit după săptămâni de presiuni politice în SUA pentru limitarea exporturilor de combustibili, pe fondul scumpirii motorinei pe piața internă americană la un nivel record de 6,54 dolari pe galon (aprox. 7,3 lei/litru). În ultimul an, rafinăriile americane au funcționat la capacitate ridicată și au livrat volume mari către America Latină și Europa, obținând venituri suplimentare de miliarde de dolari. Pentru Europa, miza este directă: în august, continentul a importat 506.000 de barili de motorină pe zi din SUA, potrivit companiei de date Kpler. Efectul economic așteptat: presiune mai mică în SUA, scumpiri în restul lumii Dacă exporturile ar fi oprite, impactul ar fi asimetric: ar putea reduce presiunea asupra prețurilor din SUA, dar ar duce la o creștere puternică a prețurilor motorinei în restul lumii, inclusiv în Europa, arată analiza citată. În acest moment, rămâne neclar dacă administrația americană va merge până la capăt cu o interdicție, iar volatilitatea din piață sugerează că investitorii și traderii tratează scenariul ca pe un risc major, dar încă incert. [...]
Ungaria blochează o rezervă comună de combustibil cu Ucraina, amplificând incertitudinea de reglementare pentru proiectele energetice regionale , potrivit Adevărul . Premierul ungar Peter Magyar a spus că Budapesta nu va participa nici la inițiativa „Carpathian 8” și nici la crearea unei rezerve strategice comune de combustibil, deși Naftogaz și Mol Nyrt semnaseră un memorandum pe această temă. Decizia vine după ce Naftogaz a anunțat semnarea, împreună cu Mol Nyrt, a unui memorandum privind o rezervă strategică de combustibil pentru Ucraina, document parafat în cadrul summitului „Carpathian 8” de la Bukovel (vestul Ucrainei). În parlament, Magyar a respins explicit proiectul: „Nu va exista nicio rezervă de combustibil, nici la granița ungaro-ucraineană, nici altundeva.” Dispută guvern–companie: cine decide în proiectele transfrontaliere Premierul a acuzat conducerea Mol că a negociat fără acordul guvernului, care deține 25% din companie. Potrivit lui Magyar, președintele consiliului de administrație și directorul general al Mol, Zsolt Hernádi, ar fi purtat discuțiile fără mandat guvernamental, lucru pe care l-a calificat drept „inacceptabil”. Mol a reacționat printr-un comunicat în care a susținut că înțelegerea cu Naftogaz este „preliminară”, cu rol de explorare, și că în această etapă nu ar fi fost necesară implicarea guvernului în activitatea pregătitoare. Reacția Kievului și efectul asupra „Carpathian 8” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a criticat poziția Budapestei, spunând că Ucraina este „surprinsă” de declarațiile „fără temei” și cu „tentă confruntațională”. El a afirmat că politizarea unei cooperări de afaceri „pragmatice” nu produce rezultate bune: „Atunci când politicul se amestecă în relații pragmatice de afaceri, nu iese nimic bun.” Inițiativa „Carpathian 8”, lansată de Ucraina pe 18 septembrie, urmărește intensificarea cooperării economice, de infrastructură și energetică în regiunea carpatică. Deși formatul fusese gândit pentru opt state (Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Austria și Serbia), documentul de înființare a fost semnat în final de șapte țări, după retragerea Ungariei. [...]
