Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru, dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte.
Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”.
Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul, calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context.
Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor.
Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis.
Recomandate
Chiar și cu Strâmtoarea Ormuz redeschisă, prețul petrolului ar putea rămâne ridicat luni întregi , din cauza blocajelor logistice, a reluării lente a producției și a costurilor suplimentare din lanțul de aprovizionare, potrivit unei analize preluate de Antena 3 . Scenariul discutat pornește de la ipoteza unui acord de pace SUA–Iran și a redeschiderii strâmtorii, însă concluzia este că o revenire rapidă la prețurile de dinaintea războiului este puțin probabilă „nu prea curând” și „aproape sigur nu anul ăsta”. Blocajul operațional: de la „deblocare” la trafic normal, până la trei luni Primul efect al redeschiderii ar fi un „coșmar logistic”, pe fondul aglomerării din zonă. În prezent, în Strâmtoarea Ormuz sunt blocate 166 de tancuri petroliere, iar deblocarea efectivă a căii navigabile ar urma să dureze. Cele 166 de nave transportă în total circa 170 de milioane de barili de petrol. După ce vor trece strâmtoarea, va trebui creat spațiu pentru alte nave, goale, care să intre în Golful Persic pentru încărcare. Revenirea la tranzitul obișnuit, de dinaintea războiului, ar putea dura până la trei luni, conform analizei citate. De ce nu revine imediat oferta: rezerve, repornirea sondelor și reparații Analiza descrie o succesiune de pași care împing în timp normalizarea pieței: consumarea rezervelor : navele comerciale ar încărca mai întâi petrolul stocat în depozite de producători în perioada crizei; repornirea producției : multe sonde din Orientul Mijlociu au fost închise, iar reluarea nu se face „ca la apăsarea unui buton”; producția ar trebui reluată treptat pentru a evita depresurizarea zăcămintelor, ceea ce ar putea impune foraje noi și reparații costisitoare; este menționată și nevoia de reechilibrare a apei și gazelor injectate în sonde, plus coordonare între exploatări apropiate; reparații de infrastructură : rafinării și producători de petrol și gaze ar fi fost afectați de război, iar unele reparații ar putea dura chiar ani, potrivit companiilor petroliere citate în material. În paralel, în Orientul Mijlociu ar fi fost sistată producția a 12 milioane de barili pe zi de țiței și 3 milioane de barili pe zi de produse rafinate , în special în Arabia Saudită și Irak, ceea ce indică amploarea revenirii necesare pentru a readuce volumele în circuitul comercial. Prețul: pragul de 94 dolari/baril și scenariul JPMorgan În material se arată că fluctuațiile recente nu au coborât prețul barilului sub 94 de dolari , iar Brent (reperul internațional) este „puțin peste 100 de dolari”. Pe termen scurt, sunt menționate mișcări de piață atribuite de BBC speranțelor privind un acord: în Asia, Brent a scăzut cu 5,5% până la 97,90 dolari/baril , iar petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 5,8% până la 90,99 dolari/baril . Analiștii JPMorgan, care se așteaptă ca strâmtoarea să se redeschidă la începutul lui iunie, ar anticipa un preț în jur de 97 de dolari/baril până la finalul anului. În același context, este menționat că un nivel de circa 60 de dolari/baril ar fi asociat cu un preț de 3 dolari/galon pe piața americană, scenariu pe care analiștii nu îl văd posibil mai devreme de 2032. Un alt element de incertitudine: comercianții ar urmări dacă redeschiderea nu vine și cu o posibilă „taxă” impusă de Iran navelor care intră în Golful Persic, ceea ce ar putea menține costurile de transport la un nivel ridicat. [...]
