Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Raționalizarea benzinei în Crimeea arată că atacurile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești încep să producă efecte directe în teritorii controlate de Moscova, potrivit CNN, care preia o relatare Reuters.
În peninsula Crimeea, aflată sub control rusesc, autoritățile au introdus luni limitări la vânzarea celui mai folosit tip de benzină, Ai-95, iar cumpărarea se face pe bază de cupoane, a declarat guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov. Măsura vine după ce atacuri cu drone atribuite Ucrainei au îngustat aprovizionarea rutieră în sud-estul Ucrainei, au relatat martori Reuters și oficiali.
În Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea și baza tradițională a Flotei ruse a Mării Negre, martorii Reuters au descris cozi lungi la stațiile de alimentare. O localnică, Oksana Senchenko, a spus că nu a reușit să alimenteze de două zile și că nu se găsea benzină nici de 92, nici de 95.
Contextul mai larg, potrivit materialului, este intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești, în timp ce sancțiunile occidentale au făcut exporturile de țiței mai costisitoare pentru Rusia. În paralel, guvernul rus a anunțat luni interzicerea exporturilor de combustibil pentru aviație până la 30 noiembrie.
Un fost deputat ucrainean, Oleg Țariov, descris ca figură pro-rusă, a afirmat că drumul care leagă Crimeea de continent, în nord, ar fi fost atacat. El a pus raționalizarea pe seama atacurilor cu drone asupra camioanelor cu combustibil de pe autostrada „Novorossiya”, un coridor terestru care leagă Rusia continentală de Crimeea.
Guvernatorul instalat de Rusia la Sevastopol, Mihail Razvojaev, a cerut populației să nu intre în panică și a legat situația de măsuri de securitate și de „optimizarea” rutelor logistice folosite pentru livrările de combustibil, pe care le-a descris drept temporare.
Restricții la vânzarea de combustibil au fost introduse, potrivit martorilor Reuters, și în alte zone ale Rusiei, inclusiv în regiunea Belgorod, la granița cu Ucraina.
Recomandate
Scumpirea petrolului pe fondul escaladării din Liban ridică riscul de costuri mai mari la energie , după ce cotațiile au urcat luni cu peste 2%, pe măsură ce Israelul a ordonat extinderea operațiunilor militare, potrivit Mediafax . Contractele futures pe Brent, referința internațională, au crescut cu 2,43%, la 93,33 dolari pe baril (aprox. 430 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a urcat cu 2,76%, la 89,77 dolari pe baril (aprox. 413 lei). Datele sunt atribuite de publicație postului CNBC. Tensiunile au alimentat temerile investitorilor că o deteriorare a situației de securitate ar putea pune presiune pe un armistițiu deja fragil între Washington și Teheran, în contextul ciocnirilor cu Hezbollah, grupare susținută de Iran. Escaladarea a venit după discuții israeliano-libaneze mediate de SUA, desfășurate vineri la Washington, care, potrivit articolului, au redus speranțele privind o apropiere între SUA și Iran pentru prelungirea acordului de armistițiu. Decizia politică și reacția pieței Premierul Benjamin Netanyahu a anunțat duminică extinderea manevrei militare în Liban, în pofida armistițiului declarat în aprilie. „Împreună cu ministrul Apărării, Yisrael Katz, am instruit IDF să extindă manevra în Liban.” Ce semnalează băncile: risc în ambele direcții Goldman Sachs a transmis că riscurile pentru estimările sale de preț în trimestrul al patrulea din 2026 rămân „bilaterale”: întreruperile persistente ale aprovizionării din Orientul Mijlociu ar putea împinge cotațiile în sus, dar o slăbire a cererii ar putea genera scăderi semnificative. Banca a mai estimat că datele slabe privind vânzările cu amănuntul de petrol din aprilie din China și Europa de Vest implică împreună aproximativ 2 milioane de barili pe zi risc de scădere pentru previziunile deja modeste privind cererea. [...]
