Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
O închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea împinge Europa spre un nou șoc al prețurilor la energie, cu efecte în lanț asupra inflației și creșterii economice, într-un scenariu comparabil – sau chiar mai dur – decât criza din 2022, potrivit unei analize citate de Stirile Pro TV.
Miza este una de aprovizionare: Ormuz este un punct-cheie pentru tranzitul petrolului și al gazelor naturale lichefiate (LNG – gaz răcit și transportat pe mare) din statele Golfului. În scenariul în care traficul rămâne blocat, experții avertizează că Europa s-ar confrunta cu scumpiri la petrol, gaze și electricitate, presiuni inflaționiste și o încetinire a creșterii economice.
Potrivit experților citați, traficul naval este deja „sever afectat”, iar numărul petrolierelor care traversează zona a scăzut „drastic” față de nivelul normal. Analiza arată că reacția piețelor amintește de începutul șocului energetic din 2022: petrolul s-a scumpit rapid, în timp ce gazele și energia electrică au avut creșteri mai moderate.
Diferența este pusă pe seama faptului că petrolul poate fi stocat mai ușor, iar piețele îl repricesc imediat când apare riscul unor întreruperi viitoare de aprovizionare.
Dacă blocajul persistă, experții estimează că până la 20% din oferta globală de petrol ar putea fi afectată – o perturbare pe care o descriu ca fiind mai mare decât reducerea importurilor rusești care a lovit Europa în 2022.
Efectele economice ar urma să se transmită în cascadă:
Pe gaze, analiza indică un alt punct sensibil: o întrerupere majoră a livrărilor de LNG din Golf ar putea reaprinde competiția dintre Europa și Asia pentru volumele disponibile. În criza precedentă, această competiție a dus, în anumite perioade, la triplarea prețurilor gazelor, potrivit aceleiași surse.
Impactul asupra facturilor la electricitate nu ar fi uniform. Țările care și-au extins capacitățile regenerabile sau se bazează mai mult pe energia nucleară sunt descrise ca fiind mai bine protejate decât în trecut (sunt menționate Spania și Franța), în timp ce economiile în care gazul are încă un rol major în producția de electricitate (Italia și Marea Britanie) rămân mai expuse.
În plan de politici publice, una dintre concluziile centrale este evitarea repetării măsurilor generale din 2022 (plafonări și subvenții acordate tuturor), care au redus presiunea imediată, dar au costat mult și au menținut dependența de combustibili fosili. În schimb, sunt recomandate:
În concluzie, analiza citată avertizează că Europa rămâne vulnerabilă la șocuri externe cât timp depinde de importuri de petrol și gaze: dacă Ormuz rămâne închisă, costurile economice pot fi severe; dacă se redeschide rapid, efectele ar putea rămâne limitate.
Recomandate
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne mult sub normal, deși apar semne de reluare a tranzitului , într-un moment în care riscul de întrerupere a fluxurilor de petrol și gaze rămâne un factor de presiune pentru piețele energetice. Potrivit adevarul.ro , mai multe nave – majoritatea din China – se îndreaptă spre strâmtoare chiar în ziua în care au loc discuții SUA–Iran la Islamabad, pe fondul tensiunilor legate de tranzitul petrolierelor. Datele de monitorizare a traficului maritim citate din MarineTraffic arată că unele nave au tranzitat deja zona sau se deplasează dinspre Golful Persic către această rută. Printre exemplele menționate se numără un vrachier chinez care a trecut prin zonă în cursul nopții, după ce plecase din portul irakian Umm Qasr cu aproape o lună în urmă. În același timp, două petroliere chinezești, fiecare cu o capacitate de aproximativ 300.000 de tone și marcate ca fiind încărcate, se îndreptau sâmbătă spre strâmtoare, navigând în apropierea coastelor iraniene. Este menționat și un transportator de gaze naturale lichefiate (GNL) sub pavilion Botswana, „Nidi”, care încearcă pentru a doua oară să părăsească Golful, după ce vineri dimineață s-a întors din drum. De ce contează: semnal operațional, dar departe de normalizarea fluxurilor Chiar dacă apar nave care reiau ruta, articolul notează că traficul rămâne „mult sub nivelul obișnuit”, reprezentând doar o mică parte din fluxul normal de aproximativ 100 de nave pe zi. Pentru sectorul petrol și gaze, acest nivel redus indică faptul că riscul operațional nu a dispărut, iar orice restrângere a tranzitului prin Hormuz poate afecta livrările și costurile de transport. Contextul politic: condiții impuse de Iran și acuzații reciproce În plan politic, președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că „blochează petrolul” prin Strâmtoarea Hormuz, într-o postare pe rețelele sociale. Separat, agenția iraniană Tasnim a relatat că Iranul „a menținut condițiile actuale pentru tranzitul petrolierelor” ca reacție la ceea ce Teheranul susține că sunt încălcări ale acordului de încetare a focului de către SUA, inclusiv continuarea atacurilor israeliene asupra Hezbollah în Liban. Articolul mai precizează că Iranul a transmis că navele pot traversa strâmtoarea doar cu aprobarea sa, un element care menține incertitudinea privind evoluția traficului în perioada următoare. [...]