Rusia își consolidează controlul asupra Arctic LNG 2 prin preluarea cotei TotalEnergies , după ce Vladimir Putin a autorizat compania NordLine LLC să cumpere participația de 10% a francezilor, potrivit Mediafax . Mișcarea crește pachetul Novatek la 70% și arată cum Moscova încearcă să stabilizeze un proiect-cheie de gaz natural lichefiat (GNL) în plin regim de sancțiuni. Ordinul, publicat pe 3 iunie, permite NordLine — companie fondată pe 22 mai de Novatek — să preia pachetul de la TotalEnergies, notează Bloomberg, citată de publicație. NordLine deține deja 60% din proiect. De ce contează: sancțiunile împing proiectul spre „relocalizarea” acționariatului Arctic LNG 2 este unul dintre proiectele majore ale Rusiei pentru producția de GNL, amplasat în Peninsula Gîdan (zona arctică) și operat de Novatek. Proiectul a fost gândit pentru a crește cota Rusiei pe piața globală de GNL, însă este vizat de sancțiuni impuse de SUA și aliații săi în contextul războiului din Ucraina. Capacitatea totală planificată este de 19,8 milioane de tone pe an, prin trei „trenuri” (linii tehnologice) de câte 6,6 milioane de tone pe an, construite pe structuri gravitaționale din beton (GBS). Prima linie a fost lansată experimental în decembrie 2023, dar lucrările la următoarele au fost blocate sau întârziate semnificativ după retragerea companiilor occidentale de inginerie. Cum arată acționariatul după tranzacție Structura inițială a proiectului includea: Novatek (operator majoritar): 60% TotalEnergies (Franța): 10% Japan Arctic LNG (Japonia): 10% CNOOC (China): 10% CNPC (China): 10% După preluarea cotei TotalEnergies, Novatek ar urma să ajungă la 70%, conform informațiilor din articol. În iunie 2026, CNPC și CNOOC dețineau fiecare câte 10%, iar consorțiul japonez format din Mitsui și Jogmec deținea 10%, mai arată materialul. Operare dificilă: logistică, sezon și dependență de China Deși proiectul a reușit, în anumite perioade, să extragă și să lichefieze volume record — cu livrări cumulate de 1,4 milioane de tone în primele cinci luni ale acestui an, potrivit sursei — funcționarea rămâne complicată, pe fondul restricțiilor. Printre problemele menționate: Rusia folosește o „flotă fantomă” de nave pentru a transporta marfa, ocolind monitorizarea occidentală, din cauza interdicțiilor maritime. China este prezentată drept singurul client major rămas pentru încărcăturile Arctic LNG 2, descărcările având loc aproape exclusiv în terminale chineze (precum Beihai). Lipsa spărgătoarelor de gheață moderne din clasa Arc7 (afectată de sancțiuni) limitează exporturile directe din Arctica la sezonul cald (iunie–decembrie); în rest, navele sunt împinse către rute mai lungi, inclusiv în jurul Africii. Uzina Arctic LNG 2 funcționează pe zăcământul Utrenneye din Peninsula Gydan, în districtul autonom Yamalo-Nenets. Ce urmează pentru extinderea capacității Primul tren (6,6 milioane de tone pe an) a fost lansat în decembrie 2023. Al doilea tren, cu capacitate similară, urma să fie lansat în mai 2025, iar al treilea în 2026, potrivit Bloomberg, citată de Mediafax. Materialul nu precizează dacă aceste termene mai sunt valabile în prezent, în condițiile întârzierilor descrise. [...]
Riscul de blocare totală a Strâmtorii Hormuz împinge din nou petrolul spre 100 dolari/baril , pe fondul escaladării atacurilor reciproce SUA–Iran și al suspendării discuțiilor de pace de către Teheran, potrivit TWZ . Iranul a transmis, prin agenția Tasnim (afiliată IRGC), că oprește „dialogurile și schimburile de text prin intermediari” și că „rezolvă să blocheze complet” Strâmtoarea Hormuz, invocând încălcarea condițiilor armistițiului în contextul intensificării confruntărilor Israel–Hezbollah în Liban. În paralel, Teheranul a amenințat și cu închiderea strâmtorii Bab al-Mandeb, un alt punct critic pentru transportul maritim la intrarea în Marea Roșie. Ce înseamnă pentru piața petrolului și lanțurile de aprovizionare În material se arată că simpla combinație dintre schimburile „kinetice” (atacuri) SUA–Iran și decizia Iranului de a suspenda discuțiile a împins din nou cotațiile petrolului în sus. După ce prețul coborâse la „puțin peste 91 dolari/baril” (aprox. 419 lei) – pe fondul unei afirmații a președintelui Donald Trump, descrisă ca nefondată, privind ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene – petrolul ajunsese din nou, la 11:20 a.m. EDT, „aproape de 100 dolari/baril” (aprox. 460 lei), potrivit OilPrice.com. Publicația notează și un vârf în acest an de „peste 114 dolari/baril” (aprox. 