Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Ministrul Energiei admite că benzina și motorina pot ajunge la 10 lei/litru, dacă prețul barilului de petrol va depăși pragul de 110–120 de dolari, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute la Digi24. Este o nuanțare semnificativă față de poziția exprimată cu o zi înainte.
Bogdan Ivan a explicat că evoluția prețurilor la pompă depinde direct de cotațiile internaționale. „Dacă barilul de petrol va ajunge la 120 de dolari, atunci da, există acest risc”, a spus ministrul, adăugând că depășirea intervalului 110–120 de dolari ar putea împinge carburanții spre „pragul psihologic de 10 lei”.
Declarația vine la doar o zi după ce oficialul respinsese categoric scenariul, calificând drept „minciuni sfruntate” informațiile privind un posibil preț de 10 lei/litru și susținând că o creștere mai mare de 3–5 bani nu este justificată în actualul context.
Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au dus la creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar investitorii se tem de eventuale perturbări ale livrărilor. Ministrul a afirmat că, la nivel guvernamental, se caută soluții pentru a absorbi șocul și pentru a limita impactul asupra consumatorilor.
Evoluția barilului peste pragul de 110 dolari ar putea pune presiune directă pe prețurile din România, unde taxele și accizele reprezintă o componentă importantă a prețului final la pompă. În lipsa unei stabilizări rapide a situației externe, riscul unei noi scumpiri a carburanților rămâne deschis.
Recomandate

Motorina a coborât sub 9 lei/l în stațiile Petrom , după o nouă rundă de ieftiniri care apasă direct costurile de transport și distribuție, într-un moment în care liderul pieței dă din nou tonul. Potrivit Profit , scăderea vine în urma deciziei OMV Petrom de a reduce sâmbătă prețul motorinei cu 35 de bani/l și al benzinei cu 20 de bani/l. În urma ajustărilor de la prima oră a zilei, prețul unui litru de motorină standard a ajuns la 8,93 lei în stațiile Petrom și la 9,02 lei în stațiile OMV. Este prima dată în ultimele cinci săptămâni când motorina coboară sub pragul de 9 lei/l, iar un astfel de nivel a mai fost consemnat ultima dată pe 13 martie. Și benzina s-a ieftinit: litrul a coborât la 8,17 lei în stațiile Petrom și la 8,28 lei în stațiile OMV, nivel pe care Profit îl plasează la cotațiile din 6 martie. Efect de aliniere în piață: Rompetrol urmează mișcarea Reducerea nu a rămas izolată la liderul pieței. Rompetrol, principalul concurent al OMV Petrom, a ieftinit la rândul său carburanții sâmbătă dimineață, cu aceleași amplitudini: motorină standard: minus 35 de bani/l, până la 9,02 lei/l; benzină standard: minus 20 de bani/l, până la 8,28 lei/l. Profit notează că prețurile din stațiile Rompetrol sunt identice cu cele din stațiile MOL. De ce contează pentru economie Coborârea motorinei sub 9 lei/l este relevantă în special pentru companiile cu consum mare de carburant (transport rutier, curierat, distribuție), unde motorina are o pondere importantă în costurile operaționale. În același timp, faptul că ieftinirea pornește de la liderul pieței și este urmată rapid de concurenți sugerează o presiune competitivă care poate menține prețurile jos pe termen scurt, dacă nu apar schimbări de direcție în piață. [...]

Reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz reduce temporar presiunea pe piețele petroliere , dar riscul unei noi închideri rămâne ridicat, pe fondul amenințărilor Iranului legate de blocada americană asupra porturilor iraniene, potrivit Adevărul . Datele de monitorizare a traficului naval indică trecerea unui convoi de petroliere, după ce Teheranul a susținut că ruta este „complet deschisă”. Traversarea a inclus nave care transportă țiței, gaz petrolier lichefiat și produse chimice, conform datelor MarineTraffic . Reluarea traficului a susținut piețele bursiere și a alimentat optimismul la Washington, în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump, a spus că un acord mai amplu de pace cu Iranul este „foarte aproape”. De ce contează: Ormuz rămâne un risc major pentru aprovizionarea globală Iranul a avertizat că ar putea închide din nou strâmtoarea dacă Statele Unite continuă blocada asupra porturilor iraniene. Miza este ridicată: prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global, potrivit informațiilor din articol. În același timp, autoritățile iraniene au transmis că, dacă navele care pleacă din porturile iraniene vor fi interceptate de forțele americane, strâmtoarea ar putea fi închisă din nou. Semnale politice și operaționale: blocada, rutele schimbate și divergențe între aliați Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „strâmtoarea nu va rămâne deschisă” dacă blocada continuă și că tranzitul va necesita aprobarea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baqaei, a descris blocada navală drept o „încălcare a armistițiului” convenit temporar cu Washingtonul pentru a permite negocierile. Pe partea operațională, Comandamentul Central al SUA a transmis că 21 de nave au fost deja obligate să își schimbe ruta de la începutul blocadei, în această săptămână. În paralel, Trump a criticat planurile unor aliați occidentali de a desfășura o forță navală în zonă, după ce premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat intenția de a trimite nave militare pentru a proteja ruta maritimă. Trump a respins inițiativa, spunând că aliații ar trebui „să stea departe”, într-o declarație publicată pe rețelele sociale. Efect imediat în piață și ce urmează Prețurile petrolului au scăzut pe fondul speranțelor privind o soluție diplomatică, iar piețele financiare au reacționat pozitiv la reluarea traficului prin strâmtoare. Totuși, perspectiva rămâne condiționată de evoluția negocierilor: Trump a avertizat că blocada navală va continua dacă nu se ajunge la un acord și a sugerat că armistițiul actual ar putea fi prelungit. În fundal, tensiunile regionale continuă: articolul menționează un armistițiu de zece zile intrat în vigoare în Liban, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că operațiunile împotriva Hezbollah nu s-au încheiat, iar gruparea a transmis că este pregătită să răspundă. În acest context, statutul Strâmtorii Ormuz rămâne un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]

Peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 mld. lei) în venituri din petrol au fost pierdute după aproape 50 de zile de război cu Iranul, pe fondul dispariției a peste 500 de milioane de barili din piața globală, potrivit news.ro , care citează calcule Reuters și date ale Kpler. Miza economică depășește șocul inițial: analiștii avertizează că efectele crizei energetice pot fi resimțite luni sau chiar ani. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistițiul convenit în Liban. În paralel, președintele american Donald Trump a spus că se așteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, însă momentul rămâne incert. Dimensiunea șocului de ofertă: 500 de milioane de barili lipsă De la începutul crizei, la sfârșitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut și condensat au dispărut din piața globală, potrivit datelor Kpler, ceea ce este descris drept cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă. Pentru a ilustra amploarea, analistul Iain Mowat ( Wood Mackenzie ) compară cantitatea pierdută cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviație timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile. Estimările Reuters arată că 500 de milioane de barili înseamnă aproape o lună de consum de petrol în SUA sau mai mult de o lună pentru întreaga Europă. Aceeași cantitate ar acoperi aproximativ șase ani de consum de combustibil al armatei americane (la un consum anual de circa 80 de milioane de barili) sau ar putea alimenta transportul maritim mondial timp de aproximativ patru luni. Unde s-au văzut pierderile și de ce revenirea poate întârzia Datele indică perturbări majore în special în statele arabe din Golful Persic, care au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producția de petrol, aproape echivalentul producției combinate ExxonMobil și Chevron. În același timp, exporturile de combustibil pentru aviație din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la 4,1 milioane de barili pentru martie și aprilie cumulate până în prezent. Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între New York JFK și Londra Heathrow. Pe partea de preț, petrolul a fost în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, iar volumele lipsă se traduc în circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, potrivit lui Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler. Suma este echivalentă cu aproximativ 1% din PIB-ul anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia. Chiar dacă Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producției și a fluxurilor energetice ar putea fi lentă. Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în aprilie (date Kpler), iar de la sfârșitul lunii martie întreruperile de producție au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi. Wood Mackenzie estimează că zăcămintele de țiței greu din Kuweit și Irak ar putea avea nevoie de patru-cinci luni pentru a reveni la niveluri normale, ceea ce ar putea menține presiunea asupra stocurilor până în vară. În plus, deteriorarea unor capacități de rafinare și a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea împinge refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune spre un orizont de ani. [...]

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz a tras în jos prețul petrolului cu aproape 10% , readucând cotațiile la nivelul de la începutul războiului cu Iranul, potrivit G4Media . Mișcarea reduce presiunea imediată asupra costurilor de energie și transport, cu efecte potențiale în lanț asupra inflației. Iranul a anunțat vineri că Strâmtoarea Ormuz este redeschisă pentru petrolierele comerciale care transportă țiței din Golful Persic către clienți din întreaga lume, potrivit Associated Press, citată de G4Media. Publicația notează că redeschiderea ar putea fi doar temporară. De ce contează pentru economie Un flux mai liber de petrol ar putea diminua presiunea asupra prețurilor nu doar la benzină, ci și la alimente și alte produse care depind de transport rutier, pe fondul scăderii costurilor cu combustibilul, arată materialul. Reacția piețelor: bursă în creștere în SUA În același context, acțiunile americane au urcat, iar indicele S&P 500 a crescut cu 1,2%, atingând un maxim istoric, și a încheiat a treia săptămână consecutivă de câștiguri mari. Dow Jones Industrial Average a crescut cu până la 1.100 de puncte înainte de a-și reduce avansul la 868 de puncte (plus 1,8%), iar Nasdaq a urcat cu 1,5%. Potrivit aceleiași surse, piața bursieră americană a crescut cu peste 12% de la minimul atins la sfârșitul lunii martie, pe fondul speranței că Statele Unite și Iranul pot evita „cel mai rău scenariu” pentru economia globală, în ciuda războiului dintre cele două țări. Ce urmează Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este prezentată drept cel mai puternic semnal de optimism de până acum, însă rămâne incert dacă măsura va fi menținută. În plan politic, președintele Donald Trump a declarat joi seară că războiul „ar trebui să se încheie destul de curând”, conform materialului citat. [...]