Franța își întărește controlul asupra transporturilor de petrol suspectate că ocolesc sancțiunile , după ce marina franceză a interceptat și reținut un nou petrolier considerat parte din „ flota fantomă ” a Rusiei, relatează Euronews . Miza este una de reglementare și aplicare a sancțiunilor: limitarea exporturilor rusești de țiței realizate în afara cadrului legal și reducerea riscurilor pentru siguranța maritimă și mediu. Operațiunea a avut loc în Oceanul Atlantic, cu sprijinul mai multor parteneri internaționali, inclusiv al Regatului Unit. Anunțul a fost făcut de președintele Emmanuel Macron , care a susținut că astfel de nave contribuie la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina și reprezintă o amenințare pentru siguranța navigației și pentru mediu. Ce navă a fost reținută și de ce Potrivit autorităților maritime franceze, petrolierul Tagor a fost interceptat la peste 740 de kilometri vest de coasta Bretaniei, după ce inspectorii au identificat nereguli privind pavilionul sub care naviga. În urma verificărilor la bord, cazul a fost transmis procurorilor din Brest, competenți în materie maritimă. Nava este escortată către o zonă de ancorare, unde investigațiile vor continua. Context: a patra intervenție a Franței asupra „flotei fantomă” Intercepția Tagor este a patra operațiune de acest tip derulată de Franța împotriva navelor asociate „flotei fantomă” ruse. Anterior, autoritățile franceze au reținut petrolierele: Deyna Grinch Boracay Acestea au fost suspectate că au încălcat reglementările maritime și sancțiunile impuse Moscovei. Ce urmează: înăsprirea sancțiunilor și a controalelor Parisul și-a intensificat în ultimele luni măsurile împotriva acestor nave, iar autoritățile franceze au anunțat că vor înăspri sancțiunile pentru încălcarea normelor privind identificarea și navigația maritimă. Obiectivul declarat este limitarea capacității Rusiei de a transporta și comercializa petrol în afara regimului de sancțiuni. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul înghețarea temporară a plafonului pentru petrolul rusesc , o mișcare care ar putea relaxa, în practică, presiunea sancțiunilor asupra exporturilor Moscovei într-un moment de volatilitate accentuată pe piața energiei, potrivit Mediafax . Discuțiile au loc pe fondul creșterii recente a prețurilor la petrol, asociată cu războiul în care este implicat Iranul și cu închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de țiței. Potrivit materialului, Ukrinform citează Bloomberg în legătură cu aceste deliberări de la nivel european. Cum funcționează plafonul și de ce contează „înghețarea” Anul trecut, UE a introdus un sistem dinamic prin care plafonul este ajustat automat o dată la șase luni, la 15% sub media de piață a țițeiului rusesc Urals. În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit la finalul verii. Miza este una operațională și de reglementare: conform regulilor actuale, companiile din Uniunea Europeană nu pot oferi servicii precum asigurări sau transport pentru petrolul vândut peste acest prag. O „înghețare” ar menține plafonul la nivelul actual, fără creșteri. Ce scenarii sunt discutate înaintea revizuirii din iulie Sursele citate de Bloomberg indică faptul că următoarea revizuire din iulie ar putea ridica plafonul la cel puțin 65 de dolari pe baril, peste limita de 60 de dolari stabilită anterior de G7. În acest context, UE ar analiza alternative care să evite o creștere automată în plină tensiune geopolitică. Între opțiunile menționate în material se află: suspendarea mecanismului automat de ajustare până la finalul anului, din cauza situației din Orientul Mijlociu; limitarea creșterii plafonului la 60 de dolari pe baril, nivelul agreat de G7; „înghețarea” plafonului la nivelul actual, fără creșteri. Context: riscuri de aprovizionare și tensiuni pe sancțiuni În paralel, Comisia Europeană discută cu statele membre riscurile pentru aprovizionarea cu gaze și petrol pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit articolului. Materialul mai amintește că, în luna mai, UE a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi o derogare de la sancțiunile privind vânzările de petrol rusesc, avertizând că aceasta ar putea crește veniturile Moscovei, în contextul războiului în care este implicat Iranul. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul înghețarea plafonului de preț la petrolul rusesc , pentru a evita ca mecanismul automat de ajustare să ducă la o creștere a plafonului pe fondul scumpirii energiei după escaladarea războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Meduza , care citează Bloomberg . Plafonul de preț la țițeiul rusesc a fost introdus de UE și țările G7 ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cu obiectivul de a reduce veniturile bugetare ale Rusiei din exporturi fără a provoca o criză pe piața energetică. Inițial, plafonul a fost stabilit la 60 de dolari pe baril, iar ajustarea ar urma să se facă automat astfel încât plafonul să fie cu 15% sub prețul mediu de piață al țițeiului rusesc Urals. De la 1 februarie 2026, UE l-a redus la 44,1 dolari pe baril. De ce se discută „înghețarea” plafonului Creșterea cotațiilor petrolului, asociată în material cu războiul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz , ar putea face ca următoarea revizuire automată să ridice plafonul „cel puțin” la 65 de dolari pe baril. În acest context, UE analizează opțiuni care ar bloca sau limita această creștere, pentru a nu slăbi efectul de sancțiune al mecanismului. Variantele aflate pe masă Potrivit informațiilor citate de Bloomberg, UE ar lua în calcul mai multe scenarii: menținerea plafonului la nivelul actual, de 44,1 dolari pe baril; suspendarea creșterii automate până la finalul anului; limitarea creșterii plafonului la maximum 60 de dolari pe baril. Context de piață: unde este Urals acum În perioada recentă, țițeiul Urals s-a tranzacționat la 85–86 dolari pe baril. La începutul lunii aprilie, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețul a depășit 110 dolari pe baril, mai notează materialul. Ce alte măsuri au mai fost discutate Separat, în decembrie 2025 s-a relatat că G7 și UE au discutat o propunere de a înlocui plafonul de preț cu o interdicție totală privind furnizarea de servicii pentru transportul maritim al petrolului rusesc, pentru a opri participarea companiilor occidentale de shipping — inclusiv din Grecia, Cipru și Malta — la exporturile de țiței ale Rusiei. Informația a fost prezentată anterior de Meduza în materialul Reuters: Occidentul vrea să interzică tancurilor europene să exporte petrol din Rusia și să renunțe la plafonul de preț . [...]
SUA au mai acordat Lukoil aproape o lună pentru a-și vinde activele internaționale , prelungind până la 27 iunie termenul-limită pentru încheierea acordurilor de achiziție, potrivit Agerpres . Decizia, publicată pe site-ul Trezoreriei SUA, menține presiunea de reglementare asupra grupului rus și prelungește incertitudinea pentru potențialii cumpărători. Termenul fusese stabilit anterior pentru 30 mai 2026, iar prelungirea este a șasea de la introducerea sancțiunilor americane împotriva Lukoil, în octombrie 2025. Activele internaționale ale companiei sunt estimate la 22 miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde de lei), ceea ce explică interesul ridicat al investitorilor. Ce înseamnă prelungirea din perspectiva sancțiunilor Miza nu este doar finalizarea tranzacțiilor, ci și controlul asupra banilor rezultați din vânzare. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a transmis anterior că fondurile obținute din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie depuse într-un cont aflat sub jurisdicția SUA și vor rămâne înghețate până la ridicarea sancțiunilor împotriva companiei. Cine ar putea cumpăra și de ce contează Printre potențialii cumpărători menționați se află ExxonMobil , alături de „alți investitori importanți”, fără a fi nominalizați. Prelungirea termenului sugerează că procesul de vânzare rămâne dificil, în condițiile în care tranzacțiile trebuie să se încadreze în regimul de sancțiuni și în cerințele OFAC. Context financiar: deteriorare puternică a rezultatelor Agerpres notează că Lukoil a raportat anul trecut pierderi nete de 1.059 miliarde de ruble (12,386 miliarde de dolari, aprox. 56 miliarde de lei), calculate conform standardelor financiare internaționale, pe fondul sancțiunilor. În 2024, compania înregistrase un profit net de 851,5 miliarde de ruble (9,959 miliarde de dolari, aprox. 45 miliarde de lei). Veniturile au scăzut la 3.767 miliarde de ruble (44,057 miliarde de dolari, aprox. 200 miliarde de lei), de la 4.420 miliarde de ruble (51,695 miliarde de dolari, aprox. 235 miliarde de lei) în 2024, iar schimbarea a fost pusă pe seama sancțiunilor americane care obligă compania să își vândă activele din străinătate. [...]