524 lei), atins la începutul lunii mai. Închiderea Strâmtorii Hormuz are deja efecte în cascadă asupra economiei globale, inclusiv prin scumpirea carburanților, mai arată analiza. În acest context, o eventuală perturbare și în Bab al-Mandeb ar amplifica presiunea asupra rutelor alternative și ar putea accelera creșterea prețurilor, cu efecte mai pronunțate în Asia, potrivit aceleiași surse. Hormuz: tranzit „pe bază de taxe”, ghidaj american și lipsă de detalii despre o blocadă totală TWZ relatează că Iranul a permis totuși tranzitul unor nave prin Hormuz, printr-un sistem de taxe pentru „servicii de mediu și alte servicii”. În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a ajutat la ghidarea a „aproximativ 70” de nave comerciale prin strâmtoare în ultimele trei săptămâni, potrivit The New York Times . CENTCOM a precizat pentru publicație că este vorba de comunicare și coordonare, nu de escortă, iar majoritatea tranzitelor ar fi avut loc mai aproape de Oman decât de Iran. În același timp, nu au fost oferite detalii de către oficiali iranieni despre cum ar urma să fie „complet” închisă Strâmtoarea Hormuz sau când ar putea începe o astfel de măsură. De ce contează Bab al-Mandeb în ecuație Amenințarea privind Bab al-Mandeb nu a fost însoțită de explicații concrete din partea Tasnim , însă TWZ amintește precedentul campaniei de 15 luni a rebelilor houthi din Yemen împotriva transportului maritim (începând din toamna lui 2023). Reluarea unor astfel de atacuri ar adăuga presiune economică globală și ar încărca suplimentar resursele militare americane, într-un moment în care SUA sunt deja puternic angajate în Operațiunea „Epic Fury”, cu echipamente distruse/avariate și muniții consumate, potrivit analizei. Context operațional: atacuri și interceptări în timpul armistițiului Materialul descrie o nouă rundă de lovituri și interceptări în pofida armistițiului. CENTCOM a anunțat că a interceptat două rachete balistice iraniene care vizau forțe americane din Kuweit (fără victime), iar Kuweitul a condamnat atacul. Iranul, la rândul său, a susținut că a lovit o bază americană nenumită ca răspuns la atacuri americane asupra unor ținte iraniene în weekend. Pe fondul acestor evoluții, negocierile SUA–Iran rămân „în limbo”, iar președintele Trump a declarat pentru NBC News că nu a auzit de la iranieni că ar suspenda discuțiile și că SUA „vor păstra blocada”, potrivit TWZ. [...]
Scumpirea petrolului cu peste 5% reaprinde riscul de costuri mai mari la energie , după ce Iranul a anunțat suspendarea negocierilor indirecte cu SUA și a sugerat măsuri care ar putea afecta transportul global, potrivit Libertatea . Cotația Brent a urcat luni seară la 95,34 dolari (aprox. 439 lei) pe baril, în creștere cu 4,63%, iar petrolul american WTI a ajuns la 92,57 dolari (aprox. 426 lei) pe baril, cu un avans de aproape 6%, conform News. Mișcarea reflectă temerile investitorilor privind o posibilă perturbare a aprovizionării cu țiței din Orientul Mijlociu. Strâmtoarea Ormuz, punctul sensibil pentru piața globală Potrivit agenției iraniene Tasnim, Teheranul a suspendat negocierile indirecte cu Washingtonul și analizează împreună cu aliații posibilitatea blocării complete a Strâmtorii Ormuz , relatează Reuters. Ruta este una dintre cele mai importante pentru transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol, iar o restricție a traficului ar putea avea efecte imediate asupra prețurilor la energie. De ce contează pentru economie: risc de volatilitate și presiune pe prețuri Tensiunile s-au amplificat după schimburi recente de atacuri între Iran și SUA și după extinderea operațiunilor militare ale Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Televiziunea de stat iraniană a avertizat că armistițiul convenit la începutul lunii aprilie între Iran și SUA ar putea fi abandonat dacă ofensiva israeliană continuă. Analiștii din sectorul energetic avertizează că prelungirea conflictului ar putea reduce stocurile comerciale de petrol și ar alimenta noi scumpiri. Situația este agravată, potrivit materialului, de informații privind amplasarea unor mine maritime în zona Strâmtorii Ormuz, ceea ce a determinat companiile de transport să ceară garanții suplimentare pentru siguranța navigației. Cererea din China și Europa poate limita scumpirea, dar nu elimină riscul În paralel, perspectivele economice mai slabe din China și Europa apasă asupra cererii globale de petrol. Goldman Sachs a avertizat că încetinirea consumului în marile economii poate limita creșterea prețurilor în a doua parte a anului, însă noi perturbări ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile mai sus. Pe fondul incertitudinilor, Rusia analizează măsuri pentru protejarea pieței interne de combustibili, inclusiv majorarea importurilor din Belarus și restricționarea temporară a exporturilor de benzină. Separat, Kazahstanul a anunțat că și-a readus producția de petrol la niveluri normale după probleme tehnice la zăcământul Tengiz. [...]