Rezervele de kerosen din unele state europene ar ajunge doar 8-10 zile , conform unei anchete Corriere della Sera . Fără noi aprovizionări, sezonul estival al călătoriilor ar putea fi afectat, iar unele țări ar putea ajunge să suspende zborurile după epuizarea stocurilor. Conform informațiilor prezentate, stocurile actuale de combustibil pentru aviație ar urma să se epuizeze între a doua și a treia săptămână a lunii mai, inclusiv ultimele încărcături sosite pe mare din Golful Persic . În acest context, rezervele strategice ale statelor europene riscă să fie insuficiente pentru a susține traficul aerian în plină vară în anumite zone. Datele invocate indică diferențe mari între state: doar două țări ar avea rezerve de urgență pentru 90 de zile, în timp ce majoritatea nu ar putea gestiona o criză mai lungă de 30 de zile. Corriere della Sera afirmă că a discutat cu trei surse comunitare care cunosc situația, însă, oficial, subiectul rămâne unul sensibil, iar comunicarea publică este limitată. „Riscul unei penurii de kerosen în Europa a trecut de la virtual la real în doar câteva zile”, explică una dintre surse. La Bruxelles , miza imediată este ca armistițiul dintre SUA și Iran să reziste, astfel încât traficul navelor-cisternă prin Strâmtoarea Ormuz să poată fi reluat. În paralel, sursele citate susțin că unele aeroporturi se confruntă deja cu dificultăți legate de cantitățile disponibile, fără a oferi informații oficiale, iar în comunicările dintre furnizori și companii aeriene apar limitări punctuale. Printre efectele și restricțiile menționate în material se numără: plafonarea cantității maxime încărcate pe aeronavă în unele aeroporturi (5.000 de kilograme); imposibilitatea de a alimenta avioanele private, pentru a prioritiza zborurile de linie; perspectiva activării prelevării din rezervele strategice, urmată de oprirea aprovizionării cu kerosen în aeroporturile unor țări, dacă nu sosesc noi nave din Golful Persic. Dependența de importuri este un factor central: Europa importă din Golful Persic 43% din necesarul anual de combustibil pentru aviație, iar oprirea tranzitului petrolierelor în zonă reduce drastic volumele disponibile chiar înaintea vârfului de trafic. În plus, sursele citate afirmă că rafinăriile europene funcționează deja la capacitate maximă, ceea ce limitează posibilitatea de a crește producția pe termen scurt, iar luna mai devine o perioadă critică. În cazul Italiei, rezervele ar acoperi 30-60 de zile, iar președintele Assaeroporti, Carlo Borgomeo, a declarat pentru Corriere della Sera că există combustibil pentru avioane „până la sfârșitul lunii mai”. Pe termen scurt, proprietarii petrolierelor ar fi transmis că nu este suficientă redeschiderea stabilă a Strâmtorii Ormuz, fiind necesară și reducerea costurilor de asigurare; chiar și după reluarea tranzitelor, ar fi nevoie de săptămâni până la sosirea încărcăturilor în Europa, iar pentru petrolierele mari, de până la două luni. În aceste condiții, sursele citate susțin că Orientul Mijlociu nu poate aproviziona Europa „în acest moment”, iar Asia își păstrează producția pentru consum intern, astfel că alternativa indicată rămân Statele Unite, însă cu incertitudini legate de costuri și condiții. În zilele următoare, Bruxelles ar urma să colecteze date actualizate despre cantitatea reală de combustibil disponibilă și să lucreze la un plan care să includă măsuri de atenuare și reguli de repartizare între țări. [...]