Motorina s-a ieftinit în România, dar rămâne cu peste 1 leu/litru peste nivelul de dinaintea războiului din Iran , în pofida reducerii temporare a accizei și a scăderii cotațiilor petrolului, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Prețurile din benzinării: diferențe vizibile între rețele, pragul de 9 lei rămâne depășit Conform prețurilor afișate joi, motorina standard se vindea la: Petrom : 9,28 lei/litru OMV: 9,37 lei/litru Lukoil: 9,63 lei/litru Rompetrol: 9,64 lei/litru Mol: 9,67 lei/litru Socar: 9,69 lei/litru La motorina premium, nivelurile urcau peste 10 lei/litru, de la 10,05 lei/litru (Petrom) până la 10,54 lei/litru (Mol), cu valori intermediare la OMV (10,19 lei/litru), Rompetrol (10,29 lei/litru) și Lukoil (10,45 lei/litru). De ce contează: ieftinirile nu au șters șocul inițial, iar comparația cu februarie arată amplitudinea scumpirii Chiar și după ieftiniri, prețul motorinei standard este, față de ziua precedentă începerii războiului din Iran, cu 1,03–1,44 lei/litru mai mare, notează publicația. În 27 februarie, prețul mediu al motorinei standard vândute în România era de 8,25 lei/litru. În același timp, comparația cu „în urmă cu o lună” indică faptul că unele rețele aveau atunci prețuri mai mici decât cele afișate joi (de exemplu, Petrom 9,08–9,11 lei/litru, Mol 9,02–9,05 lei/litru, Socar 9,09 lei/litru), ceea ce sugerează o evoluție încă instabilă, în funcție de moment și de operator. Măsurile Guvernului: acciză redusă temporar și „ contribuție de solidaritate ” pentru companiile petroliere Guvernul a adoptat vineri, 3 aprilie, o ordonanță de urgență care prevede reducerea accizei la motorina standard și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru companiile din industria petrolieră. Acciza la motorina standard comercializată pe piața internă a fost redusă temporar, pe perioada crizei declarate pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru (36 de bani în total, cu TVA inclus). Pe lângă reducerea accizei, ordonanța introduce o contribuție de solidaritate pentru companiile care obțin venituri din extracția și comercializarea petrolului românesc, calculată în funcție de prețul petrolului Brent și orientată către profiturile considerate excepționale în contextul actual. Actul normativ modifică și completează OUG nr. 19/2026 (care a declarat situația de criză pe piața țițeiului, benzinei și motorinei) și aduce ajustări la OUG nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața gazelor naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027. Potrivit Guvernului, pachetul urmărește protejarea economiei și a populației, în condițiile în care volatilitatea prețurilor la energie continuă să apese atât pe bugetele gospodăriilor, cât și pe costurile de producție ale companiilor. [...]

Statele Unite au prelungit până la 16 mai o derogare care permite țărilor să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate , o decizie cu efect direct asupra ofertei globale și, implicit, asupra prețurilor la energie, potrivit Economedia . Măsura vizează achizițiile de petrol „încărcat pe nave” și este prezentată în contextul eforturilor Washingtonului de a tempera scumpirile energiei, accelerate de conflictul cu Iranul. Derogarea a fost emisă de administrația Trump și permite, pentru aproximativ o lună, cumpărarea de petrol și produse petroliere rusești care altfel ar intra sub incidența sancțiunilor. Informația este transmisă de MEDIAFAX, care citează The Guardian. Ce s-a schimbat și care este calendarul Departamentul Trezoreriei SUA a autorizat achizițiile de petrol încărcat pe nave începând de vineri și până pe 16 mai, conform unui document publicat pe site-ul instituției, relatează The Guardian. Prelungirea vine după o derogare inițială de 30 de zile, care expirase pe 11 aprilie. Decizia apare la două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , declarase că Washingtonul nu va reînnoi derogarea care permitea țărilor să cumpere petrol rusesc fără riscul sancțiunilor americane. De ce contează pentru piața petrolului Emisarul prezidențial rus Kirill Dmitriev a afirmat că prima derogare ar urma să „elibereze” 100 de milioane de barili de țiței rusesc, echivalentul a aproape o zi de producție globală. În acest cadru, amânarea aplicării sancțiunilor poate stimula temporar aprovizionarea mondială. Totuși, aceeași sursă arată că măsura nu a împiedicat creșterea prețurilor petrolului, pe fondul „închiderii efective” a strâmtorii Hormuz , un punct-cheie pentru tranzitul global de țiței. [...]