Iranul promite trecere sigură pentru navele japoneze prin Strâmtoarea Ormuz , o mișcare cu potențial de reducere a presiunii pe lanțurile de aprovizionare cu energie către Asia, după luni de blocaje care au împins în sus prețurile petrolului, potrivit Mediafax . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă pentru transportatorii japonezi și a dat asigurări guvernului de la Tokyo că Teheranul va facilita trecerea în siguranță a navelor japoneze. Angajamentul a fost comunicat într-o convorbire telefonică cu prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi. „Vom încerca să oferim o trecere lină și ușoară pentru navele japoneze”, a declarat Masoud Pezeshkian, citat de AFP. De ce contează pentru piața petrolului Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie: prin acest punct trece o cincime din fluxul internațional de petrol, iar închiderea ei „în cea mai mare parte”, de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu (la finalul lunii februarie), a fost asociată cu o creștere masivă a prețurilor petrolului, conform informațiilor din articol. În acest context, orice semnal de relaxare — chiar și limitat la un anumit stat — poate avea relevanță operațională pentru transport și, indirect, pentru costurile de aprovizionare. Asia, cea mai expusă la blocaj Impactul este resimțit în special în Asia. Mediafax notează că, în 2024, peste 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoare au ajuns în Asia, principalii importatori fiind China, India, Japonia și Coreea de Sud. Totodată, în luna martie, Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei, a avertizat că blocajul ar putea declanșa „cea mai importantă criză energetică din istorie”, iar prim-ministrul Japoniei a cerut Agenției Internaționale pentru Energie să pregătească o nouă eliberare din rezervele strategice de petrol pentru a tempera scumpirile. Ce urmează Anunțul vizează explicit navele japoneze, fără detalii suplimentare în material despre un calendar, condiții de tranzit sau extinderea măsurii către alte state. Rămâne de urmărit dacă promisiunea se traduce într-o redeschidere mai largă a rutei și în ce măsură va influența stabilitatea transportului maritim și prețurile la energie. [...]
Raționalizarea benzinei în Crimeea arată că atacurile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești încep să producă efecte directe în teritorii controlate de Moscova , potrivit CNN , care preia o relatare Reuters. În peninsula Crimeea, aflată sub control rusesc, autoritățile au introdus luni limitări la vânzarea celui mai folosit tip de benzină, Ai-95, iar cumpărarea se face pe bază de cupoane, a declarat guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov . Măsura vine după ce atacuri cu drone atribuite Ucrainei au îngustat aprovizionarea rutieră în sud-estul Ucrainei, au relatat martori Reuters și oficiali. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea și baza tradițională a Flotei ruse a Mării Negre, martorii Reuters au descris cozi lungi la stațiile de alimentare. O localnică, Oksana Senchenko, a spus că nu a reușit să alimenteze de două zile și că nu se găsea benzină nici de 92, nici de 95. Presiune pe infrastructura de petrol și pe lanțurile de aprovizionare Contextul mai larg, potrivit materialului, este intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești, în timp ce sancțiunile occidentale au făcut exporturile de țiței mai costisitoare pentru Rusia. În paralel, guvernul rus a anunțat luni interzicerea exporturilor de combustibil pentru aviație până la 30 noiembrie. Un fost deputat ucrainean, Oleg Țariov, descris ca figură pro-rusă, a afirmat că drumul care leagă Crimeea de continent, în nord, ar fi fost atacat. El a pus raționalizarea pe seama atacurilor cu drone asupra camioanelor cu combustibil de pe autostrada „Novorossiya”, un coridor terestru care leagă Rusia continentală de Crimeea. Reacția autorităților locale și extinderea restricțiilor Guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvojaev, a cerut populației să nu intre în panică și a legat situația de măsuri de securitate și de „optimizarea” rutelor logistice folosite pentru livrările de combustibil, pe care le-a descris drept temporare. Restricții la vânzarea de combustibil au fost introduse, potrivit martorilor Reuters, și în alte zone ale Rusiei, inclusiv în regiunea Belgorod, la granița cu Ucraina. [...]