Cotația Brent a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril , după ce piața a reacționat la declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora Iranul ar fi contactat SUA și „își dorește foarte mult” un acord, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz , relatează Mediafax . Brent urcase la începutul zilei peste pragul psihologic de 100 de dolari, ajungând la un vârf de 101,70 dolari pe baril, după știrile despre planul președintelui SUA de a bloca ruta maritimă pentru traficul iranian, potrivit The Guardian. Ulterior, prețul a scăzut la puțin peste 99 de dolari pe baril. Trump a spus că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET (17:00, ora României), iar apoi „iranienii au luat legătura”. Declarația a fost făcută în fața Casei Albe. „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.” Efecte colaterale: gazele au rămas pe creștere Pe piața gazelor, contractul britanic pentru luna mai a crescut cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior la o creștere de peste 5%, potrivit informațiilor citate. Ce anticipează analiștii Analiștii de la JPMorgan Chase , citați de Mediafax, au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului. [...]
Saltul petrolului peste 100 de dolari/baril readuce riscul de scumpiri în lanț la energie și transport , după ce Donald Trump a spus că SUA va bloca „orice navă” care încearcă să intre sau să iasă din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Mediafax . Țițeiul Brent, referința internațională, a urcat cu 8% până la aproximativ 102 dolari (aprox. 469 lei) pe baril, iar țițeiul american a crescut tot cu 8%, la 104 dolari (aprox. 478 lei) pe baril, potrivit CNN, citată de publicație. Într-o intervenție la emisiunea „ Sunday Morning Futures ” de la Fox News, Trump a afirmat că SUA nu va lăsa Iranul să obțină bani din vânzarea de petrol, într-un mesaj care a alimentat temerile privind perturbarea fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul de țiței. De ce contează: piața reacționează la riscul de blocaj și la incertitudinea din regiune Chiar și după această creștere, prețurile rămân sub maximele recente atinse săptămâna trecută, înainte ca Trump să renunțe la amenințarea cu „devastarea în masă” a Iranului și să accepte discuții de încetare a focului, notează materialul. Publicația mai arată că, pe fondul eșecului de a ajunge la un acord de încetare a focului durabil și al apropierii unui nou termen-limită, petrolul se tranzacționează acum peste nivelul de la 1 aprilie, o dată considerată „cheie” în contextul evoluțiilor din conflict. Context: taxe de tranzit și exporturi iraniene în creștere Iranul ar fi beneficiat financiar de pe urma războiului, percepând taxe de până la 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) pe navă pentru trecerea prin strâmtoare, potrivit articolului. În același timp, Trump ar fi lansat anterior ideea unor taxe, descrise ca o „asociere comună” cu Iranul. Separat, Iranul a reușit să exporte o medie de 1,85 milioane de barili de țiței pe zi până în martie, cu aproximativ 100.000 de barili pe zi mai mult decât în ultimele trei luni, potrivit firmei de date și analiză Kpler, citată de Mediafax. [...]