Ucraina a lovit cu drone trei noduri energetice folosite de Rusia , inclusiv un petrolier asociat „flotei fantomă” și terminalul petrolier marin din Feodosia, într-o operațiune coordonată în noaptea de 30 mai, potrivit Kyiv Post . Ținta declarată a fost infrastructura care susține logistic și financiar efortul de război al Kremlinului, într-un tipar de atacuri ce urmărește să crească costurile operaționale ale Rusiei. Atacul a fost executat de Forțele pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei, iar comandantul acestora, Robert „Madyar” Brovdi, a spus că operațiunea a fost sincronizată și dirijată de „Deep Strike Center” (centrul de lovituri în adâncime). Conform lui Brovdi, dronele ucrainene au angajat 23 de obiective militare și active de infrastructură strategică „în adâncimea operațională” a Rusiei și a teritoriilor ocupate, reușind să treacă de apărarea antiaeriană și de mijloacele de război electronic. Lovituri asupra transportului și stocării de combustibil: Taganrog și Crimeea În portul Taganrog (regiunea Rostov), o lovitură de precizie a vizat un petrolier comercial legat de „ flota fantomă ” a Rusiei – rețeaua de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile maritime și a transporta produse petroliere. Publicația notează că oficiali locali ai administrației de ocupație au confirmat impactul și izbucnirea unui incendiu de amploare la bord. În același oraș, dronele au atacat și infrastructura de pe uscat a depozitului petrolier „Kurgannefteprodukt”, unde ar fi avut loc explozii secundare și a fost aprins un rezervor specializat de stocare a combustibilului în vrac din zona industrială a portului. Separat, un alt „vector” al roiului de drone a lovit terminalul petrolier marin din Feodosia, în Crimeea ocupată. Potrivit sursei, terminalul de la Marea Neagră este un punct logistic major de realimentare pentru prezența militară rusă din peninsulă. De ce contează: presiune pe „coloana vertebrală” logistică și pe ocolirea sancțiunilor Din perspectiva pieței de energie și a sancțiunilor, lovirea unui petrolier asociat „flotei fantomă” și a unor hub-uri de combustibil indică o extindere a presiunii asupra lanțului de transport și alimentare al Rusiei, nu doar asupra instalațiilor de producție. În practică, astfel de atacuri pot forța măsuri suplimentare de securitate, rute alternative și timpi mai mari de operare, cu efecte în costuri și disponibilitate logistică – deși articolul nu oferă o evaluare cantitativă a pagubelor sau a impactului asupra fluxurilor de export. În aceeași noapte, operațiunea asupra nodurilor energetice a fost sincronizată cu un raid asupra aerodromului militar Taganrog, unde, potrivit Kyiv Post , au fost distruse două aeronave Tu-142 și un sistem de rachete balistice Iskander aflat într-o poziție activă de tragere. Ce urmează nu este detaliat în material: nu există, în acest stadiu, estimări independente privind amploarea avariilor, durata întreruperilor sau eventuale efecte asupra livrărilor de combustibil din zonă. [...]