Arabia Saudită a readus la capacitate maximă conducta Est–Vest, de circa șapte milioane de barili pe zi, reducând riscul de întreruperi ale exporturilor într-un moment în care ruta prin Strâmtoarea Ormuz a fost indisponibilă , potrivit HotNews , care citează Reuters. Ministerul saudit al energiei a transmis că instalațiile energetice și conducta afectate de atacuri în timpul conflictului cu Iranul „au revenit” și și-au restabilit capacitatea operațională. Arabia Saudită nu a indicat cine a lansat atacurile, însă a anunțat că a interceptat în ultimele săptămâni numeroase rachete și drone iraniene. De ce contează: exporturile saudite au avut o singură rută funcțională În contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, conducta Est–Vest a devenit singura rută de export pentru țițeiul saudit. Iranul ar fi atacat conducta la doar câteva ore după ce s-a convenit asupra unei încetări a focului, notează Reuters. Atacurile au perturbat și operațiunile unor instalații petroliere, de gaze, de rafinare, petrochimice și de energie electrică din Riad, Provincia de Est și orașul industrial Yanbu. Ce s-a stricat și ce s-a recuperat Cu doar câteva zile înainte, Arabia Saudită anunțase că atacurile i-au redus: capacitatea de producție de petrol cu aproximativ 600.000 de barili pe zi; debitul conductei Est–Vest cu aproximativ 700.000 de barili pe zi. Ministerul a mai precizat că a recuperat volumele afectate din câmpul petrolier Manifa , unde producția fusese redusă anterior cu aproximativ 300.000 de barili pe zi. În paralel, lucrările de restabilire a producției la capacitate maximă la instalația Khurais erau în curs, după ce atacurile de acolo au redus capacitatea cu încă 300.000 de barili pe zi. Autoritățile saudite susțin că recuperarea rapidă va crește „fiabilitatea și continuitatea aprovizionării” pentru piețele locale și globale. [...]
Donald Trump susține că „un număr masiv” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care mută atenția de la blocajele din Strâmtoarea Ormuz spre capacitatea SUA de a livra rapid energie pe piețele internaționale, potrivit antena3.ro . Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, Trump afirmă că petrolierele sunt „complet goale”, unele „dintre cele mai mari din lume”, și că se îndreaptă „chiar acum” spre SUA pentru a fi încărcate cu „cel mai bun și mai «dulce» petrol și gaz” – „dulce” fiind un termen din industrie pentru țiței cu conținut redus de sulf, mai ușor de rafinat. „Un număr masiv de petroliere complet goale, unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă, chiar acum, spre SUA pentru a fi încărcate cu cel mai bun şi mai «dulce» petrol şi gaz care există în lume.” Contextul: tensiuni în Golf și un coridor încă blocat în practică Mesajul vine pe fondul negocierilor dintre oficiali americani și iranieni la Islamabad, în încercarea de a găsi o soluție negociată după războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului, conflict care a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz ca represalii. Deși Iranul ar fi acceptat „deblocarea” coridorului prin armistițiul convenit cu SUA pentru două săptămâni, în practică strâmtoarea ar rămâne blocată, iar puținele nave care o tranzitează ar face-o doar cu aprobarea Teheranului, pe fondul acuzațiilor privind continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. De ce contează pentru piața petrolului: logistica devine semnal de ofertă Din perspectivă economică, afirmația despre petroliere care se repoziționează către SUA funcționează ca un semnal că exporturile americane ar putea acoperi o parte din șocul de aprovizionare asociat blocajului din Golf, dacă situația se prelungește. Totuși, articolul nu oferă date verificabile despre numărul navelor sau contracte concrete, iar informația rămâne la nivel de declarație politică. Separat, potrivit Emiratelor Arabe Unite, circa 230 de petroliere încărcate cu petrol se află în Golful Persic, pregătite să plece imediat ce Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă. Acest detaliu indică un volum semnificativ de livrări „în așteptare”, cu potențial de a influența fluxurile și prețurile odată cu reluarea tranzitului. Ce urmează Evoluția depinde de două variabile: funcționarea efectivă a armistițiului și redeschiderea reală a Strâmtorii Ormuz, respectiv capacitatea SUA de a transforma rapid mesajul despre „petroliere goale” în exporturi efective. În lipsa unor cifre operaționale în material, amploarea mișcării de nave spre SUA nu poate fi confirmată din această sursă. [...]
